Știri
Știri din categoria Politică
Democrații din Senatul SUA pregătesc un nou vot pentru a limita marja de acțiune militară a președintelui Donald Trump în Iran, într-o mișcare cu miză politică și economică, pe fondul scumpirilor la combustibili alimentate de perturbarea livrărilor de petrol și gaze, potrivit The Jerusalem Post.
Votul din Senat ar urma să aibă loc cel mai devreme miercuri, iar liderii democrați spun că vor continua să aducă săptămânal în discuție rezoluții privind „puterile de război” (inițiative prin care Congresul încearcă să condiționeze sau să limiteze acțiunile militare ale președintelui) atât timp cât războiul cu Iranul continuă.
Democrații încearcă să lege efortul de limitare a acțiunilor militare ale lui Trump de tema „costului vieții”, argumentând că întreruperile în transporturile de petrol și gaze naturale au împins în sus prețurile la benzină în SUA și au afectat și produse agricole precum îngrășămintele, pe lângă alte prețuri ridicate pentru consumatori.
În același timp, publicația notează că puține subiecte au impact mai mare asupra alegătorilor americani decât scumpirile, iar această reaprindere a presiunilor inflaționiste îi neliniștește pe unii republicani, cu mai puțin de șapte luni înainte de alegerile din noiembrie care vor decide controlul Congresului.
Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, a spus că au fost depuse încă 10 rezoluții și că intenția este să fie aduse la vot în fiecare săptămână cât timp conflictul, început pe 28 februarie, continuă. El a acuzat că, la 45 de zile de la începutul războiului, Congresul a fost „scos din joc” deoarece republicanii ar refuza să se opună războiului de teama lui Trump.
Până acum, democrații au încercat și au eșuat în mod repetat în ultimele luni să adopte astfel de rezoluții, inclusiv inițiative care ar fi urmărit să-l oblige pe Trump să oprească acțiunile militare și să obțină autorizarea legislativului înainte de operațiuni în Venezuela și Iran. Republicanii, care au majorități strânse în Senat și Camera Reprezentanților, au blocat rezoluțiile ajunse la vot, iar articolul nu indică semne că și-ar schimba poziția.
Trump a declarat marți că discuțiile pentru încheierea războiului ar putea fi reluate în Pakistan în următoarele două zile, după ce negocierile din weekend au eșuat, iar Washingtonul a impus o blocadă asupra porturilor iraniene. Eșecul unui acord a ridicat semne de întrebare asupra supraviețuirii unui armistițiu de două săptămâni, din care ar mai rămâne o săptămână.
Republicanii spun că susțin acțiunile lui Trump și nu se așteaptă ca războiul să mai dureze mult. Liderul republican din Senat, John Thune, a descris efortul militar drept „extraordinar de reușit” și a susținut că, dacă administrația își execută planul, întrebarea privind autorizarea unui conflict prelungit de către Congres „nu va fi una necesară”.
Constituția SUA prevede că doar Congresul poate declara război, însă această limitare nu se aplică operațiunilor pe termen scurt sau situațiilor în care țara se confruntă cu o amenințare imediată. Casa Albă susține că acțiunile lui Trump sunt legale și se încadrează în atribuțiile sale de comandant suprem, pentru a proteja SUA prin operațiuni militare limitate.
Rezoluția din Senat menționată în articol este sponsorizată de senatoarea Tammy Duckworth (Illinois), veteran de război. În Camera Reprezentanților, consilierii se așteaptă la un vot pe o rezoluție similară cel mai devreme joi, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Un discurs al lui Trump, programat în prime-time, poate muta rapid așteptările piețelor după luni de tensiuni legate de războiul cu Iranul, în condițiile în care tema intervenției rămâne neclară, potrivit Focus . Președintele SUA Donald Trump a anunțat pe contul său de pe Truth Social că va susține vineri, la ora 3:00 (ora Germaniei), un discurs către națiune. La Coasta de Est a SUA, intervenția ar urma să aibă loc la ora 21:00, un interval considerat unul dintre cele mai importante „sloturi” de televiziune din Statele Unite. Tema rămâne neprecizată, pe fondul escaladării conflictului O „adresare către națiune” este folosită, de regulă, când președintele vrea să facă anunțuri importante sau când are loc un moment semnificativ pentru americani. Trump nu a indicat subiectul, astfel că nu este clar dacă va aborda războiul cu Iranul, conflict care domină de luni întregi agenda publică din SUA și care, în ultimele zile, s-a intensificat din nou. Context: nu este prima astfel de intervenție în al doilea mandat Publicația amintește că nu este prima dată când Trump recurge la o asemenea formulă în al doilea său mandat, început în ianuarie 2025. În decembrie, el și-a apărat politica economică, într-un moment în care era deja sub presiune pe plan intern. [...]
PSD ar putea strânge o majoritate de voturi pentru un guvern minoritar dacă ar primi mandatul de formare , susține Lia Olguța Vasilescu , într-o declarație făcută pe fondul blocajului politic și al lipsei unei formule de guvern cu „puteri depline”, potrivit Mediafax . Fosta ministră a Muncii a spus, marți seara, la Realitatea Plus , că ieșirea din criză este „foarte complicată”, dar că PSD ar reuși să obțină voturile necesare dacă i s-ar da mandatul să formeze un guvern minoritar. „E foarte complicat, dar eu cred că dacă s-ar da mandatul PSD-ului ca să formeze un guvern minoritar, ar reuși să obțină voturile.” Negocieri: „Nu” Întrebată dacă PSD are deja negocieri pentru obținerea voturilor, Vasilescu a răspuns că nu. Ținta politică: schimbarea guvernului Vasilescu a mai afirmat că PSD își dorește în continuare să ducă mai departe demersul început prin moțiunea de cenzură, respectiv „să dea jos acest guvern”. În același context, ea a criticat un executiv despre care spune că nu ar avea „niciun fel de putere” în afară de a semna contracte și de a face numiri în companiile de stat. „Să dea jos acest guvern. Și credeți-mă, orice guvern este mai bun decât un guvern care nu are niciun fel de putere decât a semna contracte în continuare și de a numi oamenii în companiile de stat.” [...]
Disputa PNL–PSD pe deficit și datorie publică pune presiune pe credibilitatea mesajelor economice după ce deputata PNL Raluca Turcan l-a acuzat pe liderul PSD Sorin Grindeanu că folosește „cifre” într-un „atac manipulator și fals” la adresa premierului Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Turcan susține că Grindeanu „compară merele cu perele” și că ar fi omis „cifrele oficiale ale Ministerului Finanțelor ” atunci când a afirmat că România „se împrumută cu aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul împrumuturilor ar fi cu „25 de miliarde de lei” mai mare decât în 2024. În mesajul publicat pe Facebook, liberala indică următoarele valori ale deficitului bugetar pentru primele 5 luni din an: 2024: 60,1 miliarde lei (atribuit PSD și Guvernului Ciolacu); 2025: 64,2 miliarde lei (atribuit PSD și Guvernului Ciolacu); 2026: 35,9 miliarde lei (despre care afirmă că Ilie Bolojan „a coborât” deficitul la acest nivel). Pe baza acestor comparații, Turcan afirmă că „o aritmetică simplă” ar arăta că România s-ar împrumuta în 2026 „mai puțin cu circa 25 de miliarde lei” față de 2024 și „mai puțin cu peste 28,3 miliarde lei” față de 2025. Datoria publică, folosită ca argument în disputa politică Turcan mai spune că „matematica” nu ar susține nici o eventuală referire a lui Grindeanu la serviciul datoriei publice (adică totalul plăților legate de datorie, inclusiv dobânzi), pe care îl indică la 205,6 miliarde lei în 2026, din care 59 miliarde lei dobânzi, față de 130 miliarde lei în 2024. În această comparație, ea afirmă că ar rezulta „peste 75 de miliarde de lei în plus” la serviciul datoriei publice în 2026 față de 2024. Grindeanu: împrumuturi, șomaj și falimente; PSD nu votează „la impuse” În declarații la Parlament, Grindeanu a susținut că România se împrumută cu „aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul ar fi cu „25 de miliarde de lei” peste nivelul din 2024, potrivit Agerpres, citată de HotNews. Tot el a vorbit despre o „creștere exponențială” a șomajului și despre un val „fără precedent” de falimente, „peste 70 de cazuri pe zi”. Ulterior, într-o postare pe Facebook, liderul PSD a afirmat că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există riscul retrogradării în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în limbajul agențiilor de rating). Totodată, a transmis că PSD își va respecta angajamentele, dar nu va vota „la impuse” și a enumerat mai multe tipuri de proiecte pe care partidul spune că nu le va susține, cerând ca proiectele să fie puse în transparență și trimise la Parlament. Miza practică a schimbului de acuzații este credibilitatea cifrelor invocate în dezbaterea despre deficit, datorie și riscul de retrogradare, într-un moment în care mesajele publice ale principalelor partide se raportează direct la costul finanțării statului și la încrederea investitorilor. [...]
PSD condiționează votul pe legi-cheie de modificări, invocând riscuri pentru salarii, energie și PNRR , iar Sorin Grindeanu cere ca proiectele să fie puse „urgent” în transparență și trimise la Parlament, potrivit Agerpres . Într-un mesaj publicat pe Facebook, liderul PSD susține că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există presiune legată de evaluările agențiilor de rating, în contextul riscului de retrogradare la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor). În acest cadru, Grindeanu afirmă că „miliardele din PNRR sunt vitale pentru România” și cere oprirea „jocului politic” când este vorba despre „miliardele țării”. Ce anunță PSD: „nu votăm la impuse” Grindeanu spune că PSD își va respecta „absolut toate angajamentele”, dar nu va accepta să voteze „la impuse” proiecte promovate de „Guvernul demis”. El indică explicit trei direcții în care partidul nu ar urma să voteze forma propusă a unor legi: Legea salarizării , despre care afirmă că „taie din banii oamenilor” și că PSD „o va corecta”; O lege privind energia , despre care spune că ar „închide noi capacități de producție”, după ce „marea liberalizare de dreapta” ar fi scumpit curentul „cu 60%”; Legi care „ciuntesc” atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate), despre care afirmă că ar rezolva „probleme de incompatibilitate și conflict de interese” pentru „unor useriști în frunte cu Fritz”. Miza operațională: proiectele, trimise rapid în Parlament Liderul PSD îi transmite premierului demis să nu întârzie publicarea proiectelor în procedura de transparență și să le trimită „urgent” la Parlament. Mesajul se încheie cu ideea că PSD „este în opoziție” și că va vota „transparent” doar „în interesul oamenilor și al României”. În același mesaj, Grindeanu combină critica la adresa adversarilor politici cu o asumare parțială a responsabilității PSD, afirmând că partidul a acceptat uneori „măsuri de dreapta” și că a fost uneori „arogant” sau „autosuficient”, dar „mereu a construit”. [...]
PSD încearcă să delimiteze public relația cu președintele Nicușor Dan și să blocheze ideea unui „parteneriat” , în contextul negocierilor politice și al discuțiilor despre formule de guvernare, potrivit G4Media . Lia Olguța Vasilescu , primarul Craiovei, susține că între PSD și șeful statului „nu există niciun fel de parteneriat” și afirmă că Nicușor Dan ar fi sprijinit intrarea USR la guvernare. Declarațiile au fost făcute la Realitatea Plus și sunt atribuite de publicație agenției Mediafax. Vasilescu spune că PSD „nu ar fi intrat niciodată la guvernare cu USR”, pe care îl acuză că are „o politică din a înjura PSD-ul”. „În ceea ce privește relațiile noastre cu domnul președinte Nicușor Dan, vreau să vă spun că cei pe care i-a susținut foarte mult domnul Nicușor Dan și așa au intrat la guvernare au fost cei de la USR.” Miza: poziționare în negocieri și raportul de forțe din Parlament În același mesaj, Vasilescu atacă USR pentru poziția din negocierile politice și invocă scorul obținut de partid la alegerile parlamentare din 2024, despre care afirmă că ar fi fost de 8%. În această cheie, ea contestă legitimitatea USR de a „pune condiții” în discuțiile privind guvernarea. „Un partid care până la urmă, cred că a luat 8% la alegerile parlamentare. Acum a ajuns să pună condiții primului partid care a câștigat alegerile, dacă să guverneze sau nu.” Ce transmite PSD prin acest mesaj Din declarațiile citate rezultă două linii de comunicare: respingerea explicită a ideii că PSD ar avea un „parteneriat” cu președintele Nicușor Dan; delegitimarea publică a pretențiilor USR în negocieri, prin raportare la rezultatul electoral din 2024 menționat de Vasilescu. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre stadiul negocierilor sau despre condițiile concrete invocate de USR. [...]
PSD își condiționează sprijinul parlamentar pentru legile PNRR și anunță că nu va vota „la impuse” , într-un mesaj în care Sorin Grindeanu atacă dur retorica anti-PSD pe care o pune pe seama lui Ilie Bolojan și a unui „cor digital și de sclavi media”, potrivit HotNews . Într-o postare pe Facebook, președintele PSD susține că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există riscul ca țara să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), în timp ce, spune el, discursul public rămâne blocat în „teza ieftină anti-PSD”. Miza politică: voturile PSD pentru pachetul de legi legat de PNRR Grindeanu afirmă că PSD își va respecta angajamentele, inclusiv cele privind legile necesare finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , dar trasează o linie roșie: partidul nu va accepta proiecte „la impuse”, în contextul în care vorbește despre un „guvern demis”. În mesaj, liderul PSD enumeră explicit ce spune că nu va vota forma propusă de guvern și ce intenționează să modifice: Legea salarizării , dacă „taie din banii oamenilor” – „O vom corecta!”, afirmă el. O lege care ar închide noi capacități de producție de energie , pe fondul unei „liberalizări” care, susține Grindeanu, „a scumpit curentul cu 60%”. Legi care „ciuntesc” atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate), despre care spune că ar rezolva „probleme de incompatibilitate și conflict de interese” pentru „unor useriști în frunte cu Fritz”. Presiune pe Guvern: proiecte „urgent la Parlament” Grindeanu îi cere „premierului demis” să nu întârzie publicarea proiectelor în transparență decizională și să le trimită rapid în Parlament, invocând urgența calendarului: „Ceasul ticăie…”. În același mesaj, liderul PSD își reafirmă poziția politică: „PSD este în opoziție” și va vota „transparent” doar „în interesul oamenilor și al României”, legând explicit miza de fond de finanțările europene: „miliardele din PNRR sunt vitale pentru România”. Contextul atacului: criza economică și retorica anti-PSD Pe fond, Grindeanu își construiește argumentația pe două planuri: pe de o parte, descrie presiunea economică asupra populației („românii abia se ajung cu banii de la o lună la alta”), iar pe de altă parte, acuză polarizarea politică și „propaganda” pe care o atribuie lui Ilie Bolojan. Totodată, admite că PSD „are o parte din vină” pentru situația actuală, afirmând că partidul a acceptat uneori „măsuri de dreapta” pentru stabilitatea țării și că a fost „arogant” sau „autosuficient”. Ce urmează, din informațiile prezentate, este o negociere politică pe forma finală a legilor asociate PNRR, cu PSD anunțând din start că nu va oferi un vot automat pentru pachetul promovat de guvern. [...]
