Știri
Știri din categoria Politică
Moneda comemorativă de 1 dolar cu chipul lui Donald Trump riscă să declanșeze un conflict juridic după ce experți în drept constituțional și etică spun că inițiativa contrazice interdicții federale privind reprezentarea persoanelor în viață pe moneda SUA, potrivit NPR.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a prezentat săptămâna aceasta designul unei monede „aurii” de 1 dolar, pe care Monetăria SUA (U.S. Mint) ar urma să o producă pentru aniversarea a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite. Pe o față apare vulturul pleșuv din sigiliul SUA, iar pe cealaltă un portret al lui Trump, înconjurat de „Liberty” și „1776–2026”. Moneda ar urma să fie bătută la Philadelphia și pusă în vânzare în toamnă.
Miza nu este doar una de tradiție, ci de legalitate. Jeremy Paul, profesor la Northeastern University School of Law, spune că legea „interzice, în prezent, pe monedă, chipul oricărei persoane — nu doar al președintelui — care este în viață”. Trezoreria susține însă că monedele nu ar intra sub incidența acelei interdicții și invocă o lege adoptată de Congres în 2020, care autorizează emiterea unor monede speciale pentru „Semichincentenar” (250 de ani), în 2026.
În material sunt menționate două repere legislative folosite în dezbatere:
Bessent a invocat precedentul din 1926, când a existat o monedă cu Calvin Coolidge în timpul mandatului său, argumentând că acest lucru ar permite și astăzi reprezentarea unei persoane în viață pe o monedă. Jeremy Paul contrazice interpretarea și spune că, între timp, cadrul legal a evoluat „în direcția depolitizării monedei”.
Chiar dacă disputa ar putea ajunge în instanță, ambii juriști citați de NPR spun că procedural ar putea fi dificil: pentru a da statul în judecată, reclamanții trebuie să arate că au suferit un prejudiciu direct („standing”, în termeni juridici americani).
Un exemplu deja există: un avocat pensionar din Portland, Oregon, a încercat în martie să blocheze moneda, susținând că îl afectează ca începător în colecționarea de monede. Un judecător federal i-a respins luna trecută cererea, considerând că nu a demonstrat că este mai mult decât un „spectator îngrijorat”, fără să intre pe fondul legalității monedei. Richard Painter, fost avocat-șef pe etică la Casa Albă în administrația George W. Bush, a sugerat un scenariu ipotetic în care un comerciant sau un client ar putea refuza moneda ca mijloc legal de plată, odată ce aceasta intră în circulație.
Painter spune că practica de a pune chipul șefului statului pe monede este asociată istoric cu „monarhii și alte forme de regimuri autoritare”, iar George Washington ar fi refuzat explicit această idee. În aceeași logică, Jeremy Paul avertizează că, dincolo de „interpretări atente” ale textelor de lege, proiectul „politizează ceva ce nu ar trebui să fie politic”.
În paralel, administrația Trump ar urmări și alte schimbări legate de bani și simboluri: Trezoreria a anunțat în martie că toate viitoarele bancnote ar urma să poarte semnătura lui Trump, iar departamentul a pregătit și un proiect pentru o bancnotă de 250 de dolari (aprox. 1.150 lei) cu chipul său, deși aprobarea Congresului — necesară pentru o nouă cupiură — „nu pare iminentă”, potrivit NPR. Totodată, Bessent a confirmat că Trezoreria nu mai intenționează să continue planurile anterioare de a o pune pe Harriet Tubman pe bancnota de 20 de dolari.
Monedele comemorative sunt considerate mijloc legal de plată, dar, în practică, se vând de regulă peste valoarea nominală. Trezoreria și Casa Albă nu au răspuns întrebărilor NPR despre cât va costa moneda și unde vor ajunge încasările. Site-ul Monetăriei SUA menționează că o parte din preț include, de obicei, o suprataxă direcționată către organizații și proiecte comunitare (de la muzee la conservarea unor situri istorice).
Dacă moneda ajunge pe piață în forma anunțată, disputa se va muta probabil din zona simbolică în cea de contencios și conformare legală, cu o întrebare centrală rămasă deschisă: ce prevedere are prioritate și cine poate demonstra, în mod credibil, că a fost prejudiciat pentru a obține o decizie pe fond.
Recomandate
Administrația Trump pare să evite o confruntare directă cu Beijingul în ancheta anunțată de președinte privind un presupus „mușamalizări” ale interferenței Chinei în alegerile prezidențiale din 2020, într-un moment în care Casa Albă mizează pe relansarea dialogului la vârf cu Xi Jinping, potrivit Politico . Donald Trump a spus, într-un discurs de joi, că a ordonat FBI, CIA, Departamentului de Justiție și Biroului Directorului Informațiilor Naționale (ODNI) să investigheze ceea ce el numește o acoperire oficială a activităților Chinei. Până acum, însă, nu există indicii publice că Beijingul ar fi o țintă explicită a investigației sau a altor demersuri conexe. Departamentul de Justiție a transmis că „pune în aplicare directiva președintelui”, dar a refuzat să precizeze dacă ancheta va include și presupusa ingerință chineză. FBI, ODNI și CIA nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, conform aceleiași surse. Accent pe „actori interni”, nu pe China Consilierul comercial al Casei Albe, Peter Navarro, le-a spus reporterilor vineri că „nu este o poveste despre China” și că investigațiile vor viza „actori rău-intenționați interni” care ar fi subminat integritatea alegerilor. Casa Albă nu a indicat dacă intenționează să urmărească Beijingul pentru infracțiunile pe care Trump le invocă. Democrații folosesc această lipsă de acțiune împotriva Chinei ca argument că miza reală ar fi sancționarea unor adversari politici percepuți din comunitatea de informații. Ro Khanna, membru democrat din California și lider al opoziției în Comisia specială a Camerei Reprezentanților pentru China, a acuzat că Trump „folosește China pentru un scop politic”, nu pentru a ridica „preocupări reale de securitate națională”. Context diplomatic: summitul din septembrie rămâne în picioare Episodul vine pe fondul eforturilor lui Trump de a încălzi relațiile cu Xi Jinping după un an de dispute comerciale și tarifare. Cei doi lideri s-au întâlnit în mai, iar Trump a vorbit la întoarcere despre acorduri pentru produse agricole și avioane Boeing. Următoarea întâlnire este programată pentru septembrie, la Washington; Casa Albă a spus că summitul „continuă conform planului”, fără să indice dacă subiectul acuzațiilor va fi pe agendă. Un diplomat asiatic din Washington, citat anonim, a spus că Beijingul nu pare deosebit de iritat: China „respinge dur în cuvinte”, dar rămâne deschisă discuțiilor, iar episodul este „zgomot” care nu ar urma să rupă summitul din septembrie. Afirmații contestate și presiune politică internă Potrivit Politico , afirmațiile lui Trump despre subminarea alegerilor de către China au fost respinse în mod repetat de investigații ale unor agenții americane, inclusiv Cybersecurity and Infrastructure Security Agency (CISA) și FBI. Comunitatea de informații a concluzionat în 2021 că China „a luat în calcul, dar nu a desfășurat” operațiuni de influențare a alegerilor, deoarece nu favoriza nici pe Trump, nici pe Joe Biden. De partea chineză, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a calificat declarațiile lui Trump drept „acuzație falsă și calomnie gravă”, fără să sugereze o deteriorare majoră a relației bilaterale; ambasada Chinei la Washington a refuzat comentarii suplimentare. În Congres, Khanna a spus că va direcționa comisia pentru China să investigheze afirmațiile lui Trump „acum sau când va fi în majoritate”, în timp ce unii republicani cer administrației să analizeze mai atent influența Chinei asupra alegerilor. Senatorul Todd Young a susținut că guvernul trebuie să înțeleagă și să perturbe mai bine planurile Partidului Comunist Chinez. Separat, voci republicane critice față de China au semnalat o contradicție între acuzațiile de ingerință și apropierea diplomatică de Beijing, invocând inclusiv decizii precum menținerea controlului ByteDance asupra algoritmului TikTok, vânzarea de cipuri avansate de inteligență artificială către China și revocarea unui ordin de urgență legat de Hong Kong, potrivit Politico. Trump a susținut că Beijingul ar fi realizat „cel mai mare compromis al datelor electorale din istorie”, inclusiv prin producerea de „buletine ilegale” pentru Joe Biden, ca represalii pentru politica sa comercială agresivă față de China. Un fost oficial al Consiliului Național de Securitate, Dennis Wilder, a spus că, în lipsa unei dovezi decisive, este „foarte puțin probabil” ca această linie de acuzații să ducă undeva. [...]
Refuzul Ursulei von der Leyen de a merge la finala Cupei Mondiale FIFA reduce o rară fereastră de „diplomație de culise” cu Donald Trump , într-un moment în care relația UE–SUA rămâne sensibilă pe mai multe dosare. Potrivit Politico , președinta Comisiei Europene a respins invitația la meciul decisiv, invocând motive de agendă. Finala Cupei Mondiale masculine, Spania–Argentina, are loc duminică în New Jersey (SUA). În tribune sunt așteptați președintele american Donald Trump, premierul Spaniei Pedro Sánchez și regele Felipe al VI-lea al Spaniei, însă șefa executivului european nu va participa, deși evenimentul ar fi putut facilita o întâlnire informală cu liderul de la Casa Albă. „Președinta a primit o invitație la finala Cupei Mondiale, dar, din motive ce țin de agendă, nu va merge”, a declarat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt-șef a Comisiei Europene. Context: agendă externă și dosare economice la Bruxelles În aceeași perioadă, von der Leyen a fost la Kiev , pentru a arăta sprijinul UE pentru Ucraina în fața Rusiei, și la Paris, la festivitățile de Ziua Națională a Franței. Luni, ea urmează să se întâlnească la Bruxelles cu fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, pentru discuții despre competitivitatea europeană — un subiect cu implicații directe pentru politica industrială și poziționarea economică a UE. Cine mai lipsește și ce semnal rămâne Politico notează și o altă absență notabilă: președintele Argentinei, Javier Milei, este așteptat să nu vină, preferând să urmărească meciul de acasă, din motive „superstițioase”. Înaintea semifinalei Franța–Spania, von der Leyen a publicat o fotografie în care ține o minge de fotbal și a scris că, indiferent de câștigătoare, „o echipă europeană puternică va fi în finală”; Spania s-a impus cu 2-0. [...]
Ungaria ia în calcul scăderea vârstei de vot la 16 ani , o schimbare cu potențial de recalibrare a bazei electorale în cadrul unei reforme constituționale mai ample, potrivit Biziday . Premierul Péter Magyar spune că majoritatea tinerilor sub 18 ani sunt suficient de informați și pregătiți pentru a participa la deciziile privind viitorul țării. „În ceea ce mă privește, voi susține scăderea vârstei de vot la 16 ani în cadrul procesului constituțional”, a declarat Péter Magyar. Dacă propunerea va fi adoptată, tinerii de 16 și 17 ani ar urma să poată vota la alegeri și să își exprime opțiunea pentru reprezentanții care conduc țara. Susținătorii inițiativei argumentează că adolescenții au acces la informații prin școală și internet și sunt suficient de implicați în problemele societății pentru a participa la procesul democratic. Reforma constituțională, parte dintr-un pachet mai larg de schimbări Premierul afirmă că reforma constituțională nu se limitează la vârsta de vot. În același context, Magyar susține că activitatea Adunării Naționale a devenit mai dinamică în ultimele luni, iar dezbaterile parlamentare au atras un interes mai mare din partea tinerilor, pe fondul revenirii politicii în centrul atenției publice. Propunerea vine într-un moment de schimbări politice importante în Ungaria, după adoptarea recentă a celui de-al 17-lea amendament al Constituției, care, potrivit informațiilor prezentate, ar putea permite înlăturarea din funcție a președintelui Tamás Sulyok și a președintelui Curții Constituționale. Ținta declarată: reducerea influenței acumulate în instituții în era Orbán Magyar a anunțat și începutul unei reforme extinse a statului, cu obiectivul de a desființa sistemul de putere construit în timpul guvernării fostului premier Viktor Orbán , care a condus timp de 16 ani. Conform informațiilor citate de Biziday, reforma ar urmări să reducă influența politică acumulată în instituțiile statului și să înlocuiască oficialii numiți în perioada administrației Orbán, rămași în funcții pentru perioade îndelungate. [...]
PSD pune pe masă trei scenarii de guvernare, cu miza stabilității necesare pentru fonduri UE și OCDE , în condițiile în care România nu are un executiv cu puteri depline de la începutul lunii mai, potrivit HotNews . Victor Negrescu , prim-vicepreședinte PSD și vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat la Digi24 că tensiunea politică ridicată și „orgoliile” dintre actori trebuie depășite, întrucât „nu prea există alternative”. El a indicat drept puncte de convergență proiecte majore precum fondurile europene și aderarea la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Cele trei variante avansate de Victor Negrescu Negrescu a enumerat trei opțiuni pentru ieșirea din criza politică: refacerea unui guvern cu „formațiunile proeuropene”; revenirea la „formula rotației” la guvernare; un guvern de tehnocrați. Pe lângă acestea, el a menționat și varianta alegerilor anticipate, dar a spus că nu este de dorit „din perspectiva stabilității României”. „Fie reușim să formăm din nou un guvern cu formațiunile proeuropene, fie revenim la formula rotației, fie adoptăm un guvern de tehnocrați. Există și posibilitatea alegerilor anticipate, deși acestea nu sunt de dorit din perspectiva stabilității României.” Ce condiții pune PSD și unde e blocajul Negrescu a susținut că, după căderea Guvernului în Parlament, ar fi trebuit discutată „imediat” o nouă formulă guvernamentală. El a afirmat că a susținut ca formațiunile proeuropene „să revină la aceeași masă” și să identifice „un alt premier”, „probabil propus și agreat de PNL”. În plus, pentru formarea noului Guvern, Negrescu spune că este nevoie de un „pact național” care să depășească disputele dintre partide și să permită o guvernare comună. Context: România, fără guvern cu puteri depline din 5 mai România nu are un guvern cu puteri depline din 5 mai, după ce cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD-AUR , în urma deciziei PSD de a-și retrage sprijinul politic. În acest context, Negrescu indică drept prioritate găsirea rapidă a unei formule de guvernare care să reducă instabilitatea politică. [...]
PSD condiționează votul pe Legea salarizării de acordul sindicatelor și de eliminarea inechităților , potrivit HotNews . Florin Manole a spus, după o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor, că social-democrații ar putea susține proiectul doar dacă forma finală nu scade veniturile și este acceptată de majoritatea organizațiilor sindicale. Manole a indicat că PSD nu pornește „negativ” pe subiect, dar trasează o linie roșie: dacă legea rămâne „proastă”, este respinsă de sindicate și menține inechități care contrazic „ jalonul din PNRR ”, atunci nu va putea fi votată. Declarațiile lui Manole sunt atribuite de HotNews agenției News.ro. Ce cere PSD: corecții, nu neapărat majorări Fostul ministru al Muncii a susținut că propunerile PSD nu vizează automat creșteri de venituri, ci „corectarea unor inechități sau inadvertențe” din proiect, pe care le consideră „rezolvabile”. Ca exemple, Manole a invocat diferențe de salarizare între poziții comparabile din educație, care ar putea fi ajustate prin coeficienți: profesor debutant din preuniversitar, cu dirigenție, care ar câștiga mai mult decât un profesor debutant din universitar; comparații între bibliotecar și conferențiar universitar, unde, în forma menționată, raportul ar fi „exact invers” față de așteptări. Sporuri neuniforme între ministere, un alt punct sensibil Manole a mai spus că proiectul ar include un articol care acordă un spor unui minister (pe care nu l-a numit) și structurilor sale deconcentrate, în timp ce alte ministere cu muncă și atribuții similare nu ar primi același spor. Reprezentantul PSD a refuzat să precizeze despre ce minister este vorba. Discuțiile PSD cu sindicatele din sistemul bugetar urmează să continue și duminică, miza fiind forma finală a legii și, implicit, șansele de a obține o majoritate de vot pentru proiect în Parlament. [...]
Posibila coaliție PSD–AUR intră într-un schimb de „clarificări” cu miză pe politica externă și apărare , după ce Sorin Grindeanu a condiționat orice discuție de pozițiile AUR privind Rusia și Ucraina, iar AUR a răspuns cerând, la rândul său, explicații pe teme sensibile, potrivit HotNews . Într-o emisiune la Antena 3, Grindeanu a spus că nu poate exclude o alianță la guvernare cu AUR, invocând faptul că partidul este „cotat între 35 și 40%” din opțiunile electoratului, dar a subliniat că o astfel de formulă ar depinde de „clarificări” din partea AUR. El a indicat explicit două zone de fricțiune: credibilitatea unor lideri și poziționarea față de sancțiunile împotriva Rusiei și față de Ucraina, despre care a afirmat că intră în contradicție cu linia PSD, dar și cu pozițiile UE, NATO și ale partenerului strategic SUA. Replica AUR: cereri de clarificare către PSD pe alegeri, contracte de apărare și ajutorul pentru Ucraina AUR a reacționat vineri seara printr-un comunicat semnat de prim-vicepreședintele Dan Dungaciu , care a acuzat PSD de „aroganță” și a respins ideea că social-democrații ar porni discuția dintr-o poziție de superioritate. „Conducerea PSD a moştenit de la PSD-ul anilor ’90 doar aroganţa. Cum poţi să pretinzi că vrei să discuţi cu AUR despre eventuale parteneriate politice şi să începi prin a-i spune că vrei să-l reeduci? (…) Mi se pare cel puţin un gest nechibzuit, ca să nu spun de-a dreptul arogant” Dungaciu a cerut ca PSD să își precizeze poziția pe mai multe subiecte, prezentate ca precondiții pentru o discuție: anularea alegerilor prezidențiale din 2024; contractele SAFE, despre care afirmă că ar fi adus companiei Rheinmetall contracte de „6–7 miliarde de euro” (aprox. 30–35 miliarde lei); desecretizarea ajutorului financiar acordat de România Ucrainei până în prezent; explicații privind o formulă în care președintele, ministrul de externe și ministrul apărării ar fi „de la același partid”, indicând USR, pe care o numește „nocivă pentru România”. De ce contează: negocierile se mută pe terenul angajamentelor externe și al cheltuielilor de apărare Schimbul de condiții arată că, dincolo de aritmetica parlamentară, o eventuală apropiere PSD–AUR ar fi împinsă rapid în zona angajamentelor externe ale României (UE, NATO, relația cu SUA) și a deciziilor cu impact bugetar și strategic, precum contractele de apărare și sprijinul pentru Ucraina. În acest punct, potrivit informațiilor din articol, nu există un calendar sau pași concreți de negociere, ci doar poziționări publice și liste de „clarificări” cerute reciproc. [...]
