Știri
Știri din categoria Politică
Votul primarului Constantin Toma pentru menținerea sprijinului politic acordat premierului Ilie Bolojan scoate la suprafață o tensiune cu miză economică în interiorul PSD, pe fondul disputei privind listarea la bursă a unor pachete minoritare din companii de stat, potrivit news.ro. Toma spune că intrarea într-o nouă criză politică „va aduce suferință pentru toți românii”.
Declarațiile au fost făcute în emisiunea „România Politică” de la Prima News, unde edilul a afirmat că în ședința PSD „s-au spus foarte multe neadevăruri” și că partidul „a fost mai mult în opoziție decât la putere”, criticând deciziile guvernului chiar și atunci când existau înțelegeri în coaliție.
În intervenția sa, Toma a invocat existența unui acord politic care include „listarea de pachete minoritare, pe bursă”, pe care o descrie drept o măsură cu efecte pozitive pentru România. În argumentația lui, această listare ar aduce:
și, în același timp, „România nu-și pierde proprietatea”, susține primarul.
Toma a mai spus că a discutat cu primari de comune care i-ar fi reclamat că „se știe la partid IP-ul” și, implicit, „știu cum votează”. Întrebat de ce le este teamă, el a răspuns că „pentru orice funcție, trebuie să primești un acord de la șeful de partid și de la șefii de partid de la București”.
O relatare similară a apărut și în Digi24, care citează news.ro.
Recomandate
Mesajul intern al lui Ciprian Ciucu ridică miza unei repoziționări a PNL în coaliție , pe fondul tensiunilor cu PSD și al discuțiilor despre direcția partidului în lunile următoare, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele PNL ar fi avut un discurs dur în ședința liberalilor, în care ar fi avertizat că partidul se află într-un moment „decisiv” și că opțiunile din perioada următoare vor influența viitorul formațiunii. Conform surselor citate, Ciucu ar fi susținut că PSD „și-a săpat singur propria groapă” și ar încerca să atragă și PNL în același declin, în condițiile în care social-democrații „nu mai sunt ce au fost” și „se duc în cap”. În același cadru, Ciucu ar fi pledat pentru un PNL „puternic”, capabil să fie partid major într-o alianță cu formațiuni mai mici, și nu „brelocul PSD”. El ar fi afirmat că liberalii au fost aproape să ajungă partidul mai mic și că, fără „turul de forță” făcut de Ilie Bolojan , PNL ar fi obținut un scor mai slab decât USR. Linia roșie: asumarea crizei și statutul în alianță Sursele mai indică faptul că Ciucu ar fi respins ideea că PNL poartă responsabilitatea pentru actuala criză, susținând că „nu noi am aruncat România în criză” și că partidul trebuie „să își recupereze sufletul”. Totodată, el ar fi transmis că în PNL fiecare a fost liber să se exprime, iar partidul trebuie acum să decidă limpede direcția: între „a-și regăsi drumul de liberali” și a accepta statutul de al doilea partid. Relația cu partenerii de coaliție Potrivit acelorași surse, Ciucu ar mai fi spus că PNL nu a început atacurile la adresa partenerilor de coaliție și că liberalii au dat dovadă „de prea mult bun-simț”, deși ar fi fost ținta unor atacuri repetate. [...]
PSD pune sub semnul întrebării decizii fiscale și de piață luate „de unul singur” de premier , iar miza imediată este dacă ieșirea partidului de la guvernare poate fi urmată rapid de o formulă „pro-europeană” care să reducă incertitudinea pentru buget și companiile de stat, potrivit Agerpres . Alfred Simonis , președintele Consiliului Județean Timiș, a spus la evenimentul PSD „Momentul adevărului” că, „în condițiile actuale”, partidul „nu poate rămâne la guvernare”, dar că România ar putea avea „un guvern pro-european și stabil în doar câteva zile”. În intervenția sa online, Simonis a invocat lipsa de respect și de consultare în coaliție, susținând că PSD „decontează toate erorile” Guvernului condus de Ilie Bolojan . Decizii cu impact economic: TVA, bugetul pe 2026 și listări la bursă Simonis a afirmat că premierul Ilie Bolojan ar fi decis singur majorarea TVA, deși, potrivit lui, partidele din coaliție nu își doreau creșterea, iar președintele României ar fi câștigat alegerile prezidențiale promițând că TVA nu va crește. Totodată, el a indicat adoptarea bugetului de stat pentru 2026 ca exemplu de decizie luată fără a ține cont de propunerile PSD, susținând că proiectul trimis la Parlament a fost „așa cum a dorit” premierul, iar încercările de amendare ar fi fost respinse pe motiv că ar încălca protocolul coaliției. Un alt punct ridicat de Simonis a fost intenția de listare la bursă a unor companii mari, despre care spune că nu ar fi fost discutată cu PSD, nici cu ministrul Energiei sau Ministerul Transporturilor (menționând explicit Aeroportul București). În logica sa, lipsa consultării ar arăta „incapacitatea de a dialoga”. Context politic: disputa pe „cămara” bugetului și responsabilitatea guvernării În aceeași intervenție, Simonis a revenit asupra unei controverse legate de „camera cu șobolani”, susținând că premierul ar fi „tăinuit” aproape un an existența acesteia. A folosit apoi argumentul distribuției politice a responsabilității guvernării în ultimii șapte ani, enumerând premierii și miniștrii de Finanțe din această perioadă și afirmând că PSD ar fi condus doar unul dintre cele șase guverne menționate, iar dintre șapte miniștri ai Finanțelor „unul singur” ar fi fost de la PSD. Ce urmează Din declarațiile lui Simonis reiese că PSD condiționează rămânerea la guvernare de schimbarea modului de lucru în coaliție și de existența unui premier care să trateze partidul „cu respect, echilibru” și să accepte consultarea. În același timp, afirmația că un guvern „stabil” și „pro-european” ar putea fi format „în doar câteva zile” indică o posibilă reconfigurare rapidă, însă Agerpres nu oferă detalii despre o formulă concretă sau un calendar asumat. [...]
Ieșirea PSD de la guvernare deschide o criză politică cu risc de blocaj pe agenda fiscală și pe finanțările europene , după ce social-democrații au votat retragerea miniștrilor din Cabinetul condus de Ilie Bolojan , potrivit Stirile Pro TV . În paralel cu votul din PSD, premierul Ilie Bolojan le-a transmis conducerii PNL un mesaj în care explică, pe de o parte, presiunile administrative din primele luni ale coaliției – inclusiv termene „foarte strânse” în relația cu Comisia Europeană , legate de „prelungirea sau blocarea finanțării pe fonduri europene” – și, pe de altă parte, motivele politice care ar fi dus la ruptura din coaliție. În mesaj, Bolojan susține că PSD ar fi încercat să își construiască „un profil de opoziție” în interiorul guvernării, pe fondul scăderii în sondaje, și că ar fi urmărit să fie „la decizie”, dar să evite „răspunderea măsurilor adoptate”. El afirmă că, din datele pe care le invocă, PSD ar fi „sub 20%” în sondaje, fără a oferi detalii despre cercetările la care se referă. Premierul mai spune că reforma administrației ar fi fost amânată și că decizii precum creșterea TVA ar fi fost luate „de comun acord” în coaliție. În același mesaj, el califică drept falsă ideea că deciziile ar fi fost luate unilateral de PNL sau de premier. „Toate deciziile luate, de la creștere TVA, au fost luate de comun acord, după discuții în coaliție.” „Această strategie de a declara în aceste zile [...] că cineva a decis unilateral, iar PSD nu a participat la decizii, e mincinoasă, nu are legătură cu realitatea, dar se promovează accelerat.” Votul din PSD: retragerea miniștrilor, decisă cu 97,7% PSD a votat pentru ieșirea miniștrilor săi din Guvernul Bolojan cu 97,7% „pentru” și 2,3% „împotrivă”, într-o consultare internă la care au participat 4.949 de membri, din aproximativ 5.000 de delegați din țară, conform datelor prezentate în articol. Consultarea a fost organizată pe același model folosit când partidul a decis intrarea la guvernare alături de PNL, UDMR, USR și minoritățile naționale. De ce contează: risc de întârziere a deciziilor fiscale și a jaloanelor legate de fonduri UE Din perspectiva funcționării guvernării, mesajul premierului plasează miza imediată în zona deciziilor fiscale și administrative, în condițiile în care el leagă explicit începutul mandatului de termenele cu Comisia Europeană și de riscul de „blocare” a finanțărilor europene. În lipsa unei majorități stabile, adoptarea și implementarea măsurilor de reducere a deficitului – pe care Bolojan le rezumă la „creșteri venituri” și „scăderi cheltuieli” – pot deveni mai greu de susținut politic. Ce urmează, în termeni procedurali și politici, nu este detaliat în materialul citat, însă votul PSD pentru retragerea miniștrilor marchează formal ruptura coaliției și deschide o perioadă de negocieri pentru o nouă formulă de guvernare sau pentru o soluție parlamentară alternativă. [...]
Președintele PSD, Sorin Grindeanu , își deschide opțiunea de a prelua funcția de premier , condiționând însă acest scenariu de existența unei majorități parlamentare și de sprijinul partidului, într-un moment în care protocolul de colaborare al coaliției ar urma să poată fi renegociat, potrivit G4Media . Declarațiile au fost făcute luni seară, la România TV, unde Grindeanu a spus că nu exclude varianta de a ajunge premier în locul lui Ilie Bolojan, dar doar în condițiile în care ar avea „în spate o majoritate în parlament” și dacă „colegii mei din PSD vor considera că eu trebuie să ocup această funcție”. Miza: renegocierea protocolului și stabilitatea guvernării Grindeanu a susținut că, odată cu o eventuală renegociere a protocolului dintre cele patru partide, „toate aceste funcții sunt pe masă”, insistând că în document nu ar fi prevăzut explicit că Ilie Bolojan „trebuie să fie premier”. „În acest protocol de colaborare între cele 4 partide nu scrie că Bolojan trebuie să fie premier. Din aprilie anul viitor, nu scrie că Grindeanu trebuie să fie premier.” În același context, liderul PSD a afirmat că și-ar dori ca protocolul să continue „indiferent dacă președinția Camerei revine PSD sau nu”, sugerând că discuția despre funcții ar trebui separată de „chestiunile personale”. Mesaj către partid și către Cotroceni Grindeanu a respins ideea că PSD ar intra într-o „perioadă neagră”, afirmând că „scenariul cel mai negru” ar fi fost menținerea situației anterioare și că acesta ar fi fost depășit. Totodată, el a avut o evaluare favorabilă la adresa președintelui Nicușor Dan , invocând rolul constituțional de mediator. „Pot să constat azi că avem un președinte care-și înțelege poziția de mediator.” Din informațiile prezentate de G4Media nu reiese un calendar concret al renegocierii protocolului sau pași formali deja agreați în coaliție; declarațiile lui Grindeanu conturează, deocamdată, o poziționare politică și o condiționare explicită de aritmetica parlamentară și de decizia internă din PSD. [...]
PSD își pregătește retragerea din Guvern, ceea ce poate declanșa o criză de funcționare a Executivului , după ce partidul a votat intern ieșirea de la guvernare, iar miniștrii social-democrați ar urma să demisioneze, potrivit G4Media . Lia Olguța Vasilescu a spus că „următoarea mișcare politică se află la președintele Nicușor Dan ”, în condițiile în care PSD a decis retragerea de la guvernare. În intervenția la Antena 3, Vasilescu a susținut că, în acest moment, doar președintele poate nominaliza un prim-ministru și că PSD „nu poate promite nimic”, invocând lipsa controlului asupra desemnării. „Singurul care în acest moment poate nominaliza un prim-ministru este Nicușor Dan. Noi nu putem promite nimic. Ce să promitem noi, pielea ursului din pădure?” Ce urmează, potrivit declarațiilor Vasilescu a afirmat că președintele Nicușor Dan ar trebui să convoace partidele parlamentare la Cotroceni pentru a „constata noua majoritate”. Ea a indicat că tensiunea politică s-a concentrat în jurul premierului Ilie Bolojan, despre care a spus că a devenit „problema” PSD în coaliție. În același context, Vasilescu a avansat și scenariul escaladării parlamentare: dacă președintele nu îl convinge pe Ilie Bolojan să demisioneze, PSD ar urma să treacă la moțiune de cenzură, unde „s-ar putea să fie și alte partide care să voteze moțiunea”. Miza operațională: stabilitatea guvernării Dincolo de disputa politică, retragerea miniștrilor PSD ar însemna o schimbare imediată în funcționarea Guvernului și ar putea împinge rapid situația spre o reconfigurare a majorității sau spre un vot în Parlament, în funcție de pașii următori ai președintelui și de capacitatea partidelor de a coagula o nouă susținere. Materialul nu oferă detalii despre calendarul demisiilor sau despre numărul de portofolii vizate. [...]
Criza din coaliție riscă să blocheze accesarea a 26 mld. euro , avertizează președintele USR, Dominic Fritz , care spune că partidul va rămâne alături de premierul Ilie Bolojan după ce PSD a decis să-i retragă sprijinul politic, potrivit G4Media . Fritz susține că, odată cu retragerea miniștrilor PSD, PNL și USR vor trebui „să acopere mai multe ministere” și cere o coordonare strânsă între cele două partide, despre care afirmă că „împreună au tot atâtea voturi câte are și PSD în Parlament”. Liderul USR anunță că urmează o discuție „aplicată” cu PNL și cu premierul, iar ulterior și o discuție cu UDMR, deși liderii formațiunii maghiare ar fi transmis anterior că nu vor să sprijine un guvern minoritar. Miza financiară invocată: SAFE și PNRR În declarațiile citate, Fritz avertizează că demersul PSD poate pune în pericol fonduri pe care România ar urma să le acceseze în perioada următoare, în total 26 de miliarde de euro (aprox. 130 miliarde lei), sumă compusă din: 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) din programul SAFE; peste 10 miliarde de euro (peste 50 miliarde lei) din PNRR. El afirmă că programul SAFE ar urma să lase „o bună parte din bani” în România și să creeze locuri de muncă, iar în cazul PNRR face trimitere la reformele de care depinde plata banilor. Acuzații politice și scenariul moțiunii Fritz acuză PSD că a declanșat criza „strict în interesul propriu” și spune că este „o minciună mare” că majorarea taxelor ar fi declanșat ruptura, în condițiile în care PSD ar fi fost de acord cu aceste măsuri. În același timp, el le cere social-democraților să explice „ce fel de stabilitate” propun după ce „au ales să arunce în aer această coaliție”. În plus, liderul USR avertizează că, dacă PSD își continuă demersul, ar putea ajunge să voteze o moțiune alături de AUR, subliniind că disputa „nu e despre un om”, ci despre direcția de reforme a guvernării. Materialul este prezentat de publicație ca „știre în curs de actualizare”, iar unele elemente (inclusiv poziția finală a UDMR privind sprijinirea unui guvern minoritar) rămân, în acest stadiu, la nivel de intenții și declarații. [...]
