Știri
Știri din categoria Politică
Întârzierea depunerii programului de guvernare mută presiunea pe calendarul de învestire, iar președintele Nicușor Dan transmite că responsabilitatea respectării termenului legal îi aparține premierului desemnat, potrivit HotNews.
Nicușor Dan, aflat la Istanbul, a fost întrebat dacă Adrian Veștea i-a explicat motivele amânărilor repetate privind depunerea listei de miniștri și a programului de guvernare și dacă există riscul ca acesta să renunțe la mandat. Președintele a indicat că termenul procedural este de 10 zile și că au trecut „vreo 6 sau 7”, fără să ofere un motiv pentru întârziere.
„Are 10 zile, au trecut vreo 6 sau 7. E responsabilitatea dumnealui si pe cabinetul de miniștri și pe program să vină în fața parlamentului.”
Conform informațiilor din articol, Veștea urma să depună documentele la Parlament miercuri, apoi joi, însă joi a anunțat o nouă amânare, pentru ziua de luni. Detaliile despre această ultimă amânare apar într-un material separat al publicației, la care HotNews face trimitere.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Veștea a justificat amânarea prin nevoia de a folosi timpul disponibil pentru a construi „un acord solid” asupra programului de guvernare. El a legat explicit programul de trei obiective: relansarea economiei, creșterea nivelului de trai și „restabilirea echilibrului bugetar”.
Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile: depunerea listei de miniștri și a programului la Parlament, în termenul procedural invocat de președinte, pentru declanșarea etapelor de învestire. În lipsa altor explicații în textul sursă, nu este precizat dacă există un motiv suplimentar sau un blocaj politic în spatele întârzierilor.
Recomandate
Vasile Blaga pune plecările din PNL în cheia costurilor politice și minimizează riscul unei noi ruperi din partid, susținând că episoadele anterioare au dus la eșec pentru cei care au ieșit din formațiune, potrivit HotNews , la sosirea senatorului liberal la Congresul PNL . Blaga a comentat absența lui Adrian Veștea și faptul că acesta nu mai candidează la șefia PNL, afirmând că Veștea „și-a făcut evaluările” și ar fi concluzionat că „nu are nicio șansă”. În aceeași logică, Blaga a susținut că, dacă ar fi intrat totuși în competiție, ar fi obținut „și mai puține voturi” la o întâlnire ulterioară. Boicotul la Congres și mesajul către taberele interne Întrebat despre boicotul unor colegi liberali, Blaga a spus că este „dreptul lor” să nu participe. Declarația sugerează o încercare de a trata tensiunile interne ca pe un gest punctual, fără consecințe organizaționale imediate. „Praful și pulberea”: precedentul plecărilor și semnalul despre noi rupturi Blaga a invocat plecări anterioare din PNL, indicând că acestea nu au produs alternative politice durabile: „Au mai plecat din PNL pe rând mulţi. A plecat domnul Tăriceanu, care chiar reprezenta ceva în partid, a făcut ALDE, s-a ales praful şi pulberea. Mai nou, îmi pare rău să spun, a plecat şi domnul Orban. Şi?” În final, senatorul liberal a apreciat că nu vor pleca mulți membri nici din organizațiile în care liderii au declarat că nu îl susțin pe Ilie Bolojan, mizând pe ideea că nemulțumirile nu se vor transforma într-o migrație semnificativă. [...]
PSD condiționează sprijinul parlamentar pentru viitorul Guvern de renunțarea la austeritate și de măsuri cu efect direct în economie , potrivit Digi24 . Deputatul social-democrat Marius Budăi spune că partidul este dispus să susțină în Parlament noul Executiv, „dar nu oricum și nu oricui”, iar condiția centrală este un program de guvernare „care să pună omul în centrul deciziilor”. Mesajul vine înaintea unei ședințe a conducerii PSD, în care partidul ar urma să decidă dacă intră sau nu în viitorul guvern propus de Adrian Veștea . Budăi leagă discuția despre sprijinul politic de evoluții economice recente, susținând că, timp de „zece luni”, câștigurile reale au scăzut, prețurile au crescut mai repede decât salariile, iar consumul s-a redus. Ce înseamnă „sprijin, dar nu oricum”: condiții cu impact economic și fiscal În declarațiile citate, Budăi indică o listă de cerințe care vizează atât politica fiscală, cât și măsuri cu efect în piață și în relația stat–companii: oprirea austerității , inclusiv evitarea creșterii poverii fiscale asupra populației cu venituri mici și medii și asupra micilor antreprenori; pachet anti-inflație , cu accent pe protejarea puterii de cumpărare (majorarea salariului minim, indexarea pensiilor și extinderea schemei de limitare a adaosului comercial pentru produse de strictă necesitate); deblocarea economiei prin plata datoriilor statului către firme ; măsuri de stimulare în sectoare strategice , inclusiv prin garanții de stat și subvenționarea dobânzilor; sprijin pentru agricultură și fermieri , prin programe de credite cu dobândă subvenționată. De ce contează: negocierea programului poate schimba direcția politicilor publice Prin această poziționare, PSD își leagă sprijinul parlamentar de un set de politici care ar putea influența direct mediul de afaceri (prin fiscalitate și plăți restante ale statului), consumul (prin măsuri de venituri și control al prețurilor) și costul finanțării în economie (prin scheme de garantare și dobânzi subvenționate). În același timp, Budăi susține că partidul nu negociază „fotolii”, ci conținutul programului de guvernare. Următorul pas este decizia conducerii PSD privind formula de susținere a viitorului Executiv și, implicit, dacă aceste condiții vor fi asumate în programul de guvernare. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea leagă învestirea rapidă a guvernului de continuitatea banilor europeni , iar în acest context îl indică pe Florin Zaharia drept viitor ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), potrivit Digi24 . Mesajul a fost publicat pe Facebook cu câteva minute înainte de debutul Congresului Extraordinar al PNL , la care Veștea a decis ulterior să nu mai participe. Miza anunțului este una de execuție bugetară: Veștea susține că, pentru a absorbi „cât mai mulți” bani din sumele rămase de încasat de la UE, România are nevoie „cât mai repede” de un Executiv funcțional „cu puteri depline” și de un Parlament care să adopte proiectele pregătite, dar blocate în actuala criză politică . În lipsa acestor pași, avertizează el, „incertitudinea politică” devine un risc major pentru proiectele finanțate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Presiune pe buget dacă fondurile UE întârzie Veștea argumentează că neatragerea la timp a sumelor disponibile ar însemna lipsa unor venituri europene care, în viziunea sa, se transformă într-o „presiune suplimentară asupra bugetului de stat” și complică gestionarea deficitului bugetar. El indică faptul că proiectele în derulare sunt construite pe finanțare din Mecanismul de Redresare și Reziliență, iar România ar fi prognozat venituri din fonduri europene „în oglindă” cu cheltuielile făcute pentru investiții. Cine este Florin Zaharia, propunerea pentru MIPE În postarea citată, Veștea spune că a discutat cu Florin Zaharia despre prioritățile legate de absorbția fondurilor europene și îl descrie drept „un profesionist foarte apreciat”, cu experiență în relația cu instituțiile europene și în gestionarea fondurilor UE. Potrivit premierului desemnat, Zaharia: a fost unul dintre principalii oameni de legătură ai României cu Comisia Europeană pe dosare-cheie ale PNRR; a coordonat, din poziții tehnice și administrative, dosare esențiale pentru atragerea banilor europeni; în ultimul an, ca secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a gestionat fondurile europene, bugetele publice de investiții și relația cu autoritățile locale; anterior, a condus Direcția Generală Programare și Coordonare Sistem din MIPE și a lucrat ca expert pe fonduri europene în infrastructura de transport. Veștea mai afirmă că a insistat în discuțiile cu partidele politice ca guvernul să aibă „un tehnician foarte bun” la MIPE, invocând presiunea timpului și nevoia de a minimiza pierderile din neîndeplinirea unor „jaloane și ținte” (repere și obiective asumate în PNRR). Context: negocieri UE și rolul României Separat de numirea la MIPE, Veștea menționează intenția ca România să fie „o voce mult mai activă” în negocierile pentru cadrul financiar multianual al UE 2028–2034. El amintește că România face parte din grupul „Prieteni ai Coeziunii”, format din 16 state, care solicită alocări mai mari pentru coeziune și politica agricolă în viitorul buget european. [...]
România vizează din 2028 mutarea la Constanța a Centrului NATO la Marea Neagră , o schimbare cu miză operațională pentru prezența aliată în regiune, potrivit Libertatea . Tema a fost discutată la Istanbul de președintele Nicușor Dan cu omologul turc Recep Tayyip Erdoğan , pe care șeful statului român l-a invitat în acest an la București. Mutarea centrului – descris ca „un centru rotațional NATO la Marea Neagră” – este prezentată de președinte ca parte a unei agende mai largi de securitate regională, în contextul tensiunilor geopolitice de la granițele României. Centrul NATO la Marea Neagră: de la Istanbul la Constanța Nicușor Dan a spus că România își dorește ca Centrul NATO la Marea Neagră, aflat în prezent la Istanbul, să fie relocat la Constanța începând cu 2028. „Am discutat de Centrul NATO la Marea Neagră, care în momentul ăsta este la Istanbul și care ne dorim să vină la Constanța începând cu 2028. Este un centru rotațional NATO la Marea Neagră”, a declarat președintele. În discuții a intrat și Hub-ul european de securitate civilă la Marea Neagră, o structură care ar urma să colecteze informații despre navigație și să conecteze Uniunea Europeană cu statele riverane sau cu interese în regiune, Turcia fiind indicată ca actor cu rol „pivot”. Securizarea infrastructurii energetice și cooperarea pe deminare Pe agenda întâlnirii s-a aflat și protejarea infrastructurii de gaze din Marea Neagră. Președintele a invocat programul comun de deminare derulat de România, Bulgaria și Turcia și a susținut extinderea acestuia pentru protecția infrastructurii submarine, în condițiile interesului României de a exploata gazele din Marea Neagră. „Evident, avem interesul să exploatăm gazele din Marea Neagră și alte infrastructuri subterane, iar asta e cel mai important pentru noi”, a explicat Nicușor Dan. Industria de apărare: investiții turce și o achiziție la Mediaș Cei doi lideri au discutat și despre colaborarea în sectorul militar, în perspectiva Summitului NATO de la Ankara. Nicușor Dan a afirmat că România urmărește atragerea de investiții în industria de apărare și a menționat că o companie privată din Turcia a achiziționat recent o fabrică de profil din Mediaș. „Interesul nostru este de a atrage investiții în industria noastră de apărare, care nu a avut managementul cel mai performant în toți anii de după Revoluție. Totuși, încă oferă oportunități interesante, atât prin prisma oamenilor, cât și a locațiilor”, a punctat președintele. Vizită a lui Erdoğan la București și un forum de afaceri Nicușor Dan a anunțat că Recep Tayyip Erdoğan este așteptat în acest an la București. Cu ocazia vizitei, autoritățile ar pregăti o ședință comună a celor două guverne și un eveniment economic, descris ca un „mare forum de afaceri”, în ideea dinamizării relațiilor economice bilaterale. [...]
Cu o zi înainte de Congresul Extraordinar al PNL , Adrian Veștea ridică miza unui posibil conflict intern cu efecte de funcționare și legitimitate , avertizând că noua echipă pregătită de Ilie Bolojan ar marginaliza liderii validați electoral și ar putea împinge partidul spre o criză de reprezentare în teritoriu, potrivit Adevărul . Într-o postare publicată sâmbătă seară pe Facebook, Veștea susține că reuniunea de duminică, 21 iunie, „înseamnă de fapt eliminarea tuturor liberalilor adevărați” și că „întreaga istorie și toată identitatea partidului sunt aruncate la gunoi”. În lectura sa, schimbarea de conducere ar înlocui oameni care au câștigat alegeri și au adus voturi cu „venetici și oportuniști”. Miza operațională: cine mai reprezintă partidul în teritoriu Veștea își construiește critica în jurul dezechilibrului dintre forța PNL la nivel local și componența echipei propuse pentru conducere. El afirmă că, într-un partid care are 12 președinți de consilii județene, 1.150 de primari și aproape 10.000 de aleși locali, în echipa propusă de Bolojan s-ar regăsi doar primarul municipiului Reșița, Ioan Popa. În acest context, Veștea califică drept „inadmisibil” ca liderii „validați electoral” să fie scoși din prim-plan, sugerând că o astfel de formulă ar slăbi legătura conducerii centrale cu organizațiile locale. Critica „importurilor” recente și avertismentul privind direcția politică Premierul desemnat contestă și includerea în conducerea partidului a unor persoane înscrise recent în PNL, făcând referire la Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, anunțați în echipa lui Ilie Bolojan. În același mesaj, Veștea avertizează că PNL riscă să devină „brelocul USR”, dacă „ceva nu se schimbă”. Totodată, el îl acuză pe Bolojan că ar urmări să-și construiască o platformă pentru o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din 2030 și susține că partidul ar putea ajunge „un buzdugan menit să pulverizeze încrederea în instituțiile statului român”. Veștea reclamă și ceea ce numește atacuri împotriva Președintelui României, a Justiției și a Parlamentului, precum și existența unei „armate de boți” care ar influența dezbaterea publică din jurul PNL. Ce urmează: Congres cu o singură moțiune și posibilă contestare Veștea își reafirmă intenția de a conduce viitorul Executiv și promite un guvern „în spiritul valorilor” PNL, susținând că din cabinetul pe care și-l asumă „vor face parte mai mulți liberali decât din Guvernul Bolojan sau din noua conducere” prefigurată. Declarațiile vin după ce, joi, Veștea își anunțase intenția de a candida la șefia PNL și ceruse amânarea Congresului pentru 28 iunie, pentru a-și putea prezenta propria moțiune. Vineri, el a anunțat că renunță la candidatură, invocând un „simulacru democratic” și spunând că analizează contestarea Congresului pe cale statutară și juridică. Congresul Extraordinar al PNL este programat duminică, la București. Ilie Bolojan și-a depus candidatura la președinția partidului împreună cu moțiunea „Modernizare cu rădăcini”, singura înscrisă în cursă. [...]
PNL își schimbă regulile de conducere în plin conflict intern , prin adoptarea la Congres a unui statut care leagă alegerea echipei de cea a președintelui, miză ce îi poate întări controlul lui Ilie Bolojan asupra partidului, potrivit HotNews . La Romexpo, Congresul a trecut pragul statutar de prezență: au fost 1.793 de delegați din aproximativ 2.500 convocați (77,8%), ceea ce a făcut posibil votul pe modificările statutare. Schimbările au fost adoptate „cu o singură abținere și niciun vot împotrivă”, a anunțat de la tribună Theodor Stolojan, după un vot deschis. Ce se schimbă în PNL și de ce contează Miza principală a modificărilor este revenirea la sistemul de moțiune: candidatul ales președinte vine cu o echipă, iar conducerea nu mai este aleasă uninominal, ci „în bloc”, pe liste. În logica prezentată în material, această arhitectură reduce spațiul de negociere internă după congres și poate limita fragmentarea, dar și influența taberelor rivale în conducerea centrală. Congresul are loc pe fondul unei dispute între tabăra Bolojan și gruparea care susține reluarea guvernării alături de PSD, conflict care, potrivit aceleiași surse, se vede inclusiv în redesenarea funcțiilor de vârf: sunt eliminate trei dintre cele patru posturi de prim-vicepreședinte, poziții ocupate până acum de contestatari ai lui Bolojan. Contestarea în instanță și riscul de prelungire a crizei interne Deciziile de convocare a Congresului sunt deja atacate în instanță: un grup de 16 liberali a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare a hotărârii prin care a fost convocat Consiliul Național care, la rândul său, a convocat Congresul. Termenul indicat în articol este 3 iulie, ceea ce înseamnă că disputa juridică se poate suprapune peste validarea noii conduceri și peste deciziile politice imediate ale partidului. În paralel, Adrian Veștea – prezentat drept premier desemnat și lider al taberei care îl contestă pe Bolojan – a renunțat să mai candideze, dar și-a rezervat dreptul de a contesta deciziile Congresului, pe care le consideră „nestatutare și nelegale”, conform mesajului citat. Absențe și repoziționări în jurul lui Bolojan Un element cu impact direct asupra echipei este ieșirea din cursă a lui Ciprian Ciucu, descris ca unul dintre cei mai influenți susținători ai lui Bolojan. Decizia vine după ce, pe 18 iunie, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru luare de mită; în aceste condiții, Ciucu a anunțat că nu mai candidează, deși statutul PNL nu impune restricții decât în cazul condamnării în primă instanță. În același timp, articolul notează intrarea în partid a unor miniștri independenți: vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul interimar Dragoș Pîslaru s-au înscris în PNL „potrivit unor surse politice”, urmând să fie în filiala PNL București, conform unei informații atribuite Cotidianul. Echipa propusă de Bolojan Candidatura lui Ilie Bolojan a fost depusă împreună cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar lista de conducere propusă include: Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu Secretar general: Robert Sighiartău Vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga (șefa Comisiei de Buget din Senat) În sală, atmosfera a fost tensionată, iar unul dintre discursurile cele mai aplaudate a fost cel al lui Ciprian Ciucu, care a vorbit despre presiuni asupra PNL și despre „sistem”, potrivit relatării live. [...]
