Știri
Știri din categoria Politică

Nicușor Dan își leagă mesajul extern de economie și securitate, mizând pe investiții americane și pe rolul Mării Negre în creșterea relevanței portului Constanța, potrivit HotNews, care citează un interviu acordat Digi24.
Președintele a respins acuzațiile că ar fi un apropiat al mișcării MAGA din jurul administrației Trump, susținând că poziția sa nu ține de ideologie, ci de interesul României de a menține o relație solidă între SUA și Europa.
„Nu este în niciun caz, nu e vorba de ideologie aici. [...] Interesul nostru este ca relația între Europa și Statele Unite să fie cât mai bună cu putință.”
În enumerarea obiectivelor de politică externă, Nicușor Dan a reluat ideea că relația cu Statele Unite rămâne centrală atât din perspectiva securității, cât și a economiei, punctând explicit nevoia de investiții americane în România.
„Statele Unite rămâne principala țintă pentru noi, și securitate și economie. E important să avem investiții importante americane în România.”
Șeful statului a insistat pe importanța strategică a Mării Negre, nu doar în legătură cu exploatarea zăcămintelor de gaze, despre care a spus că este preconizată să înceapă în 2027, ci și ca zonă de conectare economică spre regiunea Mării Caspice.
El a legat direct securitatea regională de potențialul comercial al portului Constanța și de ambiția de a construi, împreună cu Bulgaria, o „interfață” între Europa și „Asia apropiată”, în contextul unei strategii la nivelul UE pentru un hub de securitate maritimă, pentru care urmează să fie discutată finanțarea.
„Cu cât Marea Neagră este mai sigură, cu atât portul Constanța va deveni mai relevant și capacitatea lui comercială, economică mai importantă.”
Pe lângă axa SUA–UE și Marea Neagră, Nicușor Dan a vorbit despre amplificarea unor parteneriate cu țări europene, despre care a spus că sunt „insuficient fructificate” economic. Totodată, a indicat ca direcție de termen mediu reluarea prezenței României în spații precum Orientul Mijlociu și Africa, unde România ar fi avut în trecut relații culturale și diplomatice pronunțate, dar a precizat că nu este un obiectiv imediat.
Recomandate

Învestirea guvernului Luca Niculescu ar putea depinde de un vot al PSD, iar AUR susține că partidul așteaptă „garanții” legate de accesul la resurse , potrivit declarațiilor liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu, relatate de HotNews . Miza imediată este formarea unei majorități pentru instalarea executivului, într-un context în care PSD ar putea deveni actorul decisiv în Parlament. Peiu a spus la Digi24 că învestirea cabinetului propus de Luca Niculescu „depinde de decizia pe care o vor lua PSD-iştii” și a indicat două condiții: fie PSD votează direct guvernul, fie primește „suficiente garanţii” pentru „nelămuririle” pe care le are. În același timp, el a susținut că liberalii ar fi „nerăbdători” să voteze un guvern, pentru a scăpa de „o anumită povară” politică. În intervenția citată de News.ro , senatorul AUR a afirmat că PSD „aşteaptă probabil nişte garanţii legate de accesul la resurse”, pe care le descrie drept un element constant de interes pentru partid. Articolul nu detaliază ce formă ar avea aceste garanții sau la ce „resurse” se referă concret. Presiune politică pe PSD: votul la învestire, testul invocat de AUR Peiu a avansat și ideea că Sorin Grindeanu „nu şi-a dorit cu adevărat” desemnarea ca prim-ministru, argumentând că, dacă ar fi fost cazul, PSD ar fi trebuit să nu voteze guvernul Niculescu. Totodată, liderul senatorilor AUR a susținut că, în percepția sa, dacă Grindeanu ar fi urmărit cu adevărat mandatul, „preşedintele i l-ar fi dat”, adăugând că pentru Grindeanu ar fi existat riscul politic al unui eșec la votul de învestire, care „ar fi dus probabil” la pierderea conducerii partidului. „Binom Nicușor Dan – PSD” și efectul asupra suspendării În aceeași intervenție, Peiu a reclamat existența unui „fel de binom Nicuşor Dan – PSD”, despre care a spus că ar explica de ce PSD nu susține demersul AUR privind inițierea procedurii de suspendare a președintelui (AUR a anunțat anterior lansarea unei platforme pentru suspendare). „Ne dăm şi noi seama, foarte bine, că există un fel de binom Nicuşor Dan-PSD, e destul de transparent (...) şi ne dăm seama că nu vor semna vreun demers care să ducă la înlăturarea de la putere a principalului aliat”, a declarat Petrişor Peiu. Peiu a mai afirmat că acest „binom” nu s-ar rupe, susținând că președintele ar urmări în principal miza prezidențială și ar viza limitarea apariției unor candidați cu șanse „în zona” asociată public cu el. Acestea sunt evaluări politice ale senatorului AUR, fără elemente factuale suplimentare în text despre eventuale înțelegeri sau negocieri. [...]

Luca Niculescu spune că are „totală” libertate să negocieze formarea Guvernului , iar rolul de mediator al președintelui Nicușor Dan ar urma să fie evaluat „în zilele” următoare, pe măsură ce discuțiile cu partidele avansează, potrivit news.ro . Mesajul indică o încercare de a ține negocierile în zona premierului desemnat, într-un moment pe care el îl descrie drept „criză politică”, cu „probleme economice” și „probleme sociale”. Într-o intervenție la Digi 24, vineri seară, Niculescu a spus că mandatul primit de la președinte îi oferă o marjă largă de acțiune în discuțiile pentru formarea Executivului și că, în acest moment, nu este nevoie de o implicare directă a șefului statului în negocieri. „Domnul preşedinte este cel care mi-a dat un mandat, am libertate mare în acest mandat, sunt foarte onorat. Zilele vor arăta dacă mai este nevoie şi de intervenţia domniei sale, dar, în clipa de faţă, am totală libertate şi cred că o voi păstra până la final.” Negocierile pentru Guvern: „toate opțiunile sunt pe masă” Premierul desemnat a afirmat că „opțiunile” privind guvernul „sunt toate pe masă”, fără să detalieze variante concrete. El a insistat că el este cel care poartă discuțiile cu partidele pentru formarea majorității și a echipei guvernamentale. Contextul invocat: blocaj politic și presiune economică Niculescu a susținut că partidele „își dau seama” de dificultatea momentului și că există „deschidere” pentru formarea unui guvern, deși unele formațiuni ar dori alegeri anticipate. În același timp, el a spus că partidele cu care a discutat sunt conștiente că este nevoie de o ieșire rapidă din blocajul politic, pe fondul problemelor economice și sociale menționate. [...]

PSD evită guvernarea fără o majoritate solidă, invocând riscul unui executiv „foarte slab” , iar Robert Negoiță spune că, în locul unei formule fragile, varianta „mai de preferat” ar fi alegerile anticipate pentru a obține un guvern stabil, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute de primarul Sectorului 3 la Digi24 , unde a recunoscut că în PSD există „un oarecare nivel de neliniște” legat de formarea viitorului Guvern, dar a insistat că „nu este panică” în partid. Argumentul central: o majoritate parlamentară fragilă ar limita capacitatea guvernului de a implementa măsurile necesare. De ce contează: stabilitatea majorității, condiție pentru „măsurile necesare” Negoiță a susținut că intrarea la guvernare într-o formulă instabilă ar produce un executiv cu forță redusă de acțiune. „Ar însemna un guvern foarte slab și care n-ar putea să facă mare lucru.” În acest context, el a indicat drept alternativă organizarea de alegeri anticipate, pentru a evita o perioadă lungă de instabilitate politică și pentru a permite formarea unui guvern cu susținere mai robustă. „Decât să avem doi ani de instabilitate, soluția mult mai de preferat ar fi să avem niște alegeri anticipate și după aceea să avem un guvern stabil.” Poziționarea față de președinte și scenariul suspendării În ceea ce privește rolul președintelui Nicușor Dan în criza politică, Negoiță a spus că șeful statului „procedează corect” continuând consultările și procesul de desemnare a unui premier, pentru a arăta că a încercat să evite o instabilitate prelungită. Totodată, edilul a respins explicit ipoteza unui demers de suspendare a președintelui, afirmând că în PSD „nu există vreo discuție serioasă” pe acest subiect și că un astfel de pas este „exclus în acest moment”. Context în PSD: mesaje diferite despre intrarea la guvernare Mesajul lui Negoiță vine pe fondul unor poziții publice din partid: Claudiu Manda a declarat că suspendarea președintelui nu este pe agenda PSD, potrivit Adevărul . Separat, Sorin Grindeanu a spus că PSD este pregătit să intre la guvernare, dar cere refacerea majorității parlamentare împreună cu PNL și UDMR, conform Adevărul . [...]

Disponibilitatea PSD de a vota un guvern PNL–UDMR fără a intra la guvernare repoziționează partidul în negocierile pentru formarea majorității și mută presiunea pe liberali, în special pe tabăra asociată cu Ilie Bolojan , potrivit unei analize publicate de Adevărul . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu , joi seara, vine după ce PSD nu a susținut formula guvernamentală încercată de Mureșan și schimbă din nou datele discuțiilor politice. În interpretarea analistului politic George Jiglău, miza nu este doar deblocarea rapidă a unei majorități, ci încercarea de a influența raporturile de putere din PNL, astfel încât să se creeze condițiile unei reveniri a PSD la guvernare. Prin deschiderea către un vot pentru un executiv PNL–UDMR, PSD ar transfera către celelalte partide responsabilitatea pentru ieșirea din criză și ar pune PNL într-o poziție dificilă, sugerând că liberalii „fug de responsabilitate”. Presiune pe PNL și, mai ales, pe tabăra Bolojan Jiglău susține că ținta lui Grindeanu nu ar fi întregul PNL, ci mai ales gruparea condusă de Ilie Bolojan. În această logică, oferta de a vota un guvern din care PSD nu face parte ar funcționa ca un instrument de presiune: fie PNL își asumă guvernarea, fie acceptă o reconfigurare care să permită o formulă de colaborare cu PSD, similară coalițiilor din anii trecuți. Rămâne însă neclar, din datele prezentate, dacă această disponibilitate se va transforma într-un sprijin parlamentar efectiv și în ce condiții ar fi acordat. De ce Bolojan rămâne „miza” pentru PSD Potrivit analistului, strategia PSD din ultimele luni ar fi vizat mai degrabă îndepărtarea lui Ilie Bolojan decât scoaterea PNL din ecuația guvernării. Jiglău afirmă că PSD ar fi preferat ca liberalii să se distanțeze de Bolojan și să revină la o coaliție cu social-democrații, în formula care a funcționat în perioada Nicolae Ciucă – Marcel Ciolacu. Un element invocat este riscul politic pentru PSD ca Bolojan să ajungă un adversar puternic în opoziție, cu capacitatea de a critica deciziile guvernului „cu cifre” și „în cunoștință de cauză”, pe baza experienței de la vârful executivului. PSD, între opțiunea de vot și dependența de negocieri Analiza mai arată că PSD ar fi „jucat totul pe o singură carte”, mizând pe o revenire la guvernare alături de PNL, în condițiile în care liberalii ar fi renunțat la Bolojan. Cum această variantă nu s-a concretizat, partidul ar fi rămas dependent de negocierile cu președintele Nicușor Dan și de echilibrul intern din PNL. În același timp, Jiglău notează că o majoritate PNL–UDMR ar putea funcționa și fără PSD, dacă partidele implicate ajung la un acord și strâng voturile necesare. Ce spune Grindeanu despre formulele de guvernare În finalul materialului este menționat că Sorin Grindeanu a declarat la Antena 3 CNN că PSD nu susține un guvern minoritar social-democrat, pe motiv că ar pune partidul într-o poziție vulnerabilă. În schimb, liderul PSD a spus că formațiunea ar vota un guvern minoritar format din PNL și UDMR. Un factor suplimentar de tensiune, potrivit analizei, este că președintele Nicușor Dan și-a exprimat preferințele privind componența viitorului executiv, inclusiv pentru portofolii importante, iar prezența USR într-o majoritate poate deveni un punct sensibil pentru PSD, care ar prefera o altă configurație. [...]

România își fixează ca prioritate menținerea fondurilor UE pentru coeziune și agricultură în negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, miză care poate influența direct investițiile și dezvoltarea economică în perioada 2028–2034, potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Administrației Prezidențiale . Poziția a fost discutată într-o ședință de lucru organizată vineri de președintele Nicușor Dan , în pregătirea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie, unde una dintre temele principale va fi viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) al UE. Ce urmărește România în negocierile pentru CFM 2028–2034 Administrația Prezidențială arată că obiectivul întâlnirii a fost coordonarea poziției naționale înaintea negocierilor la nivelul liderilor europeni. Viitorul CFM va stabili bugetul UE pentru 2028–2034 și, conform comunicatului, va influența „în mod direct” perspectivele de dezvoltare economică ale României prin resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională. În acest context, România își propune să susțină: menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună (PAC), considerate instrumente esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare și pentru modernizarea agriculturii; finanțarea consolidării capacității europene de apărare , cu accent pe Flancul estic și regiunea Mării Negre ; politici de recâștigare a competitivității și de reducere a „dependențelor strategice” în energie și tehnologii avansate. Cine a participat și ce urmează La ședința de lucru au participat membri ai Guvernului, experți tehnici ai ministerelor și Reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, potrivit comunicatului citat. Următorul reper este reuniunea Consiliului European din 15–16 octombrie, unde discuțiile despre viitorul buget multianual vor intra pe agenda liderilor UE, în perspectiva negocierilor care vor stabili alocările pentru 2028–2034. [...]

JPMorgan Chase estimează la 60% șansele ca guvernul propus de Luca Niculescu să treacă , un semnal urmărit de investitori pentru că poate influența rapid percepția de risc asupra României și costurile de finanțare ale statului, potrivit Ziarul Financiar . Evaluarea băncii americane este prezentată drept „cea mai optimistă” făcută până acum de o instituție internațională. În același timp, articolul notează că, în mediul politic intern, șansele ca guvernul Niculescu să obțină votul de învestitură sunt percepute ca fiind „mult mai mici”. De ce contează pentru piețe și finanțarea statului Miza nu este doar politică: JPMorgan Chase este descrisă ca „cel mai mare cumpărător al titlurilor României de pe piețele secundare”, chiar dacă „nu are expuneri directe pe România”. În acest context, o evaluare publică privind stabilitatea guvernamentală poate cântări în modul în care investitorii privesc riscul de țară. ZF mai subliniază importanța faptului că „cea mai valoroasă bancă din lume” include România într-o recomandare, ceea ce poate crește vizibilitatea țării în rândul investitorilor instituționali. Calendarul politic: ce urmează Potrivit articolului, „săptămâna asta” ar urma să se vadă mai bine cum stau lucrurile, iar „peste două săptămâni” se va afla dacă România are un guvern „plin” sau nu. În plan politic, ZF menționează și tensiunile dintre PSD și USR: PSD i-a cerut lui Dominic Fritz să demisioneze de la conducerea USR, în timp ce demiterea lui Fritz din funcția de primar al Timișoarei este descrisă ca „controversată”. [...]