Știri
Știri din categoria Politică
Nicușor Dan își leagă mesajul extern de economie și securitate, mizând pe investiții americane și pe rolul Mării Negre în creșterea relevanței portului Constanța, potrivit HotNews, care citează un interviu acordat Digi24.
Președintele a respins acuzațiile că ar fi un apropiat al mișcării MAGA din jurul administrației Trump, susținând că poziția sa nu ține de ideologie, ci de interesul României de a menține o relație solidă între SUA și Europa.
„Nu este în niciun caz, nu e vorba de ideologie aici. [...] Interesul nostru este ca relația între Europa și Statele Unite să fie cât mai bună cu putință.”
În enumerarea obiectivelor de politică externă, Nicușor Dan a reluat ideea că relația cu Statele Unite rămâne centrală atât din perspectiva securității, cât și a economiei, punctând explicit nevoia de investiții americane în România.
„Statele Unite rămâne principala țintă pentru noi, și securitate și economie. E important să avem investiții importante americane în România.”
Șeful statului a insistat pe importanța strategică a Mării Negre, nu doar în legătură cu exploatarea zăcămintelor de gaze, despre care a spus că este preconizată să înceapă în 2027, ci și ca zonă de conectare economică spre regiunea Mării Caspice.
El a legat direct securitatea regională de potențialul comercial al portului Constanța și de ambiția de a construi, împreună cu Bulgaria, o „interfață” între Europa și „Asia apropiată”, în contextul unei strategii la nivelul UE pentru un hub de securitate maritimă, pentru care urmează să fie discutată finanțarea.
„Cu cât Marea Neagră este mai sigură, cu atât portul Constanța va deveni mai relevant și capacitatea lui comercială, economică mai importantă.”
Pe lângă axa SUA–UE și Marea Neagră, Nicușor Dan a vorbit despre amplificarea unor parteneriate cu țări europene, despre care a spus că sunt „insuficient fructificate” economic. Totodată, a indicat ca direcție de termen mediu reluarea prezenței României în spații precum Orientul Mijlociu și Africa, unde România ar fi avut în trecut relații culturale și diplomatice pronunțate, dar a precizat că nu este un obiectiv imediat.
Recomandate
Escaladarea conflictului din PNL prelungește criza guvernării și alimentează incertitudinea politică , în condițiile în care eurodeputatul liberal Rareș Bogdan îl acuză pe premierul demis Ilie Bolojan că refuză să plece de la guvernare, deși partidul „și-a asumat să treacă în opoziție”, potrivit G4Media . În declarațiile citate, Rareș Bogdan susține că „singurul câștigător al crizei politice” ar fi AUR, pe fondul blocajului și al disputelor din jurul guvernării. El afirmă că, „în niciun sondaj”, AUR „nu mai coboară sub 40%” și descrie situația drept „circ politic”. Acuzații directe la adresa lui Ilie Bolojan Rareș Bogdan îl învinovățește pe Ilie Bolojan pentru menținerea tensiunilor și pentru modul de gestionare a guvernării, afirmând că premierul demis „se încăpățânează să stea la guvernare”, pe care „în momentul acesta n-o mai gestionează, sau o gestionează foarte prost”. Totodată, eurodeputatul PNL îl acuză pe Bolojan că ar fi devenit „agent electoral pentru AUR”, argumentând că nu l-ar fi auzit „să zică un singur cuvințel împotriva AUR”. Miza politică: relația cu PSD și ieșirea din blocaj În același context, Rareș Bogdan afirmă că, în opinia sa, dacă PSD ar anunța că votează un guvern PNL cu Ilie Bolojan premier, în PNL „nu ar mai exista nicio rezoluție anti-PSD”. „Sunt absolut convins că dacă PSD ar anunța mâine că ar vota un guvern PNL cu Bolojan premier nu va mai fi nicio problemă din partea PNL, nu ar mai exista nici o rezoluție anti PSD (…)” El adaugă că, din perspectiva sa, „singurul care mai vrea să rezolve criza politică” este președintele României, Nicușor Dan . De ce contează Mesajul eurodeputatului indică o fractură internă în PNL pe tema guvernării și a raportării la PSD, într-un moment în care prelungirea crizei politice menține un nivel ridicat de incertitudine. În lectura lui Rareș Bogdan, această dinamică avantajează AUR în plan electoral, pe fondul nemulțumirii publice și al lipsei unei soluții rapide de stabilizare. [...]
Președintele Nicușor Dan respinge scenariul alegerilor anticipate pe motiv că ar prelungi incertitudinea fără să deblocheze majoritatea , în condițiile în care sondajele ar indica o configurație parlamentară similară celei actuale, potrivit G4Media . Mesajul vine pe fondul negocierilor dintre partide pentru formarea unei majorități și a unui guvern. Într-un interviu pentru Antena3-CNN, șeful statului a spus că variantele discutate în prezent de partidele parlamentare nu ar strânge o majoritate în Parlament, referindu-se la discuțiile dintre PNL-USR-UDMR și PSD privind nominalizări precum Siegfried Mureșan, respectiv Sorin Grindeanu. „Niciuna din aceste două variante nu strâng majoritate… Nu e atributul meu să găsesc soluții pentru o majoritate (…) răspunsul nu e doar cine să fie premier, ci și care să fie programul de guvernare, cine să fie secretarii de stat, prefecții și așa mai departe”, a declarat Nicușor Dan. De ce contează: costul politic al „lunilor pierdute” și blocajul prelungit Întrebat despre alegeri anticipate ca soluție la criza politică, Nicușor Dan a respins ipoteza, argumentând că este „un scenariu puțin probabil” și că nu ar rezolva blocajul. Președintele a invocat sondajele, care ar arăta că rezultatul ar fi, în esență, același, ceea ce ar însemna reluarea impasului după câteva luni de campanie și proceduri electorale. „Toate sondajele spun că am avea aceeași configurație parlamentară și asta ar însemna să avem același blocaj politic. De ce să pierdem câteva luni cu alegerile anticipate să mărim starea de incertitudine și să ajungem la același rezultat?”, a spus el. În această logică, responsabilitatea pentru ieșirea din criză rămâne la partide, iar președintele spune că așteaptă ca liderii politici să agreze o soluție care să aibă șanse să treacă de votul Parlamentului. Mesaj către populație: „pe extern, să fie liniștiți”; pe intern, referire la PNRR În același context, Nicușor Dan a transmis că, pe plan extern, românii „să fie liniștiți” în privința protecției țării, făcând referire la un summit NATO din Turcia, care ar confirma „unitatea între aliați”. Pe plan intern, a admis că situația „nu este cea mai fericită”, dar a indicat existența unei „voințe” pe chestiuni esențiale, invocând acordul pentru rezolvarea situației legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) . [...]
Președintele Nicușor Dan pune rezolvarea crizei guvernamentale pe seama negocierii între partide, fără „instrumente” de presiune , și le cere liderilor politici să resimtă direct presiunea publică, în contextul scăderii nivelului de trai și al incertitudinilor economice, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute miercuri, la Ankara, unde șeful statului a fost întrebat ce termen le dă partidelor pentru a debloca actuala criză guvernamentală. Nicușor Dan a spus că nu vrea să facă predicții și că nu consideră că el trebuie „în mod necesar” să pună presiune, deși are un mandat de reprezentare a cetățenilor. În acest context, președintele a legat explicit criza politică de tensiunile sociale generate de deteriorarea condițiilor de viață. „Oamenii care trăiesc mai prost decât anul trecut, care au o incertitudine în ceea ce priveşte viitorul familiilor lor, toţi oamenii ăştia au aşteptarea ca politicienii (...) să le negocieze interesele.” Mesaj către partide: consens, nu „dosare” sau „șantaje” Nicușor Dan a afirmat că nu are „instrumente” pentru a impune un deznodământ și a respins ideea că președintele ar putea forța o soluție prin mijloace de presiune. „Preşedintele României nu face dosare, şantaje (...) astfel încât să ghidoneze nişte politicieni să spună da, când ei vor să spună nu.” În viziunea sa, într-o democrație, partidele trebuie să ajungă la consens, iar aceasta este „meseria” politicienilor. Ce indică președintele ca zonă de acord: legile pentru PNRR Întrebat dacă România se apropie de alegeri anticipate, președintele a descris situația drept un „blocaj”, dar a susținut că există totuși consens pe obiectivele importante. Ca exemple, el a menționat: organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru adoptarea legilor necesare finalizării PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); constituirea unor comisii tehnice pentru „două, trei legi” încă în discuție, cu reprezentanți trimiși de partide. Președintele nu a avansat un calendar pentru ieșirea din criză, precizând că nu poate spune când se va ajunge la consens. [...]
Nicușor Dan spune că va folosi atribuțiile prezidențiale pentru a „reforma statul”, nu pentru o „luptă cu sistemul” – într-o declarație citată de news.ro , președintele afirmă că există „persoane” și „grupuri” care exercită putere „în mod nelegitim” în cadrul statului, dar susține că răspunsul său va fi unul instituțional, prin pârghiile constituționale ale funcției. Declarațiile au fost făcute la Ankara , unde șeful statului a fost întrebat ce înseamnă „sistemul” și de ce nu a putut numi, de la preluarea mandatului, noi șefi la serviciile secrete. Nicușor Dan a respins ideea unei dezbateri „semantice” și a explicat că, în viziunea sa, „sistemul” este „ansamblul de autorități” și „relații de putere” pe care acestea le exercită. „Nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului” Președintele a insistat că, deși admite existența unor influențe nelegitime, nu își asumă rolul de „ONG-ist” care „se luptă” cu acestea, ci invocă responsabilitatea directă a funcției și instrumentele pe care le are la dispoziție. „Bineînțeles că, în cadrul statului român, există persoane, grupuri care exercită autoritate, putere, în mod nelegitim. Evident că se întâmplă lucrul ăsta. Dar nu înseamnă că eu, ca președinte, în mod constituțional, șeful a mai multor structuri, o să spun că mă lupt ca un ONG-ist cu aceste interese nelegitime.” În același răspuns, Nicușor Dan a spus că are „atribuții constituționale”, conduce „structuri”, poate „influența deciziile unor autorități” și că, „în numele cetățenilor” care i-au dat mandatul, va încerca „să reformeze statul român”. Contextul: numirile la servicii și asumarea conducerii Pentru a-și susține poziția, președintele a făcut o paralelă cu perioada în care a fost primar al Bucureștiului, argumentând că un ales cu mandat popular nu ar trebui să transfere responsabilitatea către subordonați, ci să își asume ceea ce se întâmplă în instituțiile pe care le conduce. Totodată, el a reluat o idee exprimată recent în Polonia: „nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului”, iar întrebarea relevantă ar fi cum poate fi reformat „fără ca să ducem țara asta în anarhie”. [...]
Președintele Nicușor Dan reia consultările pentru a debloca formarea Guvernului , într-un moment în care disputa PSD–PNL asupra formulei de guvernare și a numelui premierului ține negocierile în impas, potrivit Adevărul . Întâlnirea este programată luni, 13 iulie, la Palatul Cotroceni, iar la discuții sunt așteptați liderii partidelor implicate în negocieri: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Kelemen Hunor (UDMR) și Dominic Fritz (USR). Miza anunțată a consultărilor este desemnarea unui premier și obținerea unui acord politic care să susțină viitorul Executiv. Blocajul: rotația la guvernare și „primul mandat” de premier Negocierile sunt descrise ca fiind blocate de conflictul PSD–PNL privind formula de guvernare. Social-democrații susțin că, dacă se merge pe varianta rotației la conducerea Executivului, PSD ar trebui să fie primul partid care dă premierul și afirmă că nu vor vota un guvern din care nu fac parte. De cealaltă parte, liberalii transmit că, dacă se conturează o formulă de centru-dreapta (PNL–USR–UDMR), atunci premierul ar trebui să fie din PNL. Totodată, PNL nu ar susține un guvern minoritar condus de PSD dacă nu ar avea primul mandat de premier. Poziții publice care îngustează spațiul de compromis În același context, Sorin Grindeanu a spus că este de acord, „în principiu”, cu ideea unui „ Guvern de armistițiu ”, dar PSD nu susține varianta unui Executiv condus de Siegfried Mureșan. El a mai afirmat că USR ar trebui să treacă în opoziție și a cerut PNL să facă „primul pas”, printr-o decizie oficială privind reluarea discuțiilor cu PSD. UDMR, prin liderul deputaților Csoma Botond, a criticat disputa dintre PSD și PNL, spunând că cele două partide se ceartă „ca la grădiniță” și că beneficiarii conflictului sunt partidele extremiste. În același timp, UDMR a cerut renunțarea la „liniile roșii” și un rol mai activ al președintelui în formarea Guvernului. Separat, ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat că USR nu va mai face parte din aceeași coaliție de guvernare cu PSD. Ce urmează Dacă partidele nu ajung la un compromis, negocierile ar putea fi reluate prin medierea președintelui Nicușor Dan, notează publicația. În acest cadru, consultările de la Cotroceni devin un test pentru capacitatea partidelor de a conveni rapid asupra premierului și a unei majorități funcționale în Parlament. [...]
Prezența României la summitul NATO de la Ankara se traduce în decizii cu miză de securitate și finanțare , inclusiv aderarea Bucureștiului ca membru fondator la o nouă inițiativă – Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență – potrivit HotNews . Imaginile publicate de Administrația prezidențială a Turciei de la fotografia de grup a liderilor NATO și a partenerelor lor, realizată la recepția găzduită de președintele Recep Tayyip Erdogan la Complexul Prezidențial Beștepe, îi arată pe președintele Nicușor Dan și pe partenera sa, Mirabela Grădinaru, pe rândul al doilea. În dreptul lui Nicușor Dan apar omologii săi din Turcia și SUA, Recep Tayyip Erdogan și Donald Trump, iar lângă Mirabela Grădinaru se află Emine Erdogan, prima doamnă a Turciei. În primul rând, în aceleași cadre, se disting și alți lideri, între care secretarul general al NATO, Mark Rutte, premierul britanic Keir Starmer, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez și președintele francez Emmanuel Macron. În stânga lui Trump este surprins cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Ce urmează la summit și de ce contează pentru România Ankara găzduiește timp de două zile summitul NATO, iar după recepția și dineul oficial de marți seară, discuțiile de miercuri au loc tot la Complexul Beștepe. Agenda include teme precum cheltuielile militare, războiul din Ucraina și, „probabil”, dosarul Iran, conform informațiilor din articol. În acest context, HotNews notează că marți oficialii români au anunțat mai multe decizii, între care și înscrierea Bucureștiului printre membrii fondatori ai Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, o inițiativă promovată de Canada. Pentru mediul economic și pentru sectorul de apărare, relevanța imediată ține de potențialul unui nou cadru de finanțare și coordonare pentru proiecte legate de securitate și reziliență, însă articolul nu oferă detalii despre mecanismul concret sau calendarul de implementare. [...]
