Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu critică public etichetările politice, după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre o „sectă” care îl susține pe Ilie Bolojan, potrivit news.ro. Miza declarațiilor este tensiunea dintre PSD și susținătorii unui lider politic, cu efect direct asupra climatului de dezbatere publică și a modului în care sunt tratați cetățenii care își exprimă opiniile.
Gheorghiu, vicepremier interimar și „proaspăt membru” al PNL, a spus că este „trist” ca președintele unui partid și, în același timp, președintele Camerei Deputaților să numească „sectanți” „niște români care îndrăznesc să aibă altă opinie”. Ea a calificat acest tip de discurs drept „nepermis pentru un politician cu experiența” lui Grindeanu.
În intervenția de vineri seară la B1 TV, Oana Gheorghiu a insistat că susținătorii lui Ilie Bolojan „au dreptul” să creadă „într-un alt om” și să își exprime public opțiunea, inclusiv pe rețelele sociale. În același timp, a afirmat că nu înțelege de ce acești oameni „trebuie să fie etichetați” și „practic amenințați” că vor deveni „subiectul unei lupte” duse de PSD.
„Cred că este trist că preşedintele unui partid şi în acelaşi timp preşedintele Camerei Deputaţilor numeşte sectanţi nişte români care îndrăznesc să aibă altă opinie decât cea a domnului Grindeanu.”
Ea a mai spus că nu înțelege „de ce se luptă PSD cu oamenii” și a adăugat că „PSD a ales o cale”, iar „nu e nimeni vinovat pentru calea pe care a ales-o PSD”.
Declarațiile Oanei Gheorghiu vin după un interviu acordat de Sorin Grindeanu joi, la Antena 3, în care acesta a afirmat:
„Nu am cum să nu mă revolt când văd că această sectă, pentru că efectiv este o sectă, continuă să aplaude politicile economice proaste ale lui Ilie Bolojan dintr-un singur motiv, de a fi împotriva PSD-ului.”
Anterior, Grindeanu a mai spus că se va bate „pe tot terenul” cu „hashtagii ăștia”, „oriunde este nevoie”, deoarece „pare că este o pestă care a cuprins România”.
Oana Gheorghiu a plasat disputa și în logica relațiilor recente dintre PNL și PSD, afirmând că, la fel ca în perioada în care cele două partide erau în coaliție și PNL nu răspundea atacurilor PSD, „și acum Guvernul lucrează”, fără a răspunde acestor critici.
Recomandate
Oana Gheorghiu respinge ideea unei contestări interne a lui Ilie Bolojan în PNL , spunând că nu a perceput, în partid, o dorință de a-l împinge să plece, iar inițiativa lui Alin Tișe de a lansa o „Platformă Liberal-Conservatoare” ar avea șanse reduse, potrivit news.ro . Miza, în lectura ei, este dacă există în PNL o masă critică dispusă să schimbe direcția votată la congres, orientată spre „reformă” și „schimbare”. Platforma lui Alin Tișe, văzută ca un „test” fără bază solidă Invitată vineri seară la B1 TV, Oana Gheorghiu a spus că demersul președintelui Consiliului Județean Cluj ar fi, mai degrabă, o încercare de a măsura dacă există „o nișă sau o majoritate” în partid care să se alinieze unei zone liberal-conservatoare. În opinia ei, o astfel de susținere nu ar exista, invocând votul de la congres pentru direcția de reformă. Pe componenta juridică, Gheorghiu afirmă că nu vede o procedură legală pentru „înregistrarea” unei astfel de platforme în interiorul partidului și că, dacă totuși se va încerca, „va decide din nou justiția”. Mesaj de stabilitate: sprijin pentru Bolojan și atragerea de noi membri Gheorghiu, fostă activistă și fondatoare a Asociației „Dăruiește Viață”, susține că PNL nu a mai avut „de multă vreme” un „lider adevărat” înainte de Ilie Bolojan și că partidul „a ajuns mai sus decât a fost de mulți ani”, pe fondul acestui leadership. „Eu nu am simțit între cei pe care eu i-am văzut și i-am cunoscut în acest puțin timp de când sunt membră a PNL vreo dorință de a-l face pe Ilie Bolojan să plece, dimpotrivă.” Ea mai afirmă că intrarea sa în PNL ar fi încurajat și alți oameni să ia în calcul înscrierea în partid, pe ideea de a „contribui la binele acestei țări”, argumentând că publicul are nevoie de partide „în care să creadă”. Contextul tensiunii interne Alin Tișe a declarat joi că nu se simte reprezentat de „greii” partidului, pe care îi acuză că „confundă încăpățânarea cu forța și orgoliul cu leadershipul”, și a anunțat lansarea unei Platforme Liberal-Conservatoare în interiorul PNL. [...]
Sorin Grindeanu deschide ușa unei formule de guvernare cu AUR, dar condiționează orice discuție de poziționarea partidului pe sancțiunile împotriva Rusiei și pe războiul din Ucraina , potrivit Adevărul . Schimbarea de ton vine în plin blocaj al negocierilor pentru o majoritate parlamentară, cu miza strângerii celor 233 de voturi necesare învestirii unui nou guvern. Liderul PSD și propunerea partidului pentru funcția de prim-ministru a spus la Antena 3 că este optimist că poate obține sprijinul necesar până la finalul lunii august, fără să detalieze însă strategia. În același timp, a indicat că o eventuală colaborare cu AUR ar depinde de clarificări pe zona de politică externă, unde spune că există divergențe majore. „Niște lucruri care țin de sancțiuni la adresa Rusiei sau chestiuni legate de Ucraina, pe care în acest moment, din perspectiva mea, AUR nu le-a clarificat. Ba chiar din contra. Intră în contradicție cu ceea ce susține PSD-ul, și Uniunea Europeană, și NATO.” Reacția AUR: partidul spune că nu e invitat la discuții AUR a respins ideea că ar avea ceva de „clarificat” în raport cu PSD. Ștefăniță Avramescu, reprezentant al partidului, a susținut că formațiunea nu este invitată la discuțiile privind ieșirea din blocaj și că, în aceste condiții, „nu avem noi ce să spunem”. Context: negocieri pentru majoritate și semnal de la Washington În paralel, președintele Nicușor Dan a transmis că nu va fixa un termen pentru desemnarea viitorului premier și va aștepta un acord între partide privind majoritatea parlamentară. Tot joi, ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , a transmis un mesaj de încredere în instituțiile românești: „Contăm pe instituțiile din România să găsească soluția.” Consultările dintre președinte și liderii partidelor parlamentare urmează să continue, în încercarea de a contura o majoritate care să susțină viitorul executiv. Pentru PSD, condiționarea explicită a unei posibile colaborări cu AUR de teme precum sancțiunile contra Rusiei și Ucraina ridică miza negocierilor dincolo de aritmetica parlamentară, spre compatibilitatea cu liniile UE și NATO. [...]
Declarațiile lui Ciprian Ciucu încearcă să stabilizeze așteptările politice în jurul lui Ilie Bolojan , pe fondul acuzațiilor că premierul interimar ar fi promis sprijin pentru un guvern minoritar PSD și apoi s-ar fi răzgândit, potrivit news.ro . Primarul general al Capitalei a spus, vineri seară, la România TV, că nu crede că Ilie Bolojan „și-a dat cuvântul pe așa ceva”, referindu-se la acuzațiile privind o presupusă promisiune de sprijin pentru un guvern minoritar PSD urmată de o schimbare de poziție. În același context, Ciucu a afirmat că nici lui Eugen Tomac, pe care îl numește președinte al PNL, nu i-ar fi fost promisă susținerea, iar discuțiile purtate cu PNL atunci când Tomac era premier desemnat ar fi fost „destul de vagi”. Argumentul invocat: precedentul alegerilor prezidențiale din 2025 Pentru a-și susține ideea că Bolojan își respectă angajamentele, Ciucu a invocat faptul că actualul președinte al PNL nu a candidat la alegerile prezidențiale din 2025, deși, în opinia sa, „avea un sprijin popular enorm” la acel moment. „Domnul Ilie Bolojan este cunoscut pentru faptul că își ține cuvântul (...). Nu a candidat la Cotroceni, pentru poziția de președinte, pentru că a spus că nu o va face. Putea să o facă, avea un sprijin popular enorm, atunci. Nu a făcut-o”, a afirmat Ciprian Ciucu. De ce contează Mesajul lui Ciucu vizează credibilitatea și predictibilitatea politică a premierului interimar, într-un moment în care acuzațiile de „răzgândire” pot afecta negocierile și încrederea între partide în jurul formulei de guvernare. În lipsa unor detalii suplimentare în declarațiile citate despre conținutul exact al discuțiilor, poziția lui Ciucu rămâne una de respingere a ideii că Bolojan ar fi făcut o promisiune fermă. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu spune că un interimat prelungit al Guvernului nu este sustenabil , argumentând că România are nevoie de un Executiv „responsabil” și „cu puteri depline” pentru a duce reformele la capăt, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută vineri seară, la B1 TV, după ce a fost întrebată dacă Guvernul este pregătit să rămână în interimat până în 2028 sau până la finalul acestui an. „Nu cred că se poate sta în interimat atât de mult, cred că România are nevoie de un guvern responsabil şi cu puteri depline care să ducă reformele la bun sfârşit.” Varianta avansată: guvern minoritar susținut prin acord între partide Oana Gheorghiu a spus că ar trebui să existe un acord între partide pentru susținerea unor guverne minoritare. În opinia sa, actuala formulă politică, la nivel de formațiuni, ar putea continua reformele. Ea a indicat drept posibilă configurație PNL–USR–UDMR , urmată de o „rotativă” în care ar intra PSD și minoritățile, „sau așa cum s-a propus”. Ce urmează: decizie politică spre sfârșitul verii Vicepremierul interimar a adăugat că discuția și decizia ar trebui să fie asumate de președinte, iar o concluzie ar putea fi conturată „probabil către sfârșitul verii”, fără a oferi un calendar mai detaliat. [...]
Miza jalonului din PNRR pe legea salarizării riscă să devină o dispută politică cu cost bugetar și de investiții , după ce vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a respins public ideea PSD de a renunța la acest angajament, potrivit news.ro . Gheorghiu a reacționat la declarațiile Liei Olguța Vasilescu (PSD), care a susținut că România ar trebui să renunțe la jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aferent legii salarizării bugetarilor. Vicepremierul interimar a spus că pierderea ar însemna 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), bani care „merg în spitale, în școli, în autostrăzi”. Ce spune Guvernul: renunțarea ar însemna bani pierduți și un semnal prost pe reforme În intervenția de la B1 TV, Oana Gheorghiu a argumentat că, dincolo de suma asociată jalonului, legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice ar aduce „echilibru”. Ea a admis că o astfel de lege nu poate mulțumi pe toată lumea. Totodată, Gheorghiu a acuzat că discuția despre renunțarea la jalon poate alimenta un tipar în care „sabotăm jaloanele și fondurile europene” și apoi se caută vinovați pentru întârzieri. În același timp, a nuanțat, spunând că „și oamenii din PSD” își doresc să nu se piardă banii și că acest tip de „narativ” poate fi folosit temporar în logica politică. Poziția PSD: costul anual al legii ar depăși câștigul din PNRR Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și fost ministru al Muncii, a susținut că aplicarea noii legi a salarizării ar face ca statul „să piardă dublu, anual, față de cât câștigă din PNRR, într-un singur an”. Ea a indicat un impact prognozat de 166 de miliarde (lei, conform contextului) și a afirmat că, „dacă facem legea în actuala formă”, impactul ar urca la 174 de miliarde, ceea ce ar însemna „în plus, anual, minim 8 miliarde de lei” (aprox. 1,6 miliarde de euro, potrivit declarației citate de news.ro). De ce contează: tensiune între finanțarea investițiilor și presiunea pe cheltuieli Disputa pune față în față două riscuri: pe de o parte, pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), invocată de Guvern ca finanțare pentru investiții publice; pe de altă parte, avertismentul PSD privind un posibil cost bugetar anual suplimentar de cel puțin 8 miliarde de lei, dacă legea ar fi aplicată într-o formă considerată „proastă” de Vasilescu. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calculele oficiale ale impactului și despre forma finală a legii, rămâne de urmărit dacă jalonul din PNRR va fi menținut fără modificări și ce variantă de lege va fi asumată politic, astfel încât să nu blocheze finanțarea europeană și să limiteze presiunea pe buget. [...]
Președintele Nicușor Dan încearcă să reducă tensiunea politică și să mute discuția de la suspendare și anticipate la guvernare „între alegeri” , susținând că România „nu e așa un dezastru” și că partidele au avut totuși rezultate în ultimul an, inclusiv prin absența unor scandaluri mari de corupție, potrivit HotNews . Într-un interviu acordat Observator , șeful statului a spus că, „în acest an și câteva luni”, nu au existat „mari scandaluri de corupție”, ceea ce arată, în opinia sa, că partidele au încercat să răspundă exigențelor societății, chiar dacă persistă „zone” din societate, companii și administrații „protejate politic”. „Pe de altă parte, nu e așa un dezastru cum pare că se subînțelege”, a declarat Nicușor Dan. Suspendarea, tratată ca simptom al neîncrederii Întrebat despre demersurile AUR privind suspendarea sa, Nicușor Dan a spus că nu le ia în serios, argumentând că suspendarea ar trebui să fie o sancțiune pentru „încălcări serioase ale Constituției”. În schimb, faptul că tema prinde tracțiune în rândul unei părți a populației ar fi, în interpretarea sa, un semn al neîncrederii generale față de clasa politică. „Faptul că o temă evident neserioasă, cum este suspendarea (...), e luată de o parte a populației în serios este un semn al neîncrederii generale față de clasa politică.” Anticipatele, „imaturitate politică” și energie irosită Pe tema alegerilor anticipate , președintele a apreciat că discuția indică „imaturitate politică”, deoarece un astfel de scrutin nu ar produce schimbări semnificative în componența Parlamentului și în ponderea partidelor. În același timp, Nicușor Dan a admis că este frustrat că, în ultimele 70 de zile, nu a reușit să-i aducă pe liderii PSD și PNL „la masă”, ceea ce ar fi dus la pierderea de energie care ar fi putut fi folosită pentru alte priorități. Mesajul către partide: guvernarea contează „între rânduri de alegeri” Președintele a criticat orientarea partidelor către calcule electorale permanente, inclusiv cu referire la alegerile din 2028, și a insistat că responsabilitatea politicienilor este să rezolve problemele oamenilor în intervalul dintre scrutinuri, prin „politici sectoriale” care să ducă țara „într-o direcție corectă”. [...]
