Știri
Știri din categoria Politică
Democrații din Senatul SUA pregătesc un nou vot pentru a limita marja de acțiune militară a președintelui Donald Trump în Iran, într-o mișcare cu miză politică și economică, pe fondul scumpirilor la combustibili alimentate de perturbarea livrărilor de petrol și gaze, potrivit The Jerusalem Post.
Votul din Senat ar urma să aibă loc cel mai devreme miercuri, iar liderii democrați spun că vor continua să aducă săptămânal în discuție rezoluții privind „puterile de război” (inițiative prin care Congresul încearcă să condiționeze sau să limiteze acțiunile militare ale președintelui) atât timp cât războiul cu Iranul continuă.
Democrații încearcă să lege efortul de limitare a acțiunilor militare ale lui Trump de tema „costului vieții”, argumentând că întreruperile în transporturile de petrol și gaze naturale au împins în sus prețurile la benzină în SUA și au afectat și produse agricole precum îngrășămintele, pe lângă alte prețuri ridicate pentru consumatori.
În același timp, publicația notează că puține subiecte au impact mai mare asupra alegătorilor americani decât scumpirile, iar această reaprindere a presiunilor inflaționiste îi neliniștește pe unii republicani, cu mai puțin de șapte luni înainte de alegerile din noiembrie care vor decide controlul Congresului.
Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, a spus că au fost depuse încă 10 rezoluții și că intenția este să fie aduse la vot în fiecare săptămână cât timp conflictul, început pe 28 februarie, continuă. El a acuzat că, la 45 de zile de la începutul războiului, Congresul a fost „scos din joc” deoarece republicanii ar refuza să se opună războiului de teama lui Trump.
Până acum, democrații au încercat și au eșuat în mod repetat în ultimele luni să adopte astfel de rezoluții, inclusiv inițiative care ar fi urmărit să-l oblige pe Trump să oprească acțiunile militare și să obțină autorizarea legislativului înainte de operațiuni în Venezuela și Iran. Republicanii, care au majorități strânse în Senat și Camera Reprezentanților, au blocat rezoluțiile ajunse la vot, iar articolul nu indică semne că și-ar schimba poziția.
Trump a declarat marți că discuțiile pentru încheierea războiului ar putea fi reluate în Pakistan în următoarele două zile, după ce negocierile din weekend au eșuat, iar Washingtonul a impus o blocadă asupra porturilor iraniene. Eșecul unui acord a ridicat semne de întrebare asupra supraviețuirii unui armistițiu de două săptămâni, din care ar mai rămâne o săptămână.
Republicanii spun că susțin acțiunile lui Trump și nu se așteaptă ca războiul să mai dureze mult. Liderul republican din Senat, John Thune, a descris efortul militar drept „extraordinar de reușit” și a susținut că, dacă administrația își execută planul, întrebarea privind autorizarea unui conflict prelungit de către Congres „nu va fi una necesară”.
Constituția SUA prevede că doar Congresul poate declara război, însă această limitare nu se aplică operațiunilor pe termen scurt sau situațiilor în care țara se confruntă cu o amenințare imediată. Casa Albă susține că acțiunile lui Trump sunt legale și se încadrează în atribuțiile sale de comandant suprem, pentru a proteja SUA prin operațiuni militare limitate.
Rezoluția din Senat menționată în articol este sponsorizată de senatoarea Tammy Duckworth (Illinois), veteran de război. În Camera Reprezentanților, consilierii se așteaptă la un vot pe o rezoluție similară cel mai devreme joi, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Avertismentul lui Marco Rubio privind riscul extinderii războiului din Ucraina într-un conflict regional pune România în fața unor decizii de securitate și politică externă cu mize directe , în condițiile în care escaladarea ar putea include „campanii de sabotaj” în state NATO din vecinătate, potrivit Adevărul . Rubio, aflat în vizită în Portugalia, descrie războiul Rusia–Ucraina ca fiind într-un „impas” „foarte primejdios”, tocmai pentru că ar putea trece într-o fază nouă, echivalentă cu o „escaladă majoră”. În această logică, el indică explicit un scenariu de extindere prin acțiuni de sabotaj în țările învecinate membre NATO, ceea ce ar putea transforma rapid conflictul bilateral într-un război regional „mult mai vast și infinit mai primejdios”. „Este foarte primejdios în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina deoarece această escaladă ar putea să ia forma unei campanii de sabotaj în țările învecinate care sunt membre NATO. Asta ar putea să fie ceva care să se adauge unor alte lucruri care să transforme foarte rapid ceea ce este acum un război între cele două țări într-un conflict regional mult mai vast și infinit mai primejdios”. De ce contează pentru România: risc de securitate și presiune de poziționare Textul plasează avertismentul în contextul posturii de securitate a României, pe fondul obligațiilor și angajamentelor suprapuse: parteneriat strategic cu SUA, sprijin pentru Ucraina, apartenență la UE și NATO. Ideea centrală este că o eventuală escaladare prin sabotaj în state NATO din proximitate ar avea relevanță imediată pentru România, ca stat de frontieră în regiunea Mării Negre. În același timp, materialul susține că schimbări de poziție la Washington ar complica opțiunile de politică externă ale Bucureștiului și ar crește costul indeciziei, în condițiile în care „se modifică total parametrii de joc” și ar începe o „repoziționare globală”. Contextul invocat: semnale din SUA și efecte în lanț Autorul notează că „totul a început” cu un anunț atribuit lui Donald Trump privind suspendarea temporară, până în aprilie 2027, a sancțiunilor împotriva Rusiei, ceea ce ar permite achiziții de motorină în cantități etapizate (300.000 de tone inițial, apoi 500.000 de tone în noiembrie și 1 milion de tone în decembrie), cu un total menționat de 3 milioane de tone, în funcție de capacitatea rafinăriilor rusești. În același cadru este menționat și un „avertisment-sfat” către Volodîmîr Zelenski de a opri bombardamentele asupra rafinăriilor rusești. Materialul mai consemnează o declarație atribuită lui Trump, potrivit căreia „a venit timpul” ca Ucraina să aibă „un nou președinte” care să poată ajunge la un acord pentru încheierea războiului, prezentată ca un element care amplifică tensiunile și incertitudinile în rândul aliaților. Dilemele operaționale și politice descrise pentru București Textul enumeră mai multe direcții în care România ar fi „prinsă” între obligații și opțiuni, fără a indica o decizie oficială: menținerea liniei de parteneriat strategic cu SUA și speranța că o eventuală retragere de trupe americane din Europa nu va afecta România, cu referire la posibilitatea de relocare la baza de la Mihail Kogălniceanu; continuarea sprijinului pentru Ucraina, descris ca angajament „necondiționat” și „fără limită de timp”, inclusiv în perspectiva accelerării parcursului european al Ucrainei; așteptarea unei poziții comune la nivelul Consiliului European , cu mențiunea că unanimitatea ar putea fi dificilă, mai ales dacă finanțarea pentru Ucraina ar urma să fie acoperită dintr-un buget UE „redus”; incertitudini în NATO, în condițiile în care pozițiile SUA au fost mult timp decisive, iar o eventuală „prăpastie trans-atlantică” ar putea împinge alianța spre repoziționări complicate. În final, materialul sugerează că semnalele publice și cele din „surse deschise” vor fi urmărite mai atent, inclusiv prin structuri de analiză, și menționează o fotografie difuzată de serviciul de presă al Kremlinului cu Vladimir Putin și Gerhard Schröder, ridicând întrebarea dacă este „simplă întâmplare” sau un indiciu pentru un „următor stadiu” al jocului geopolitic. [...]
Rectificarea bugetară a devenit urgentă pentru a evita blocaje în Sănătate , iar intrarea în scenariul alegerilor anticipate ar agrava situația prin prelungirea perioadei cu un guvern interimar, susține fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rogobete , potrivit Antena 3 . Rogobete a declarat, marți, în direct la Antena 3 CNN, că sistemul are nevoie „urgent” de rectificare bugetară și a avertizat că, în lipsa finanțării, programele naționale importante care susțin acțiunile prioritare riscă să intre „în colaps financiar”. În acest context, el a spus că alegerile anticipate ar însemna „un dezastru” pentru Sănătate, inclusiv prin riscul ca medicii să ajungă să aleagă cui administrează tratamentul. De ce contează: blocajul politic poate întârzia finanțarea și deciziile operative În explicațiile sale, Rogobete a legat presiunea financiară de modul în care a fost construit bugetul pe anul în curs: acesta ar fi fost „tăiat din pix cu 10%” la începutul anului și aprobat abia în aprilie, iar o parte importantă din bani s-ar fi dus pe plata facturilor din trimestrul 1, perioadă în care „n-am avut buget”. Pe fondul creșterii costurilor la materiale și medicamente, bugetul s-ar fi epuizat mai repede decât estimările inițiale, a mai afirmat el. În scenariul anticipatelor, Rogobete a susținut că alegerile nu s-ar putea organiza mai devreme de februarie–aprilie și că, până atunci, România ar funcționa cu un guvern interimar „fără puteri depline”, ceea ce ar limita capacitatea de administrare și de intervenție, inclusiv în Sănătate. Ce riscuri invocă pentru sistem: urgențele, stocurile și personalul Fostul ministru a indicat drept prioritate finanțarea serviciilor de urgență, argumentând că „acolo nu poți face pauză deloc” și că zona de urgențe ține de „securitate națională”. El a mai spus că, fără bani, coordonarea unor evenimente majore (a dat ca exemplu un posibil accident de tip Colectiv sau o explozie) ar fi dificilă, pentru că intervenția „costă bani”. Rogobete a mai afirmat că, încă din iulie, în unele spitale s-ar fi observat „scăderi alarmante de stocuri” și că există riscul unui „blocaj foarte grav” din toamnă, pe care l-a descris drept o criză „cum n-a mai fost de peste 20 de ani”. În plus, el a spus că există riscul să nu fie suficient personal medical pentru cele șapte spitale noi construite prin PNRR , dacă nu este asigurată finanțarea resursei umane, ceea ce ar limita utilizarea lor „la capacitate maximă”. Ce urmează pe plan politic Rogobete a precizat că PSD urma să decidă miercuri, în Consiliul Politic Național (ora 16.00), strategia privind susținerea sau modul de raportare politică la Guvernul Luca Niculescu. În intervenția sa, el a insistat că soluția pentru evitarea crizei este rectificarea bugetară și a spus că nu înțelege de ce nu s-au alocat „câteva zeci de milioane” din rezerva Guvernului pentru a preveni criza în „cele mai critice zone” din Sănătate. [...]
PNL anunță că va monitoriza strict cheltuielile și ținta de deficit a viitorului Guvern Niculescu , pe fondul unui climat politic în care PSD ar rămâne „în opoziție” chiar și de la guvernare, potrivit news.ro . Deputatul PNL Raluca Turcan afirmă că liberalii intră în opoziție, dar că aceasta nu va însemna „să stai cuminte și să aplauzi”, ci supravegherea modului în care sunt cheltuiți banii publici. În mesajul publicat pe Facebook, Turcan spune că PNL va urmări „fiecare leu” cheltuit de guvern și va verifica dacă sunt respectate angajamentele de politică fiscal-bugetară. Miza: bugetul pe 2027, deficitul și continuitatea reformelor Turcan indică trei repere după care PNL spune că va evalua activitatea viitorului executiv: respectarea țintei de deficit; construirea bugetului de stat pe 2027 „pe venituri reale, nu pe promisiuni”; continuarea reformelor, fără blocaje „în sertarele ministerelor”. În același mesaj, deputatul PNL susține că partidul va avea „maturitatea și onestitatea” de a sprijini „marile proiecte ale României”, menționând SAFE, absorbția fondurilor europene și bugetul de stat pe 2027. Avertismentul către premierul desemnat și acuzațiile la adresa PSD Raluca Turcan îi transmite premierului desemnat Luca Niculescu un avertisment: să nu uite că „PSD este în opoziție chiar și când e la guvernare”. Ca exemple, ea invocă episoade din acest an: PSD ar fi spus că nu se atinge de SAFE după retragerea sprijinului politic pentru guvernul din care făcea parte, dar „la câteva săptămâni distanță” l-ar fi atacat la Curtea Constituțională. Turcan mai afirmă că, în mai, după ce PSD ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan împreună cu AUR, Sorin Grindeanu ar fi semnat la Cotroceni acordul pentru legea salarizării, descrisă ca jalon PNRR în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei), însă „PSD a blocat legea”, iar România ar fi pierdut această sumă. Deputatul PNL adaugă că liberalii „nu semnează un acord” pentru a-l încălca ulterior. Ce urmează Mesajul PNL, în forma prezentată de Turcan, prefigurează o opoziție concentrată pe controlul cheltuielilor publice și pe parametrii bugetari pentru 2027, într-un moment în care premierul desemnat Luca Niculescu își construiește majoritatea și programul de guvernare. [...]
Parlamentul Ungariei a abrogat restricțiile din 2021 privind „promovarea” LGBT+ către minori , într-o mișcare cu impact direct de reglementare, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că legea încălca principiile fundamentale ale UE, potrivit Adevărul . Votul marchează o schimbare de direcție față de politicile introduse în timpul guvernării lui Viktor Orbán și reduce riscul de noi blocaje juridice în raport cu normele europene. Decizia a fost adoptată marți cu 136 de voturi pentru și 51 împotrivă. Modificările au fost susținute de partidul Tisza , condus de premierul Péter Magyar, care are o majoritate de două treimi în Parlament, în timp ce Fidesz, formațiunea fostului premier Viktor Orbán, s-a opus inițiativei. Ce prevederi au fost eliminate și ce rămâne în vigoare Abrogarea vizează prevederile care restricționau prezentarea homosexualității și a identităților de gen în fața minorilor, măsuri introduse în 2021 și prezentate oficial atunci ca parte a protecției copiilor împotriva abuzurilor sexuale. În practică, acestea au limitat accesul minorilor la informații despre homosexualitate și despre identități de gen diferite de sexul atribuit la naștere. Noua lege păstrează însă interdicțiile privind: pornografia, exploatarea sexuală, alte materiale considerate dăunătoare dezvoltării fizice, intelectuale, emoționale sau morale a copiilor. Presiunea UE și efectul asupra manifestațiilor Pride Legea din 2021 a generat critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a unor lideri europeni, care au acuzat autoritățile ungare că stigmatizează comunitatea LGBT+ și asociază nejustificat homosexualitatea cu pedofilia. În 2025, legislația a fost înăsprită, oferind autorităților un temei pentru interzicerea manifestațiilor Pride. În acest an, Curtea de Justiție a UE a decis că legea din 2021 încălca principiile fundamentale ale Uniunii, iar ulterior poliția a autorizat organizarea manifestației Gay Pride. Premierul Péter Magyar a susținut că schimbările vor ajuta Ungaria să își alinieze legislația la normele europene, dar a prezentat măsura ca una de consolidare a protecției minorilor, „indiferent de orientarea sexuală”, nu ca o restabilire generală a drepturilor persoanelor LGBT+. În context, Adevărul amintește și o declarație anterioară a premierului, relatată aici . Ce probleme rămân nerezolvate, potrivit activiștilor Tamas Dombos, reprezentant al organizației pentru drepturile omului Hatter Society, a salutat eliminarea restricțiilor privind accesul la conținuturi LGBT+ ca pe un progres important, dar a avertizat că abrogarea nu rezolvă toate problemele comunității. Potrivit acestuia: persoanele transgender nu pot obține recunoașterea legală a identității de gen, inclusiv după tranziție; cuplurile de același sex nu au dreptul de a adopta copii în aceleași condiții ca alte cupluri; nu este clar dacă guvernul intenționează să modifice și aceste prevederi. În concluzie, votul de marți elimină o parte importantă din restricțiile introduse în era Orbán, dar organizațiile LGBT+ susțin că ar fi necesare schimbări suplimentare pentru egalizarea efectivă a drepturilor. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu spune că exclude scenariul unui eșec la învestitură , în condițiile în care negocierile pentru formarea guvernului se poartă pe fondul unei crize politice prelungite și al presiunilor economice și sociale, relatează HotNews . După discuțiile de marți cu partidele și grupurile parlamentare, Niculescu a declarat că rămâne concentrat pe misiunea de a forma un executiv și că nu ia în calcul „posibilitatea unui eșec”. El a spus că discuțiile au vizat atât formula guvernului, cât și programul de guvernare, invocând explicit existența unei crize politice de „atâtea luni”, dar și a unei crize economice și sociale. Trei variante de guvern, decizie „destul de repede” Niculescu a precizat că are în vedere în continuare trei „schițe” pentru viitorul cabinet și că „toate opțiunile” rămân deschise: guvern politic; guvern „hibrid” (politic și tehnic); guvern tehnocrat. Premierul desemnat a afirmat că este „optimist” în privința votului de învestitură și că va trebui să ia o decizie „destul de repede” asupra uneia dintre variante, menționând că discută zilnic cu liderii partidelor. Totodată, a spus că, în varianta unui guvern tehnocrat, are deja o listă de posibili miniștri pe care ar putea să o prezinte „chiar astăzi”, dar a evitat să ofere nume, motivând că orice exemplu ar genera noi controverse. Discuții doar cu partidele dispuse să susțină învestirea Întrebat dacă ia în calcul discuții cu AUR sau S.O.S, Niculescu a răspuns că a vorbit cu formațiunile care „și-au arătat deschiderea” de a vota un guvern, indiferent de formula acestuia, ceea ce – potrivit declarațiilor sale – nu este cazul celor două partide din opoziție. În schimb, a indicat că, după învestire, va solicita miniștrilor să meargă în Parlament pentru dialog instituțional cu toate grupurile, invocând rolul reprezentativ al Legislativului. Acord între partidele care susțin guvernul: „suntem în discuții” Niculescu a mai spus că a propus o formă de acord între partidele care susțin învestirea guvernului și că discuțiile sunt în desfășurare. El a descris documentul ca fiind „deschis pentru toată lumea” și a punctat că negocierile nu sunt încheiate. Declarațiile vin în contextul în care premierul desemnat încearcă să coaguleze o majoritate pentru votul din Parlament, iar decizia asupra formulei finale a cabinetului urmează să fie luată într-un termen scurt, potrivit propriilor afirmații. [...]
UDMR condiționează sprijinul parlamentar pentru Guvernul Niculescu de evitarea dependenței de AUR și SOS , iar intrarea la guvernare alături de PSD rămâne, în acest moment, exclusă, potrivit unui interviu acordat de purtătorul de cuvânt al formațiunii, Csoma Botond , pentru HotNews . Mesajul UDMR conturează o linie de reglementare politică a majorității: orice formulă care împinge votul „la cheremul” extremelor este respinsă, chiar dacă Uniunea spune că poate discuta un acord limitat de susținere. În context, premierul desemnat Luca Niculescu a propus ca PSD, PNL și UDMR să semneze un acord pe șase luni pentru susținerea unor demersuri și reforme prioritare, iar PSD și-a exprimat deja acordul pentru această variantă. „Da” la un acord limitat, „nu” la guvernare cu PSD Csoma Botond spune că UDMR ar putea accepta un acord de susținere pe o perioadă limitată, dar doar după clarificarea conținutului: pentru ce proiecte, care este obiectul acordului și ce majoritate parlamentară ar asigura. În schimb, intrarea UDMR la guvernare împreună cu PSD este respinsă în actualele condiții. Reprezentantul Uniunii argumentează că refacerea, chiar și parțială, a fostei coaliții PSD–PNL–UDMR „nu mai este posibilă” pe baza declarațiilor recente din spațiul public și că „schimbarea taberei” fără modificări pe scena politică ar fi „imposibilă”, în condițiile în care UDMR a făcut parte din alianța care l-a propus premier pe Siegfried Mureșan. Linia roșie: fără majoritate care depinde de AUR și SOS UDMR afirmă explicit că singura „linie roșie” este să nu ajungă să fie nevoie de cooptarea AUR și SOS pentru a forma o majoritate. În interviu, Csoma Botond insistă că Uniunea vrea instalarea rapidă a unui guvern și se declară dispusă să participe la constituirea unei majorități, dar nu într-o formulă care ar face guvernul dependent de voturile AUR și SOS. „Singura linie roșie pe care o avem este să nu fim nevoiți să-i cooptăm în această majoritate pe cei de la AUR și SOS.” Factorul PNL și „tabăra Veștea”: votul, pus sub semnul întrebării Întrebat dacă UDMR ar vota un guvern din care să facă parte tabăra Veștea din PNL, Csoma Botond spune că nu poate garanta un răspuns înainte de discuții interne, dar indică o problemă de fezabilitate: dacă PNL nu susține o astfel de construcție, la vot s-ar ajunge din nou la dependența de AUR și SOS, scenariu pe care UDMR îl consideră „inadmisibil”. Totodată, UDMR neagă existența unei coordonări cu PNL, subliniind că deciziile sunt luate independent, chiar dacă au făcut parte din aceeași tabără politică în demersul de nominalizare a lui Siegfried Mureșan. Ce urmează: risc de anticipate dacă nu trece Guvernul Niculescu Csoma Botond afirmă că, dacă Guvernul Luca Niculescu nu trece de Parlament, concluzia ar fi că „nu există o soluție politică” în acel moment, iar alternativa rămasă ar fi alegerile anticipate . În același timp, el spune că, în zilele recente, UDMR nu a mai avut discuții nici cu PSD, nici cu premierul desemnat Luca Niculescu sau cu președintele Nicușor Dan, ceea ce sugerează că o eventuală negociere pentru un acord de susținere ar depinde de o inițiativă politică nouă, în special din partea PSD. [...]
