Știri
Știri din categoria Politică
Numirea șefilor SRI și SIE depinde de o majoritate parlamentară, iar președintele Nicușor Dan spune că dificultatea este comparabilă cu formarea unui nou guvern, potrivit Adevărul. Miza este una de funcționare instituțională: fără sprijin politic în Parlament, numirile la vârful serviciilor rămân blocate sau amânate, în condițiile în care cel puțin SRI operează cu o conducere interimară.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu la Observator, unde șeful statului a fost întrebat dacă a luat o decizie privind șefia serviciilor secrete. Nicușor Dan a răspuns că, „în timpul ăsta”, a lucrat cu serviciile, dar că numirea conducerii necesită o majoritate parlamentară.
Președintele a descris, pe scurt, domeniile în care se bazează pe cele două servicii:
Totodată, Nicușor Dan a spus că nu consideră esențială tema unui „șef civil” la conducerea serviciilor, indicând drept problemă mai importantă persistența unei „rutine” și a unei „delăsări” în anumite zone ale administrației, idee dezvoltată și în materialul Adevărul menționat în articol.
Conform informațiilor din articol, după alegerile prezidențiale din mai 2025, președintele a afirmat în mai multe rânduri că va numi șefi de servicii „în timp rezonabil”, însă decizia a fost amânată. O analiză separată a publicației, menționată în text, tratează acest subiect: Adevărul.
La SRI, situația rămâne una de interimat după demisia lui Eduard Hellvig, în urmă cu doi ani. Articolul menționează că instituția este condusă interimar de generalul Răzvan Ionescu, prim-adjunct al lui Hellvig, iar numirea unei conduceri pline nu a fost făcută nici de fostul președinte Klaus Iohannis, nici de președintele interimar Ilie Bolojan, sarcina revenind acum lui Nicușor Dan.
La SIE, conducerea este asigurată de generalul Gabriel Vlase, numit în 2018 și aflat în funcție de șapte ani, potrivit aceleiași surse.
Mesajul președintelui indică un blocaj de natură politică, nu doar administrativă: numirile la vârful serviciilor sunt condiționate de formarea unei majorități parlamentare, ceea ce le leagă direct de negocierile pentru guvern și de echilibrul de putere din Legislativ. În lipsa acestei majorități, deciziile pot rămâne amânate, iar cel puțin SRI continuă să funcționeze cu o conducere interimară.
Recomandate
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu spune că un interimat prelungit al Guvernului nu este sustenabil , argumentând că România are nevoie de un Executiv „responsabil” și „cu puteri depline” pentru a duce reformele la capăt, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută vineri seară, la B1 TV, după ce a fost întrebată dacă Guvernul este pregătit să rămână în interimat până în 2028 sau până la finalul acestui an. „Nu cred că se poate sta în interimat atât de mult, cred că România are nevoie de un guvern responsabil şi cu puteri depline care să ducă reformele la bun sfârşit.” Varianta avansată: guvern minoritar susținut prin acord între partide Oana Gheorghiu a spus că ar trebui să existe un acord între partide pentru susținerea unor guverne minoritare. În opinia sa, actuala formulă politică, la nivel de formațiuni, ar putea continua reformele. Ea a indicat drept posibilă configurație PNL–USR–UDMR , urmată de o „rotativă” în care ar intra PSD și minoritățile, „sau așa cum s-a propus”. Ce urmează: decizie politică spre sfârșitul verii Vicepremierul interimar a adăugat că discuția și decizia ar trebui să fie asumate de președinte, iar o concluzie ar putea fi conturată „probabil către sfârșitul verii”, fără a oferi un calendar mai detaliat. [...]
Miza jalonului din PNRR pe legea salarizării riscă să devină o dispută politică cu cost bugetar și de investiții , după ce vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a respins public ideea PSD de a renunța la acest angajament, potrivit news.ro . Gheorghiu a reacționat la declarațiile Liei Olguța Vasilescu (PSD), care a susținut că România ar trebui să renunțe la jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aferent legii salarizării bugetarilor. Vicepremierul interimar a spus că pierderea ar însemna 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), bani care „merg în spitale, în școli, în autostrăzi”. Ce spune Guvernul: renunțarea ar însemna bani pierduți și un semnal prost pe reforme În intervenția de la B1 TV, Oana Gheorghiu a argumentat că, dincolo de suma asociată jalonului, legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice ar aduce „echilibru”. Ea a admis că o astfel de lege nu poate mulțumi pe toată lumea. Totodată, Gheorghiu a acuzat că discuția despre renunțarea la jalon poate alimenta un tipar în care „sabotăm jaloanele și fondurile europene” și apoi se caută vinovați pentru întârzieri. În același timp, a nuanțat, spunând că „și oamenii din PSD” își doresc să nu se piardă banii și că acest tip de „narativ” poate fi folosit temporar în logica politică. Poziția PSD: costul anual al legii ar depăși câștigul din PNRR Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și fost ministru al Muncii, a susținut că aplicarea noii legi a salarizării ar face ca statul „să piardă dublu, anual, față de cât câștigă din PNRR, într-un singur an”. Ea a indicat un impact prognozat de 166 de miliarde (lei, conform contextului) și a afirmat că, „dacă facem legea în actuala formă”, impactul ar urca la 174 de miliarde, ceea ce ar însemna „în plus, anual, minim 8 miliarde de lei” (aprox. 1,6 miliarde de euro, potrivit declarației citate de news.ro). De ce contează: tensiune între finanțarea investițiilor și presiunea pe cheltuieli Disputa pune față în față două riscuri: pe de o parte, pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), invocată de Guvern ca finanțare pentru investiții publice; pe de altă parte, avertismentul PSD privind un posibil cost bugetar anual suplimentar de cel puțin 8 miliarde de lei, dacă legea ar fi aplicată într-o formă considerată „proastă” de Vasilescu. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calculele oficiale ale impactului și despre forma finală a legii, rămâne de urmărit dacă jalonul din PNRR va fi menținut fără modificări și ce variantă de lege va fi asumată politic, astfel încât să nu blocheze finanțarea europeană și să limiteze presiunea pe buget. [...]
Nicușor Dan își asumă delegarea către SPP în deplasări cu risc și spune că, la vizita din Ucraina, a mers pe evaluarea echipei de protecție, nu pe propria apreciere, potrivit news.ro . Mesajul vine în contextul deplasării la Summitul de la Kiev și pune accent pe modul în care Administrația Prezidențială gestionează operațional securitatea și pregătirea vizitelor externe. Întrebat la Observator cum a perceput măsurile de securitate din Ucraina, președintele a spus că nu poate evalua, dar că are încredere în profesionalismul Serviciului de Protecție și Pază (SPP) . El a precizat că a avut „o vestă de protecție în plus și o cască în plus”. „Nu știu să evaluez. Eu cred că SPP este profesionist.” În aceeași intervenție, Nicușor Dan a respins ideea că nu ar delega și a comparat încrederea acordată SPP cu încrederea într-un pilot atunci când urcă într-un avion. A adăugat că nu a avut emoții, argumentând că „au fost nenumărați lideri occidentali” în zonă și că partea de securitate „nu e treaba mea, e treaba SPP-ului”. Miza operațională: vizitele externe, „dosare” și pregătire de fond Președintele a insistat că activitatea externă nu este una „banală” și a oferit o estimare a volumului de deplasări: de la începutul mandatului, „acum un an și puțin”, ar fi făcut „cam 30 de vizite externe”. Potrivit lui, fiecare vizită presupune: un „dosar” de pregătire și evaluarea mizelor pentru România; pregătirea mai multor discursuri și intervenții pentru presă; întâlniri bilaterale „în marjă”, fiecare cu documentare separată despre așteptările părții partenere și interesele României. În acest context, Nicușor Dan a spus că această componentă ar reprezenta „cam jumătate din meseria de președinte”. Detalii din deplasarea la Kiev Șeful statului a relatat și un episod logistic: mașina care l-a dus la tren, „noaptea trecută”, nu ar fi avut internet. Totodată, a spus că a păstrat biletul de tren primit la Kiev și a menționat un cadou de la Căile Ferate Ucrainene: un pachet cu ciocolate, fiecare asociată unui tren, afirmând că într-un viitor pachet ar urma să apară și trenul „Prietenia București–Kiev”. [...]
Ucraina își asigură continuitatea la Apărare și Externe prin numiri interimare , în timp ce noul premier Serhii Korețkîi încearcă să stabilizeze guvernarea după remanierea de cabinet și reacțiile publice la schimbarea ministrului Apărării, potrivit Kyiv Post . Korețkîi a anunțat vineri că Andrii Sîbiha a fost numit ministru de externe interimar, iar Ievhen Hmara – ministru al apărării interimar. Numirile au fost făcute „în acord cu președintele Volodîmîr Zelenski”, iar premierul a motivat decizia prin nevoia de „continuitate” în domeniile apărării și politicii externe. Korețkîi, fost director general al companiei de stat Naftogaz , a preluat conducerea guvernului după ce parlamentul ucrainean (Rada Supremă) a aprobat joi noul cabinet. În cazul Apărării, Zelenski îl numise pe Hmara încă de joi, invocând experiența acestuia în coordonarea operațiunilor de lovituri la distanță împotriva Rusiei și în managementul de personal la centrul de operațiuni speciale „Alpha” al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), instituție pe care Hmara o conduce. Remanierea și reacția publică la demiterea fostului ministru al Apărării Schimbarea vine după demiterea fostului ministru al apărării, Mihailo Fedorov, descris de publicație drept „forța motrice” a modernizării militare a Ucrainei. Deși Zelenski a spus că inițiativele existente vor continua sub conducerea lui Hmara, demiterea lui Fedorov a declanșat reacții negative: proteste au început la Liov și s-au extins în Kiev, Ternopil, Vinnița, Harkov și alte orașe până a doua zi dimineață. Kyiv Post notează și că fostului ministru de interne Klymenko i-ar fi fost propus inițial portofoliul Apărării, însă planul a fost abandonat după „uproar”-ul public care a cerut reinstalarea lui Fedorov. Reorganizarea ministerelor și termene pentru programul de guvernare Pe lângă numirile interimare, Korețkîi a anunțat o reorganizare a structurii ministerelor „în conformitate cu deciziile parlamentului”. Conform declarațiilor sale: Ministerul Politicii Agrare urmează să fie reînființat; va fi creat un minister separat pentru Comunități, Teritorii și Persoane Strămutate Intern; portofoliul economiei va fi separat de mediu și reconstrucție; infrastructura va fi separată de transport. Premierul a cerut ca ministerele să își formalizeze obiectivele în termen de șapte zile, prin propuneri pentru Programul de Acțiune al Cabinetului și planul de priorități. El a indicat ca termen-limită 5 august pentru finalizarea documentelor și trimiterea lor spre analiză în guvern. Programul de acțiune ar urma să includă repere, termene și rezultate măsurabile, fiind prezentat drept principalul instrument de evaluare a eficienței fiecărui minister și a cabinetului în ansamblu. Korețkîi a mai spus că documentul ar putea primi aprobarea finală în circa o lună, după care va fi trimis în Rada Supremă pentru examinare și prezentare publică. De ce contează: stabilitate instituțională într-un moment de presiune Din perspectiva funcționării statului, numirile interimare la Externe și Apărare acoperă două portofolii critice într-un moment în care Ucraina rămăsese fără titulari, iar guvernul intră într-o etapă de reorganizare accelerată. În paralel, Korețkîi a indicat ca priorități pregătirea pentru iarnă și continuarea investițiilor în capabilități de lovire la distanță, pe fondul războiului cu Rusia. [...]
Pistolul primit cadou la Ankara rămâne în custodia SPP , după ce președintele Nicușor Dan a spus că nu l-a văzut și că i s-a comunicat că arma va fi păstrată de Serviciul de Protecție și Pază , potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute la Observator, unde șeful statului a fost întrebat dacă a văzut pistolul primit cadou de la președintele Turciei. Nicușor Dan a răspuns: „Nu l-am văzut. Dar chiar mai devreme discutam că trebuie să-l probăm în poligon.” Ce spune președintele despre utilizarea armei Nicușor Dan a precizat că nu a mai tras cu pistolul de la perioada stagiului militar: „În armată. Am făcut armata 9 luni la Bacău. De atunci nu am mai tras.” El a mai menționat că a tras ulterior „la târg”, într-un context demonstrativ, fără muniție reală, folosind „flux electromagnetic”. Rolul SPP și ce s-a întâmplat după plecarea din Ankara Potrivit relatării președintelui, reprezentanții SPP i-au spus în seara plecării de la Ankara că a primit un pistol și că instituția îl va păstra: „Cei de la SPP mi-au spus în seara aia, când am plecat de la Ankara: «Aţi primit un pistol, o să-l păstrăm». Mi-au cerut cumva acordul să-l ia ei.” În același context, Nicușor Dan a indicat că se discută ca arma să fie probată în poligon, fără a oferi alte detalii despre pașii următori sau despre cadrul în care s-ar face acest lucru. [...]
Refuzul Ursulei von der Leyen de a merge la finala Cupei Mondiale FIFA reduce o rară fereastră de „diplomație de culise” cu Donald Trump , într-un moment în care relația UE–SUA rămâne sensibilă pe mai multe dosare. Potrivit Politico , președinta Comisiei Europene a respins invitația la meciul decisiv, invocând motive de agendă. Finala Cupei Mondiale masculine, Spania–Argentina, are loc duminică în New Jersey (SUA). În tribune sunt așteptați președintele american Donald Trump, premierul Spaniei Pedro Sánchez și regele Felipe al VI-lea al Spaniei, însă șefa executivului european nu va participa, deși evenimentul ar fi putut facilita o întâlnire informală cu liderul de la Casa Albă. „Președinta a primit o invitație la finala Cupei Mondiale, dar, din motive ce țin de agendă, nu va merge”, a declarat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt-șef a Comisiei Europene. Context: agendă externă și dosare economice la Bruxelles În aceeași perioadă, von der Leyen a fost la Kiev , pentru a arăta sprijinul UE pentru Ucraina în fața Rusiei, și la Paris, la festivitățile de Ziua Națională a Franței. Luni, ea urmează să se întâlnească la Bruxelles cu fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, pentru discuții despre competitivitatea europeană — un subiect cu implicații directe pentru politica industrială și poziționarea economică a UE. Cine mai lipsește și ce semnal rămâne Politico notează și o altă absență notabilă: președintele Argentinei, Javier Milei, este așteptat să nu vină, preferând să urmărească meciul de acasă, din motive „superstițioase”. Înaintea semifinalei Franța–Spania, von der Leyen a publicat o fotografie în care ține o minge de fotbal și a scris că, indiferent de câștigătoare, „o echipă europeană puternică va fi în finală”; Spania s-a impus cu 2-0. [...]
