Știri
Știri din categoria Politică
Nicușor Dan cere ca finanțarea europeană pentru cercetare să rămână bazată pe excelență, într-un moment în care UE pregătește următorul Cadru Financiar Multianual și programul care va succeda Horizon Europe, potrivit Mediafax.
Șeful statului a anunțat că a avut o întâlnire cu Maria Leptin, președinta Consiliului European pentru Cercetare (ERC), instituție care finanțează proiecte de cercetare fundamentală în toate domeniile științifice, având drept criteriu unic „excelența științifică”.
În mesajul publicat pe Facebook, Nicușor Dan a plasat discuția în contextul negocierilor europene privind viitorul finanțării pentru cercetare și inovare, subliniind miza pentru România: tratarea acestor domenii ca „investiții strategice” pentru competitivitatea economică, securitatea și autonomia strategică a Europei.
Președintele a insistat ca regula de bază a ERC să nu fie diluată:
„Consiliul European pentru Cercetare finanțează proiecte de cercetare fundamentală în toate domeniile științifice, având ca unic criteriu excelența științifică. Acest principiu trebuie menținut și consolidat, pentru a putea valorifica la maximum potențialul cercetării și a resursei umane valoroase din România”.
Nicușor Dan a mai spus că România ar trebui să construiască instituții capabile „să atragă, să păstreze și să susțină talent științific”, astfel încât țara să nu rămână doar un beneficiar al progresului tehnologic.
În acest context, a enumerat domenii în care vede o miză majoră pentru producerea de tehnologie și cunoaștere în România:
Recomandate
Ludovic Orban își retrage sprijinul politic pentru Nicușor Dan , susținând că, după un an de mandat, nu l-ar mai vota la prezidențiale, potrivit Mediafax . Declarația vine într-un moment în care relația președintelui cu partidele reformiste este descrisă de Orban ca fiind tensionată, cu potențial de a afecta capacitatea de a construi majorități și de a împinge agenda de reforme. Orban, președintele Forța Dreptei și fost consilier prezidențial, a spus joi seara, la B1 TV, că este „dezamăgit” de Nicușor Dan și că, dacă ar fi putut anticipa modul în care acesta își exercită primul mandat, „nu mergea la vot” și „nu-l vota”. „Dacă ar fi fost alegeri, acum, după un an de mandat al lui Nicușor Dan, și aș fi știut ce, sau dacă aș fi putut să anticipez ce face Nicușor Dan în primul mandat, nu mergeam la vot. Nu-l votam.” În aceeași intervenție, Orban afirmă că nu i-ar fi votat nici pe alți potențiali candidați menționați de el (Antonescu, Simion, Ponta), dar insistă că, în cazul lui Nicușor Dan, dezamăgirea vine din faptul că „a avut încredere” și a sperat că „va juca corect”. Acuzația centrală: „a refuzat lupta” și a evitat obiective majore Orban îl descrie pe Nicușor Dan drept „un președinte comod” și îl acuză că „încă din prima a refuzat lupta”, susținând că nu și-a asumat „obiective majore” și nu a acționat împotriva abuzurilor și privilegiilor. „A refuzat să-și asume cu adevărat obiective majore. A refuzat să-i pună la punct pe cei care fură, pe cei care abuzează de putere, pe cei care încearcă să-și mențină privilegiile.” Miza politică: relația cu PSD și conflictul cu PNL și USR În declarațiile citate, Orban mai spune că președintele „se înțelege cu PSD ca nu cumva să aibă probleme”, dar că, treptat, ar fi ajuns într-o relație conflictuală cu PNL și USR — partidele pe care Orban le indică drept potențiali parteneri într-un „parteneriat pentru reformă, modernizare” și pentru reducerea privilegiilor și a „hoției”. În logica expusă de Orban, deteriorarea relației cu aceste formațiuni ar slăbi tocmai baza politică necesară pentru reforme și pentru o guvernare orientată spre schimbări structurale. Mediafax nu oferă, în acest material, o reacție a președintelui Nicușor Dan la acuzațiile lui Orban. [...]
Blocajul politic pune în pericol reformele și finanțarea UE , după ce negocierile pentru un guvern la București s-au împotmolit cu doar câteva zile înainte de termenul constituțional, potrivit Politico . Premierul desemnat Eugen Tomac , europarlamentar Renew Europe, a primit mandatul de la președintele Nicușor Dan să formeze un guvern tehnocrat după prăbușirea coaliției de centru în urma unei moțiuni de cenzură în mai. Tomac are termen până la 14 iunie să prezinte un cabinet; în caz contrar, Dan trebuie să reia discuțiile de coaliție sau să caute un alt lider tehnocrat. Un obstacol major a apărut joi, când Partidul Național Liberal, al treilea ca mărime, a anunțat că nu susține soluția guvernului tehnocrat, invocând lipsa sprijinului politic necesar pentru a trece reformele. Liderul PNL, Ilie Bolojan, a susținut că formula ar fi una de fațadă care ar scuti Partidul Social Democrat de responsabilitatea pentru situația creată. În mai, PSD a inițiat moțiunea de cenzură împreună cu partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Tomac a reacționat spunând că miza este ieșirea din blocaj și oferirea unui guvern funcțional, stabilitate și direcție, însă perspectiva unui acord rapid rămâne redusă. Politico notează că presa română relatează că președintele ar lua în calcul refacerea coaliției căzute, dacă Tomac nu reușește. Miza economică: deficit, reforme și bani europeni Criza politică se suprapune peste presiuni bugetare, România având, potrivit articolului, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Dacă nu finalizează reforme-cheie până în august, țara riscă să piardă aproximativ 11 miliarde de euro (aprox. 55 miliarde lei) din finanțare europeană. În plus, analiștii citați de publicație avertizează că, dacă finanțele publice nu sunt aduse rapid sub control, ar putea urma o retrogradare a ratingului de țară. Președintele Nicușor Dan a legat explicit soluția guvernului tehnocrat de evitarea unui derapaj economic și de menținerea orientării pro-occidentale. „Interesul țării trebuie să primeze. Mandatul meu este, în primul rând, să mențin direcția pro-occidentală a României și, în al doilea rând, să previn un posibil colaps economic.” Ce opțiuni rămân dacă termenul de 14 iunie este ratat Conform Politico, dacă nu se formează un nou guvern în 60 de zile și au loc două încercări eșuate de învestire, Constituția îi permite președintelui să convoace alegeri anticipate. Totuși, această variantă pare puțin probabilă, în condițiile în care sondajele indică un avans semnificativ pentru AUR. Tomac a exclus formarea unui guvern cu AUR, iar asocierea PSD cu extrema dreaptă pentru a dărâma guvernul în mai a stârnit nemulțumire la Bruxelles, fiind percepută ca o încălcare a „cordonului sanitar” (practică politică de izolare a partidelor extremiste). [...]
Programul de guvernare propus de Eugen Tomac pune pe masă o reformă administrativ-teritorială cu efecte directe asupra finanțelor locale și a modului în care sunt distribuite competențele fiscale , potrivit Economedia , care publică documentul de lucru. Reorganizarea administrativ-teritorială, „prioritatea zero” și miza fiscală Documentul descrie reorganizarea administrativ-teritorială drept cea mai importantă reformă economică pe termen lung și propune schimbări care ar redesena arhitectura administrativă și bugetară: transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în regiuni administrative cu personalitate juridică; introducerea unor praguri minime de populație și capacitate fiscală pentru comune și orașe; comasarea sau asocierea obligatorie a unor unități administrativ-teritoriale (UAT); redistribuirea competențelor și a resurselor fiscale către nivel regional. În același timp, programul notează că regiunile s-ar adăuga structurii birocratice existente, fără ca județele și localitățile să dispară, ceea ce ridică implicit problema suprapunerilor administrative și a costurilor de funcționare. Context: alte reforme economice din același pachet Pe lângă reorganizarea teritorială, programul include și alte măsuri cu impact economic și de reglementare, între care: audit extern și un sistem de rating A–E pentru companiile de stat cu pierderi de peste doi ani; pentru categoriile D și E, statul ar urma să decidă în maximum șase luni între restructurare, listare la bursă, parteneriat public-privat sau lichidare; eliminarea salariilor 13 și 14 și a unor bonusuri considerate nejustificate în companiile deținute integral de stat; o perioadă minimă de șase luni între publicarea și intrarea în vigoare a modificărilor fiscale cu impact asupra companiilor; un „rating fiscal” pentru contribuabili, cu facilități precum rambursări de TVA mai rapide și controale mai rare pentru cei cu istoric bun de conformare; reducerea sarcinilor administrative pentru firme cu cel puțin 25% anual și aplicarea principiului „one in, one out” (o reglementare nouă doar dacă una veche este eliminată); valorificarea gazelor din Neptun Deep pentru relansare industrială, plus un program de investiții energetice și menținerea plafonării pieței de gaze până în 2027, cu evaluare la momentul exploatării primelor gaze din Marea Neagră. Ce urmează Potrivit echipei de comunicare a lui Eugen Tomac, programul nu a fost trimis încă la Parlament, astfel că documentul poate suferi modificări. Documentul integral este disponibil ca fișier: „Program de guvernare_Eugen Tomac, V2, 13.06.2026” . [...]
Șansele Guvernului Tomac de a trece de Parlament scad și mai mult , după ce UDMR a ajuns intern la concluzia că Executivul propus nu are „nicio șansă” la vot, potrivit unor surse politice citate de Adevărul . Miza imediată este blocajul politic care prelungește incertitudinea asupra unei majorități capabile să susțină măsuri economice dificile, într-un context de deficite și angajamente asumate de România. UDMR ar fi așteptat decizia din interiorul USR: dacă USR ar fi votat învestirea, și UDMR s-ar fi aliat cu premierul desemnat Eugen Tomac . Însă USR a respins susținerea guvernului printr-un vot intern de peste 90%, iar în aceste condiții, potrivit sursei, singurul partid rămas „lângă” Tomac este PSD. UDMR: decizie oficială luni, dar semnal neoficial de retragere Oficial, UDMR urmează să anunțe luni dacă votează sau nu guvernul, după ce Eugen Tomac va trimite în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare. Neoficial, susțin sursele citate, liderul UDMR Kelemen Hunor ar aștepta ca Tomac să se retragă din cursă, pe fondul șanselor „foarte mici” de a strânge o majoritate. USR și PNL au spus „nu”. Argumentul: guvern fără sprijin politic Comitetul Politic al USR a decis vineri, 12 iunie, într-o ședință online, să nu susțină învestirea Guvernului condus de Eugen Tomac, potrivit aceleiași surse. Președintele USR, Dominic Fritz, a motivat decizia prin riscul ca un guvern tehnocrat să fie nefuncțional: „Concluzia noastră este că un guvern tehnocrat ar fi nefuncțional dintr-un motiv simplu: faptul că nimeni nu răspunde cu adevărat pentru decizii nu va pune capăt crizei, ci va adânci doar haosul.” Cu o zi înainte, conducerea PNL a decis în unanimitate că nu va susține învestirea Executivului propus de Tomac. Ilie Bolojan a argumentat că un guvern fără susținere politică și parlamentară nu poate rezista și va rămâne izolat când va trebui să aplice măsuri nepopulare, impuse de deficite și de angajamentele României: „Un guvern fără susținere politică nu poate spera decât la supraviețuire. (...) În condițiile în care un astfel de guvern va veni cu o măsură (...) dificil de asumat, acest guvern va rămâne singur pentru că nimeni nu îl va susține.” Ce urmează: majoritate tot mai greu de construit În ansamblu, guvernul propus de Eugen Tomac pare să aibă șanse tot mai mici să obțină sprijinul necesar, pe fondul pozițiilor publice ale principalilor lideri politici. În paralel, potrivit sursei, dificultățile se acumulează și prin refuzuri ale unor persoane vehiculate pentru funcții ministeriale de a accepta nominalizarea. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan cere ca „adevărul” și „justiția” să rămână repere instituționale , într-un mesaj public la 36 de ani de la Mineriada din 13–15 iunie 1990, insistând că statul trebuie să fie „întotdeauna de partea cetățeanului”, potrivit Mediafax . În mesajul publicat sâmbătă pe Facebook , Bolojan descrie Mineriada drept „unul dintre cele mai dureroase momente ale începutului” democratic al României și afirmă că a însemnat „violență împotriva propriilor cetățeni”. El susține că persoane care își exercitau dreptul la liberă exprimare și la protest au fost agresate, umilite și arestate ilegal, iar evenimentele s-au soldat cu morți, răniți și traume „care au rămas deschise până astăzi”. Mesajul, cu accent pe obligația statului față de cetățean Bolojan leagă comemorarea de o temă de funcționare a instituțiilor într-o democrație: respectarea drepturilor și limitarea abuzului de putere. În formularea sa, democrația nu se reduce la alegeri, ci presupune „respect pentru libertatea de exprimare, pentru drepturile fundamentale și pentru demnitatea fiecărui cetățean”. Totodată, premierul interimar afirmă că există „datoria” de a păstra vie memoria victimelor și de a transmite generațiilor tinere un principiu de bază: statul nu trebuie să se întoarcă împotriva cetățenilor. „Violența și represiunea nu pot fi instrumente ale puterii” În finalul mesajului, Bolojan reia ideea de responsabilitate publică și de asumare a trecutului, pe care o leagă de consolidarea democratică: „Astăzi ne înclinăm în fața victimelor Mineriadei. Într-o Românie democratică, violența și represiunea nu pot fi niciodată instrumente ale puterii.” [...]
Statele UE au aprobat deschiderea primului „cluster” de negocieri de aderare cu Ucraina și Moldova , un pas de reglementare care mută procesul de extindere din zona deciziilor politice în cea a negocierilor tehnice pe capitole, potrivit Politico . Decizia a fost luată vineri seară, când cele 27 de state membre au votat în favoarea deschiderii primului pachet de negocieri („cluster”), care urmează să fie deschis luni, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , într-o postare pe X. Primul „cluster” vizează „fundamentele” – valorile și principiile de bază ale UE, de la statul de drept la instituțiile democratice. Ce se deschide, concret, și de ce contează Începerea negocierilor pe „fundamente” este, în practică, intrarea în etapa în care reformele sunt evaluate și discutate structurat, pe criterii și domenii, nu doar validate politic. Pentru Ucraina și Moldova, miza este ancorarea instituțională mai fermă în arhitectura UE, în contextul presiunii și agresiunii ruse, notează publicația. Von der Leyen a descris votul drept o recunoaștere a reformelor făcute de cele două țări „în fața unor provocări imense” și un semnal privind oferta UE de „pace, stabilitate și oportunitate”. Ungaria își retrage opoziția, după schimbarea de la Budapesta Votul a venit după ce Ungaria a renunțat la opoziția de lungă durată față de candidatura Ucrainei. Potrivit informațiilor, noua conducere instalată luna trecută la Budapesta a fost dispusă să ridice veto-ul după o întâlnire între experți ucraineni și ungari pe tema drepturilor minorității maghiare din Ucraina. Context regional: presiune rusă în ambele dosare Politico amintește că Ucraina și Moldova au fost afectate de agresiune militară rusă după prăbușirea Uniunii Sovietice și văd aderarea la UE ca o repoziționare decisivă departe de Moscova. În cazul Moldovei, regiunea separatistă Transnistria rămâne sub controlul trupelor ruse într-un conflict înghețat din 1992, iar în 2024 Kremlinul ar fi încercat să influențeze alegerile prezidențiale, câștigate în final de Maia Sandu. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a reiterat că aderarea la UE este o prioritate strategică și a cerut ca UE „să-și respecte cuvântul”, felicitând totodată Moldova pentru pasul făcut „împreună”, conform mesajului său pe X. Ce urmează Următorul reper imediat este deschiderea, luni, a primului „cluster” de negocieri, axat pe statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice. Dincolo de acest pas, articolul nu oferă un calendar pentru etapele următoare ale negocierilor sau pentru o eventuală aderare. [...]
