Știri
Știri din categoria Politică
Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru au depus cereri de adeziune în PNL, potrivit Cotidianul, într-o mișcare care are loc cu doar o zi înaintea Congresului Extraordinar al partidului, programat duminică, 21 iunie 2026. Conform unor surse politice citate de publicație, vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, au făcut demersurile necesare pentru a deveni membri ai Partidului Național Liberal.
Cei doi sunt considerați apropiați ai liderului liberal Ilie Bolojan și au fost în trecut subiectul unor critici venite din partea taberei conduse de Adrian Veștea și Iulian Thuma, în special din cauza funcțiilor guvernamentale pe care le ocupă fără a fi fost membri ai formațiunii. Potrivit informațiilor publicate, atât Oana Gheorghiu, cât și Dragoș Pîslaru ar urma să activeze în cadrul organizației PNL București, condusă de Sebastian Burduja.
Momentul ales pentru depunerea adeziunilor este considerat relevant în contextul congresului extraordinar al liberalilor, eveniment care nu vizează doar alegerea unei noi conduceri, ci și modificarea statutului partidului. Conform unui document analizat de Cotidianul, schimbările propuse ar urma să consolideze influența conducerii centrale și a președintelui partidului.
Printre modificările statutare aflate pe agenda congresului se numără:
În acest context, adeziunea celor doi membri ai Guvernului este interpretată de sursa citată ca parte a unui proces mai amplu de consolidare a poziției lui Ilie Bolojan în interiorul PNL. Dacă cererile vor fi validate, Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru vor deveni oficial membri ai partidului într-un moment în care raporturile de forță din formațiune sunt în plină reașezare, iar modificările statutare propuse ar putea schimba semnificativ echilibrul intern al liberalilor.
Recomandate
PNL intră în Congresul extraordinar cu o miză de reglementare internă – schimbarea Statutului – în timp ce competiția pentru șefia partidului riscă să fie împinsă în instanță. Potrivit news.ro , liberalii au programat sâmbătă, la Romexpo, o „ședință tehnică” înaintea Congresului de duminică, unde urmează să fie votate modificări statutare, iar până la ora 17.00 se pot depune moțiunile candidaților. Ședința tehnică este programată de la ora 14.00 și are loc în aceeași locație în care se va desfășura Congresul extraordinar. Termen-limită pentru moțiuni și candidaturi Depunerea moțiunilor pentru șefia PNL este deschisă sâmbătă până la ora 17.00. Președintele PNL, Ilie Bolojan , a anunțat deja că își va depune candidatura, împreună cu echipa cu care vrea să meargă mai departe, argumentând că partidul trebuie să își stabilească „o conducere și direcția” pentru perioada următoare. „Până mâine după-amiază îmi voi depune candidatura, împreună cu echipa alături de care voi merge mai departe. PNL trebuie să îşi stabilească o conducere şi direcţia pe care o va urma în perioada următoare.” În paralel, deputatul PNL Ionel Bogdan a declarat că Adrian Veștea este suficient de cunoscut în partid încât, dacă își înregistrează moțiunea până la termenul-limită, ar putea strânge sprijinul necesar pentru a intra în competiția internă. Contestarea Congresului: Veștea refuză candidatura și vorbește despre demersuri legale Adrian Veștea, care își anunțase intenția de a candida și ceruse amânarea Congresului cu o săptămână, a transmis că nu va „gira” prin candidatură ceea ce numește „un simulacru democratic”, susținând că ia în calcul demersuri de contestare „statutară și legală” a Congresului, pe care îl consideră „nestatutar și nelegal”. „Nu voi gira printr-o candidatură acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid.” În același context, Robert Sighiartău (PNL) a spus că Veștea nu ar fi formulat o cerere oficială de amânare către Secretariatul General „printr-o adresă scrisă”, ci și-ar fi exprimat intenția printr-o postare pe Facebook. Ce se schimbă în Statut: restructurarea conducerii și reguli de sancționare La Congresul de duminică, PNL urmează să voteze modificarea Statutului, cu schimbări care vizează arhitectura de conducere și procedurile interne. Conform informațiilor prezentate, pachetul include: desființarea Biroului Executiv (BEX) și crearea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere; reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul; crearea Comisiei Naționale pentru Litigii, care ar urma să judece litigiile rezultate din sancțiunile aplicate membrilor; clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor PNL. Consiliul Național Extraordinar a aprobat modificarea Statutului cu 551 de voturi pentru, 128 împotrivă și 3 abțineri, iar decizia de convocare a Congresului extraordinar a fost luată cu 85% dintre voturile exprimate (566 pentru, 97 împotrivă, 19 abțineri). La Congres sunt așteptați 2.500 de delegați. Miza imediată: reguli noi, conducere nouă, risc de blocaj în instanță Dincolo de competiția pentru șefia partidului, votul pe Statut are efect direct asupra modului în care PNL își organizează conducerea și își gestionează disciplina internă. În același timp, existența unor demersuri de contestare în instanță, atribuite de sursă unor „surse liberale”, introduce un risc de prelungire a conflictului intern după Congres, inclusiv pe componenta de validare a deciziilor. [...]
Prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acuză o tentativă de concentrare a puterii în partid și susține că grăbirea Congresului PNL pentru duminică ar reduce spațiul de dezbatere internă și ar putea amplifica instabilitatea politică, cu efecte indirecte asupra unor dosare sensibile pentru România, potrivit news.ro . Veștea, prezentat de sursă drept „premierul desemnat de Nicușor Dan să formeze Guvernul”, spune că în locul unui Congres „la sfârșitul săptămânii viitoare (28 iunie)” ar fi împinsă o organizare „pripită” duminică, 21 iunie, „pe repede înainte și fără timpul necesar unei dezbateri reale”. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că, prin această abordare, partidul „riscă să își piardă propria identitate”. Două mize invocate: puterea în partid și învestirea Guvernului Veștea afirmă că vede două obiective ale demersului, pe care îl numește „profund neliberal”: „Concentrarea unei puteri fără precedent” în mâinile președintelui PNL, Ilie Bolojan , despre care spune că ar trebui ca „responsabilitatea” să fie împărțită, nu „adunată într-un singur loc”. Încercarea de a bloca învestirea Guvernului pe care susține că a fost însărcinat să îl formeze de președintele Nicușor Dan. În același context, Veștea leagă disputa internă de funcționarea executivului și de capacitatea României de a evita noi blocaje, menționând PNRR, SAFE și OCDE, dar și „atenția agențiilor de rating față de instabilitatea politică”. Statutul partidului, „modificat pentru două persoane” Veștea mai susține că ar exista intenția de a modifica statutul PNL „pentru două persoane”: pentru Bolojan, în sensul concentrării puterii, iar pentru el, în sensul unei excluderi, pe motiv că ar fi acceptat „să fie parte la o soluție” pentru a pune capăt unei crize care „îi afectează profund pe români”. În final, el afirmă că ar exista și o miză politică mai largă, respectiv ca un PNL „reașezat după un val de excluderi” să poată fi folosit „ca instrument împotriva Președintelui României”, reiterând că a propus un „parteneriat politic onest și corect” cu șeful statului. [...]
PNL intră în Congresul extraordinar cu o dispută internă care riscă să ajungă în instanță , după ce tabăra lui Adrian Veștea contestă legalitatea convocării și a modificărilor de statut, în timp ce Ilie Bolojan își depune candidatura la șefia partidului până sâmbătă, ora 17:00, potrivit Digi24 . Sâmbătă, de la ora 14:00, PNL organizează la Romexpo o „ședință tehnică” de pregătire pentru Congresul extraordinar de duminică, care are loc în același loc. Tot sâmbătă este termenul-limită pentru depunerea moțiunilor de candidatură la conducerea partidului, până la ora 17:00. Miza: schimbarea statutului și reconfigurarea conducerii Congresul de duminică urmează să voteze modificarea Statutului PNL, cu efect direct asupra arhitecturii de conducere. Printre schimbările menționate se află: desființarea Biroului Executiv (BEX) și crearea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere; revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni; reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul; înființarea Comisiei Naționale pentru Litigii, cu atribuții privind litigiile rezultate din sancțiuni; clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor. La Congres sunt așteptați 2.500 de delegați. Candidatura lui Bolojan și retragerea lui Veștea Ilie Bolojan, președintele PNL, a anunțat că își depune candidatura la șefia partidului împreună cu echipa cu care vrea să continue. În același timp, Adrian Veștea, care își exprimase intenția de a candida și ceruse amânarea Congresului, a declarat că nu va intra în competiție, invocând lipsa unui cadru democratic. „Nu voi gira printr-o candidatură acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid.” Deputatul PNL Ionel Bogdan a afirmat că Veștea este suficient de cunoscut în partid încât, dacă și-ar fi înregistrat moțiunea până la termenul-limită, ar fi putut convinge colegi pentru a intra în competiție. Separat, deputatul Robert Sighiartău a spus că solicitarea de amânare a Congresului nu ar fi fost depusă oficial în scris la Secretariatul General, ci exprimată printr-o postare pe Facebook. Contestarea în instanță: suspendare de urgență și cereri de despăgubiri Potrivit unor surse liberale citate de Digi24, „aripa Veștea” a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare de urgență a deciziilor BPN prin care au fost convocate Consiliul Național și Congresul. Susținătorii lui Veștea ar fi introdus și o acțiune în instanță împotriva PNL și a președintelui partidului, cerând antrenarea răspunderii civile delictuale și plata de daune morale de 250.000 lei pentru fiecare reclamant, respectiv 4.000.000 lei în total. În paralel, Consiliul Național Extraordinar a aprobat convocarea Congresului cu 85% dintre voturile exprimate (566 pentru, 97 împotrivă, 19 abțineri), iar modificarea Statutului a fost aprobată cu 551 de voturi pentru, 128 împotrivă și 3 abțineri. Sprijin politic în teritoriu: PNL Harghita anunță susținerea pentru Bolojan Înaintea Congresului, delegația PNL Harghita a anunțat că va susține direcția politică asumată de Ilie Bolojan, potrivit unui comunicat citat de Agerpres. Decizia a fost luată în Consiliul Director Județean al filialei, care a stabilit și delegația pentru Congres. Următorul test pentru partid este duminică: votul pe statut și alegerea conducerii se suprapun peste un conflict intern care, dacă instanța va interveni, poate complica aplicarea rapidă a noilor reguli de funcționare. [...]
Peste 2.000 de persoane au protestat în Piața Victoriei , cerând explicații după trei decizii ale Justiției , într-un nou episod de presiune publică asupra instituțiilor-cheie și a modului în care funcționează statul de drept, potrivit Stirile Pro TV . Manifestația a avut loc vineri și a fost organizată de mai multe organizații civice. Protestul a fost convocat în contextul a trei decizii ale Justiției luate joi, considerate de inițiatori ca fiind împotriva actorilor politici care îl susțin pe președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan . Participanții au scandat lozinci precum „Nicuşor trădător” și „PSD – ciuma roșie” și au acuzat „capturarea justiției”, indicând explicit un sistem judiciar „condus de Lia Savonea”. Ce au reclamat organizatorii și protestatarii Evenimentul a fost organizat sub sloganul „E nevoie să apărăm democrația”, cu un apel public împotriva unui sistem despre care inițiatorii susțin că „se luptă din răsputeri să nu se schimbe nimic”. Pe pagina de Facebook a evenimentului, organizatorii au invocat ideea unui „stat capturat” și au legat mobilizarea de tema independenței Justiției. Din relatările de la fața locului, la protest au participat mulți tineri, dar și părinți veniți cu copii, care au spus că își doresc „o justiție independentă” și instituții care „să funcționeze așa cum trebuie”. Solicitări punctuale către autorități Unul dintre organizatori, Marian Rădună, a enumerat câteva teme pentru care cere răspunsuri din partea autorităților, între care: liste făcute de CSM; acuzații privind „șefa Înaltei Curți” care „dă telefoane” și ar lăsa impresia că intervine în dosare; dosarul „10 August”, în care, potrivit acestuia, „un magistrat militar” ar fi spus că „faptele nu există”. Cine a organizat și cât a durat Protestul a durat aproximativ patru ore. Organizatorii au fost organizațiile civice „Corupția ucide”, „Rezistența”, „Inițiativa România” și „Asociația MEA”. [...]
Retragerea lui Adrian Veștea din cursa pentru șefia PNL mută miza Congresului de duminică spre un conflict de procedură cu potențial de blocaj politic , în condițiile în care premierul desemnat acuză că graba convocării forului are ca efect „blocarea învestirii Guvernului”, potrivit HotNews . Veștea, prim-vicepreședinte PNL, a anunțat vineri seară că nu mai candidează la Congresul Extraordinar programat duminică, deși își exprimase anterior intenția de a intra în competiție. El a susținut că refuzul amânării Congresului cu o săptămână este „profund anormal” și că demersul ar fi „nestatutar și nelegal”. În mesajul publicat pe Facebook, Veștea a legat explicit calendarul intern al partidului de procesul de învestire a Executivului: „Este evident că scopul nu este de a lămuri lucrurile în PNL, ci blocarea învestirii Guvernului.” Totodată, el a transmis că nu vrea să „gireze” printr-o candidatură ceea ce numește „simulacru democratic” și că ia în calcul contestarea Congresului, însă „după votul de învestitură”. Congresul PNL rămâne programat, cu vot și pentru președinția partidului Decizia organizării Congresului extraordinar a fost votată vineri, în Consiliul Național al PNL, desfășurat online, cu participarea a aproximativ 700 de liberali. Congresul este programat duminică, la ora 12:00, la Romexpo, și include alegeri pentru președintele PNL, în cadrul unei reconfigurări a conducerii. Pentru Congres ar urma să fie invitați 2.500 de delegați: 500 delegați de drept; 2.000 delegați aleși de organizațiile din teritoriu. Veștea ceruse mutarea Congresului pe 28 iunie, pentru a putea pregăti „o moțiune pentru candidatură”. Disputa internă se suprapune peste litigii și tensiuni în partid În paralel, 16 parlamentari PNL, contestatari ai lui Ilie Bolojan , au atacat la Tribunalul Ilfov două decizii ale Biroului Politic Național: de a nu vota Guvernul Veștea și de a exclude din partid membrii care ar face acest lucru. Instanța a decis suspendarea acestor hotărâri, iar PNL a anunțat că va contesta decizia. În același timp, în interiorul partidului se conturează o susținere explicită pentru Bolojan: Ciprian Ciucu, descris ca unicul prim-vicepreședinte PNL care îl sprijină, este cercetat penal de DNA pentru luare de mită, conform informațiilor prezentate în articol. Bolojan își depune candidatura și propune schimbări de statut Ilie Bolojan a anunțat la finalul Consiliului Național că își va depune candidatura pentru un nou mandat la conducerea PNL, împreună cu o echipă. El a mai precizat că în ședința de vineri au fost aprobate propuneri privind noul statut, cu „peste două treimi din voturi”, iar candidaturile vor fi construite pe baza unor moțiuni (președinte împreună cu o echipă). Miza imediată rămâne dacă tensiunile interne și eventualele contestări anunțate de Veștea vor complica calendarul politic din jurul votului de învestitură al Guvernului. [...]
Blocajul prelungit la formarea Guvernului riscă să împingă Cotroceniul spre aranjamente parlamentare fragile, inclusiv cu voturi din zona AUR , pe fondul lipsei unei baze politice a președintelui în Parlament, potrivit unui interviu acordat de Sever Voinescu pentru HotNews . Fost diplomat și politician, Voinescu descrie situația drept un „delir” de „40 de zile” și susține că Nicușor Dan „a scăpat complet de sub control” jocul politic, în timp ce conflictul cu Ilie Bolojan ar fi devenit „extrem de personal”. În lectura lui Voinescu, miza imediată nu este doar o dispută între persoane, ci capacitatea instituțională a președintelui de a construi o majoritate funcțională fără să deschidă ușa unor influențe pe care chiar el ar fi încercat să le țină departe de guvernare. Președinte fără partid în Parlament: limită operațională la Cotroceni Voinescu afirmă că Nicușor Dan este „primul președinte al României fără partid în Parlament”, ceea ce îl lasă fără instrumentul clasic de influență asupra agendei legislative și a negocierilor pentru guvern. În acest context, spune el, președintele ar încerca să construiască sprijin „conjunctural”, „azi cu unii, mâine cu alții”, inclusiv prin atragerea unor parlamentari marginali sau neafiliați. În interviu, Voinescu insistă că un astfel de model nu poate funcționa la nivelul președinției, chiar dacă a fost parte din rețeta de succes a lui Nicușor Dan în trecut, ca „lup singuratic” în proiecte civice și în politica locală. „În acest moment, părerea mea este că Nicușor Dan nu doar că nu controlează jocul politic, dar a scăpat complet de sub control, de sub orice putere de influență jocul politic.” „Linia roșie” a voturilor din zona AUR și riscul dependenței parlamentare Un punct de inflexiune invocat de Voinescu este apelul premierului desemnat Veștea către parlamentari „din zona AUR” pentru susținerea guvernului. El spune că a fost „șocat” de acest demers și avertizează că, dacă s-a făcut „cu acceptul” președintelui, ar însemna depășirea unei „linii roșii” pe care Nicușor Dan „părea că ține” să o respecte. Argumentul său este unul de mecanică parlamentară: odată ce un guvern ajunge să depindă de astfel de voturi, dependența se poate repeta la moțiuni de cenzură și la pachete legislative importante, ceea ce ar aduce influențe nedorite în „zona cea mai sensibilă a statului român”. Conflictul Dan–Bolojan, descris ca personal și cu efecte politice Voinescu spune că a sperat ca Nicușor Dan și Ilie Bolojan să facă „echipă” sau „tandem” „pentru binele României”, însă apreciază că relația s-a deteriorat, iar după „episodul Veștea” neînțelegerile „au devenit personale”. În opinia lui, Nicușor Dan ar fi cel care a dus disputa la nivelul unei „incompatibilități personale” și ar fi comis „o eroare politică uriașă”. În același timp, Voinescu descrie ambii actori ca fiind „oameni dificili”, cu rețete de succes greu de replicat în rolurile actuale: Bolojan ar fi încercat să aplice la nivel național un stil rigid de administrație, iar Nicușor Dan ar fi rămas atașat unui mod de lucru solitar, nepotrivit pentru funcția de președinte. Context extern: „șpagatul” între UE și administrația Trump Pe plan extern, Voinescu apreciază că România „stă foarte prost” în felul în care se poziționează în UE și NATO și vorbește despre un „șpagat” tot mai greu între Uniunea Europeană și administrația Trump. El sugerează că, pentru state mici precum România, cele două părți ar cere tot mai mult „loialitate maximă”, reducând spațiul de manevră. Interviul nu oferă un calendar sau o soluție concretă pentru ieșirea din blocaj, dar fixează o concluzie: fără o bază parlamentară și fără o relație funcțională cu actorii politici-cheie, președintele riscă să rămână „fără putere”, iar guvernarea să se sprijine pe formule instabile, cu costuri politice și instituționale. [...]
