Știri
Știri din categoria Politică
Nicușor Dan își asumă delegarea către SPP în deplasări cu risc și spune că, la vizita din Ucraina, a mers pe evaluarea echipei de protecție, nu pe propria apreciere, potrivit news.ro. Mesajul vine în contextul deplasării la Summitul de la Kiev și pune accent pe modul în care Administrația Prezidențială gestionează operațional securitatea și pregătirea vizitelor externe.
Întrebat la Observator cum a perceput măsurile de securitate din Ucraina, președintele a spus că nu poate evalua, dar că are încredere în profesionalismul Serviciului de Protecție și Pază (SPP). El a precizat că a avut „o vestă de protecție în plus și o cască în plus”.
„Nu știu să evaluez. Eu cred că SPP este profesionist.”
În aceeași intervenție, Nicușor Dan a respins ideea că nu ar delega și a comparat încrederea acordată SPP cu încrederea într-un pilot atunci când urcă într-un avion. A adăugat că nu a avut emoții, argumentând că „au fost nenumărați lideri occidentali” în zonă și că partea de securitate „nu e treaba mea, e treaba SPP-ului”.
Președintele a insistat că activitatea externă nu este una „banală” și a oferit o estimare a volumului de deplasări: de la începutul mandatului, „acum un an și puțin”, ar fi făcut „cam 30 de vizite externe”. Potrivit lui, fiecare vizită presupune:
În acest context, Nicușor Dan a spus că această componentă ar reprezenta „cam jumătate din meseria de președinte”.
Șeful statului a relatat și un episod logistic: mașina care l-a dus la tren, „noaptea trecută”, nu ar fi avut internet. Totodată, a spus că a păstrat biletul de tren primit la Kiev și a menționat un cadou de la Căile Ferate Ucrainene: un pachet cu ciocolate, fiecare asociată unui tren, afirmând că într-un viitor pachet ar urma să apară și trenul „Prietenia București–Kiev”.
Recomandate
Pistolul primit cadou la Ankara rămâne în custodia SPP , după ce președintele Nicușor Dan a spus că nu l-a văzut și că i s-a comunicat că arma va fi păstrată de Serviciul de Protecție și Pază , potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute la Observator, unde șeful statului a fost întrebat dacă a văzut pistolul primit cadou de la președintele Turciei. Nicușor Dan a răspuns: „Nu l-am văzut. Dar chiar mai devreme discutam că trebuie să-l probăm în poligon.” Ce spune președintele despre utilizarea armei Nicușor Dan a precizat că nu a mai tras cu pistolul de la perioada stagiului militar: „În armată. Am făcut armata 9 luni la Bacău. De atunci nu am mai tras.” El a mai menționat că a tras ulterior „la târg”, într-un context demonstrativ, fără muniție reală, folosind „flux electromagnetic”. Rolul SPP și ce s-a întâmplat după plecarea din Ankara Potrivit relatării președintelui, reprezentanții SPP i-au spus în seara plecării de la Ankara că a primit un pistol și că instituția îl va păstra: „Cei de la SPP mi-au spus în seara aia, când am plecat de la Ankara: «Aţi primit un pistol, o să-l păstrăm». Mi-au cerut cumva acordul să-l ia ei.” În același context, Nicușor Dan a indicat că se discută ca arma să fie probată în poligon, fără a oferi alte detalii despre pașii următori sau despre cadrul în care s-ar face acest lucru. [...]
Numirea șefilor SRI și SIE depinde de o majoritate parlamentară , iar președintele Nicușor Dan spune că dificultatea este comparabilă cu formarea unui nou guvern, potrivit Adevărul . Miza este una de funcționare instituțională: fără sprijin politic în Parlament, numirile la vârful serviciilor rămân blocate sau amânate, în condițiile în care cel puțin SRI operează cu o conducere interimară. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la Observator , unde șeful statului a fost întrebat dacă a luat o decizie privind șefia serviciilor secrete. Nicușor Dan a răspuns că, „în timpul ăsta”, a lucrat cu serviciile, dar că numirea conducerii necesită o majoritate parlamentară. Ce rol atribuie președintele serviciilor Președintele a descris, pe scurt, domeniile în care se bazează pe cele două servicii: în cazul SIE, sprijin pentru decizii pe zona externă; în cazul SRI, „fel de fel de chestiuni”, inclusiv legate de nefuncționarea unor instituții, corupție și „zone de interese”, potrivit publicației citate. Totodată, Nicușor Dan a spus că nu consideră esențială tema unui „șef civil” la conducerea serviciilor, indicând drept problemă mai importantă persistența unei „rutine” și a unei „delăsări” în anumite zone ale administrației, idee dezvoltată și în materialul Adevărul menționat în articol. Context: amânări și conduceri interimare Conform informațiilor din articol, după alegerile prezidențiale din mai 2025, președintele a afirmat în mai multe rânduri că va numi șefi de servicii „în timp rezonabil”, însă decizia a fost amânată. O analiză separată a publicației, menționată în text, tratează acest subiect: Adevărul . La SRI, situația rămâne una de interimat după demisia lui Eduard Hellvig , în urmă cu doi ani. Articolul menționează că instituția este condusă interimar de generalul Răzvan Ionescu, prim-adjunct al lui Hellvig, iar numirea unei conduceri pline nu a fost făcută nici de fostul președinte Klaus Iohannis, nici de președintele interimar Ilie Bolojan, sarcina revenind acum lui Nicușor Dan. La SIE, conducerea este asigurată de generalul Gabriel Vlase, numit în 2018 și aflat în funcție de șapte ani, potrivit aceleiași surse. De ce contează Mesajul președintelui indică un blocaj de natură politică, nu doar administrativă: numirile la vârful serviciilor sunt condiționate de formarea unei majorități parlamentare, ceea ce le leagă direct de negocierile pentru guvern și de echilibrul de putere din Legislativ. În lipsa acestei majorități, deciziile pot rămâne amânate, iar cel puțin SRI continuă să funcționeze cu o conducere interimară. [...]
Președintele Nicușor Dan încearcă să reducă tensiunea politică și să mute discuția de la suspendare și anticipate la guvernare „între alegeri” , susținând că România „nu e așa un dezastru” și că partidele au avut totuși rezultate în ultimul an, inclusiv prin absența unor scandaluri mari de corupție, potrivit HotNews . Într-un interviu acordat Observator , șeful statului a spus că, „în acest an și câteva luni”, nu au existat „mari scandaluri de corupție”, ceea ce arată, în opinia sa, că partidele au încercat să răspundă exigențelor societății, chiar dacă persistă „zone” din societate, companii și administrații „protejate politic”. „Pe de altă parte, nu e așa un dezastru cum pare că se subînțelege”, a declarat Nicușor Dan. Suspendarea, tratată ca simptom al neîncrederii Întrebat despre demersurile AUR privind suspendarea sa, Nicușor Dan a spus că nu le ia în serios, argumentând că suspendarea ar trebui să fie o sancțiune pentru „încălcări serioase ale Constituției”. În schimb, faptul că tema prinde tracțiune în rândul unei părți a populației ar fi, în interpretarea sa, un semn al neîncrederii generale față de clasa politică. „Faptul că o temă evident neserioasă, cum este suspendarea (...), e luată de o parte a populației în serios este un semn al neîncrederii generale față de clasa politică.” Anticipatele, „imaturitate politică” și energie irosită Pe tema alegerilor anticipate , președintele a apreciat că discuția indică „imaturitate politică”, deoarece un astfel de scrutin nu ar produce schimbări semnificative în componența Parlamentului și în ponderea partidelor. În același timp, Nicușor Dan a admis că este frustrat că, în ultimele 70 de zile, nu a reușit să-i aducă pe liderii PSD și PNL „la masă”, ceea ce ar fi dus la pierderea de energie care ar fi putut fi folosită pentru alte priorități. Mesajul către partide: guvernarea contează „între rânduri de alegeri” Președintele a criticat orientarea partidelor către calcule electorale permanente, inclusiv cu referire la alegerile din 2028, și a insistat că responsabilitatea politicienilor este să rezolve problemele oamenilor în intervalul dintre scrutinuri, prin „politici sectoriale” care să ducă țara „într-o direcție corectă”. [...]
România ar putea avea un guvern cu puteri depline până în septembrie , ceea ce ar reduce incertitudinea politică și ar debloca decizii care nu pot fi amânate într-o formulă interimară, potrivit Mediafax . Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan , spune însă că nu poate anticipa „formula” exactă a viitorului Executiv. Invitat la emisiunea MEDIAFAX OFF the Record, Tomac a fost întrebat direct dacă România va avea Guvern până în septembrie. Răspunsul său indică existența unor opțiuni de ieșire din blocaj, dar și faptul că negocierile politice sunt încă deschise. „Tind să cred că da. Sunt soluții pentru ca, până în septembrie, să avem un guvern cu puteri depline.” Ce tip de guvern e pe masă: majoritar sau minoritar Tomac afirmă că un guvern majoritar ar fi „preferabil”, dar nu exclude varianta unui guvern minoritar, invocând precedente în care astfel de formule au funcționat „în alte situații la fel de complicate”. În același timp, el precizează că nu este sigur de arhitectura finală a viitorului cabinet: „Nu sunt însă sigur pe formula de guvern pe care o vom avea.” Rolul președintelui în negocieri și calendarul politic Consilierul prezidențial susține că Nicușor Dan nu își calibrează deciziile după sondaje și că miza imediată este obținerea unei soluții care să treacă de votul de învestire în Parlament. „Asta este preocuparea principală a Domnului Președinte în momentul de față. Să stea la masă cu partidele până când se va degaja o soluție care va da un vot de investire.” Tomac mai punctează că alegerile sunt în 2028 și că, „în mod normal”, România poate funcționa cu o coaliție și un guvern – fie majoritar, fie minoritar – dacă există „raționament politic sănătos axat pe interesele României”. [...]
Acuzațiile privind întâlniri neanunțate la Cotroceni riscă să adâncească blocajul din PNL și să mute conflictul intern în zona instituțională , după ce deputatul liberal Robert Sighiartău a susținut că președintele Nicușor Dan ar fi participat la discuții „secrete” cu o tabără din partid care ar urmări schimbarea lui Ilie Bolojan, potrivit HotNews . Sighiartău a făcut afirmațiile într-un interviu pentru Libertatea , unde a spus că președintele, deși „a zis că-i mediator” în criza politică, ar fi fost „implicat” în demersuri de „rupere” a PNL și de schimbare a lui Bolojan. Deputatul afirmă că aceste întrevederi nu ar fi apărut pe agenda oficială a Administrației Prezidențiale . „Dânsul a zis că-i mediator, însă în această etapă, în special de ruperea Partidului Național Liberal sau de schimbarea lui Ilie Bolojan a fost implicat și, din păcate, cei care reprezintă aripa vechiului sistem s-au lăudat cu asta, că președintele a participat la întâlniri cu dânșii, după nominalizarea domnului Veștea”, a declarat Sighiartău. Miza: conflictul intern din PNL și legitimitatea conducerii Deputatul PNL se poziționează de partea lui Ilie Bolojan în conflictul intern. În acest context, Sighiartău susține că în partid ar fi existat o acțiune coordonată „transpartinic” pentru a-l înlătura pe Bolojan și, ulterior, pentru a-l impune pe Adrian Veștea ca prim-ministru, „tot cu gândul de a rupe PNL”. „A fost mai mult decât un puci. (...) ceea ce s-a întâmplat în ultimele șase luni în PNL este ceva fără precedent”, a acuzat Sighiartău. HotNews notează și că Sighiartău a fost ales secretar general la Congresul din iunie, însă rezultatele acelui Congres au fost suspendate de Tribunalul București , un element care complică suplimentar disputa internă. Acuzații despre alianțe și strategii electorale În același interviu, Sighiartău mai afirmă că unii dintre liberalii care l-au susținut acum pe Veștea l-ar fi susținut în trecut și pe Marcel Ciolacu la prezidențialele din 2024, deși PNL îl avea candidat pe Nicolae Ciucă. El descrie scenariul ca pe o încercare de a ajunge la o formulă de guvernare de tip „USL 3, 4, 5”. Totodată, deputatul susține că Ilie Bolojan nu l-ar fi dorit candidat pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din 2025, dar că decizia ar fi fost „impusă” printr-o majoritate „creată ad hoc”. Ce urmează Afirmațiile lui Sighiartău ridică o problemă de transparență și de rol instituțional al președintelui în raport cu un conflict intern de partid, însă HotNews relatează acuzațiile ca poziție politică, fără a indica dovezi publice sau o reacție oficială în materialul citat. În plan politic, disputa din PNL rămâne dublată de un litigiu în instanță privind Congresul, ceea ce poate prelungi incertitudinea asupra conducerii și direcției partidului. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România nu își schimbă planurile de apărare sub presiune și transmite că țara „nu se lasă intimidată” de amenințările Rusiei, în contextul discuțiilor despre producția de drone împreună cu Ucraina, potrivit news . Declarația a fost făcută la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă comune cu liderii prezenți la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est , unde Nicușor Dan a fost întrebat cum răspunde România amenințărilor transmise de Rusia „prin diverse canale” și prin intermediari, pe fondul planurilor de cooperare cu Ucraina în domeniul dronelor. „România e o țară suverană și nu se lasă intimidată. Ăsta este răspunsul scurt.” De ce contează: mesaj de continuitate pentru cooperarea militară În același context, președintele a reiterat că Rusia este „agresorul” în regiune și a încadrat cooperarea României în alianțe defensive, menționând explicit NATO și „ Coaliția de Voință ”, ca formate recente de coordonare cu partenerii. Pe componenta operațională, Nicușor Dan a argumentat că Ucraina și-a dezvoltat, în urma războiului, o capacitate militară și tehnologică „deosebită”, iar România vrea să folosească parteneriatul și încrederea reciprocă pentru a-și dezvolta propriile capacități de apărare pentru armată. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre calendar, volum sau forma concretă a proiectului de producție de drone. Din declarațiile citate reiese însă că autoritățile române tratează cooperarea cu Ucraina ca parte a consolidării capacităților de apărare și nu ca pe un demers care să fie revizuit în urma presiunilor venite dinspre Rusia. [...]
