Știri
Știri din categoria Politică
PSD își supune la vot sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan, într-o consultare internă cu aproximativ 5.000 de participanți, pe fondul criticilor vicepremierului Marian Neacșu la adresa unor măsuri fiscale recente, despre care spune că au frânat consumul și au avut efecte negative în economie, potrivit Agerpres.
Evenimentul, denumit „Momentul Adevărului”, are loc la Palatul Parlamentului și vizează decizia partidului de a-și menține sau nu sprijinul politic pentru șeful Guvernului. Miza este una de stabilitate guvernamentală, cu potențiale efecte asupra direcției politicilor economice și fiscale.
Marian Neacșu a spus că o serie de măsuri adoptate în ultima perioadă – creșterea TVA, reducerea unor venituri din sectorul public, impozitarea pensiilor și creșterea accizelor – „nu au generat nici pe departe rezultatele așteptate”. În evaluarea sa, consumul, „motorul principal al creșterii economice” în trecut, „a încetinit dramatic”, cu „efecte extrem de negative” în economie.
Vicepremierul a susținut și că „nu este corect ca întreaga povară să fie pusă pe umerii populației”, în lipsa unor măsuri „concrete” de sprijin economic și de relansare.
În același discurs, Neacșu a prezentat un bilanț al participării PSD la guvernare în actuala alianță pro-europeană, începută, potrivit lui, la 25 noiembrie 2021. El a precizat că PSD a deținut funcția de prim-ministru „un an, 11 luni și 20 de zile” și că patru ministere au avut „exclusiv miniștri” PSD pe toată perioada: Transporturi, Agricultură, Sănătate și Muncă.
Pe zona socială, vicepremierul a indicat creșterea salariului minim „de 1,7 ori (cu 170%)” și o majorare a pensiilor de „21,7%”. Totodată, a menționat susținerea investițiilor, a mediului privat și a proiectelor de infrastructură, precum și sprijinul pentru absorbția fondurilor din PNRR și programele PNDL și „Anghel Saligny”.
Decizia PSD urmează să fie luată prin vot în cadrul consultării interne. Agerpres nu oferă, în materialul citat, un calendar ulterior sau scenarii detaliate privind pașii care ar urma în funcție de rezultat.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan spune că rămâne în funcție și mizează pe continuitatea guvernării , după ce PSD i-a retras sprijinul politic, potrivit Digi24 . Mesajul său pune accent pe riscul de instabilitate și pe efectele asupra finanțelor publice, într-un moment pe care îl descrie drept „complicat” inclusiv din perspectiva contextului internațional. Bolojan afirmă că decizia PSD „periclitează finanțele” și „aruncă în aer guvernarea”, susținând că actuala coaliție a fost construită în jurul unui „program de redresare” cu trei direcții: ordine în finanțele țării, bună guvernare și respect față de cetățeni. Declarațiile au fost făcute la sediul central al partidului, după o discuție cu liderii PNL, care l-au asigurat de sprijin în perioada următoare. Miza: stabilitatea guvernării și continuitatea deciziilor Premierul susține că deciziile de la Palatul Victoria au fost luate „în acord cu programul de guvernare” și asumate de toate partidele din coaliție, iar retragerea sprijinului politic ar însemna, în opinia sa, o încercare de a evita răspunderea pentru aceste decizii. În același context, Bolojan enumeră principiile pe care le consideră „nenegociabile”, ca bază pentru dezvoltare: reducerea risipei; un stat mai eficient; susținerea investițiilor prin atragerea fondurilor europene; „guvernare cinstită”. „Îmi voi exercita mandatul de premier” Bolojan a transmis explicit că nu intenționează să demisioneze și că va continua să conducă Executivul, invocând responsabilitatea față de țară și nevoia de a trece „cu bine” peste perioada actuală. „În continuare îmi voi exercita mandatul de premier în așa fel încât să asigurăm stabilitatea guvernării.” Ce a decis PSD PSD a votat luni retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, la un eveniment intitulat „Momentul Adevărului”, organizat la Parlament. În același cadru, Sorin Grindeanu a declarat: „Trebuie să plece acasă”. [...]
Tensiunile din coaliție se mută pe terenul măsurilor fiscale și al asumării lor , după ce Ilie Bolojan le-a spus liberalilor că PSD încearcă să se delimiteze de deciziile guvernării, deși acestea au fost luate „de comun acord”, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 . În ședința de luni a conducerii PNL, Bolojan a susținut că, din toamnă, PSD și-ar fi construit „un profil de opoziție” în interiorul guvernării, pe fondul scăderii în sondaje, încercând „să fie la decizie, dar și să fugă de răspunderea măsurilor adoptate”. În aceeași intervenție, el a afirmat că social-democrații ar fi încercat să-și recupereze electoratul, dar „nu a reușit”, iar „din toate sondajele pe care le avem, PSD e sub 20%”. Un punct central al mesajului a fost legat de pachetul de corecție bugetară. Bolojan a argumentat că deficitul nu poate fi corectat decât prin „două măsuri: creșteri venituri, scăderi cheltuieli” și a respins ideea că PNL ar fi impus unilateral decizii în coaliție, invocând inclusiv calendarul reformei administrației și faptul că măsuri „sensibile” au fost asumate împreună. „Toate deciziile luate, de la creștere TVA, au fost luate de comun acord, după discuții în coaliție.” Miza: cine plătește politic costul măsurilor În lectura lui Bolojan, disputa nu este doar despre guvernarea curentă, ci și despre repoziționarea pentru alegerile din 2028. El a spus că PSD ar urmări un scenariu în care să aibă „un PNL arondat sau afiliat”, care să contribuie la o „masă critică parlamentară de 40%”, ceea ce liderul liberal a catalogat drept inacceptabil pentru PNL, pentru că i-ar reduce capacitatea de a rămâne „reprezentativi” în 2028. Tot în ședința PNL, prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu a avut un discurs critic la adresa partenerilor de coaliție, avertizând că PNL riscă să devină partid secundar dacă acceptă dinamica actuală. „Prefer să fiu un partid major, într-o alianță cu partide mai mici, decât să fiu brelocul PSD.” Contextul imediat: retragerea sprijinului politic În aceeași zi, PSD a votat la Parlament, într-un eveniment numit „ Momentul Adevărului ”, să-i retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, iar Sorin Grindeanu a declarat: „Trebuie să plece acasă”. Potrivit sursei citate, în ședința PNL, toți președinții de organizații liberale care au luat cuvântul și-au arătat susținerea pentru Ilie Bolojan. [...]
PSD își pregătește retragerea din Guvern, ceea ce poate declanșa o criză de funcționare a Executivului , după ce partidul a votat intern ieșirea de la guvernare, iar miniștrii social-democrați ar urma să demisioneze, potrivit G4Media . Lia Olguța Vasilescu a spus că „următoarea mișcare politică se află la președintele Nicușor Dan ”, în condițiile în care PSD a decis retragerea de la guvernare. În intervenția la Antena 3, Vasilescu a susținut că, în acest moment, doar președintele poate nominaliza un prim-ministru și că PSD „nu poate promite nimic”, invocând lipsa controlului asupra desemnării. „Singurul care în acest moment poate nominaliza un prim-ministru este Nicușor Dan. Noi nu putem promite nimic. Ce să promitem noi, pielea ursului din pădure?” Ce urmează, potrivit declarațiilor Vasilescu a afirmat că președintele Nicușor Dan ar trebui să convoace partidele parlamentare la Cotroceni pentru a „constata noua majoritate”. Ea a indicat că tensiunea politică s-a concentrat în jurul premierului Ilie Bolojan, despre care a spus că a devenit „problema” PSD în coaliție. În același context, Vasilescu a avansat și scenariul escaladării parlamentare: dacă președintele nu îl convinge pe Ilie Bolojan să demisioneze, PSD ar urma să treacă la moțiune de cenzură, unde „s-ar putea să fie și alte partide care să voteze moțiunea”. Miza operațională: stabilitatea guvernării Dincolo de disputa politică, retragerea miniștrilor PSD ar însemna o schimbare imediată în funcționarea Guvernului și ar putea împinge rapid situația spre o reconfigurare a majorității sau spre un vot în Parlament, în funcție de pașii următori ai președintelui și de capacitatea partidelor de a coagula o nouă susținere. Materialul nu oferă detalii despre calendarul demisiilor sau despre numărul de portofolii vizate. [...]
Mesajul intern al lui Ciprian Ciucu ridică miza unei repoziționări a PNL în coaliție , pe fondul tensiunilor cu PSD și al discuțiilor despre direcția partidului în lunile următoare, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele PNL ar fi avut un discurs dur în ședința liberalilor, în care ar fi avertizat că partidul se află într-un moment „decisiv” și că opțiunile din perioada următoare vor influența viitorul formațiunii. Conform surselor citate, Ciucu ar fi susținut că PSD „și-a săpat singur propria groapă” și ar încerca să atragă și PNL în același declin, în condițiile în care social-democrații „nu mai sunt ce au fost” și „se duc în cap”. În același cadru, Ciucu ar fi pledat pentru un PNL „puternic”, capabil să fie partid major într-o alianță cu formațiuni mai mici, și nu „brelocul PSD”. El ar fi afirmat că liberalii au fost aproape să ajungă partidul mai mic și că, fără „turul de forță” făcut de Ilie Bolojan , PNL ar fi obținut un scor mai slab decât USR. Linia roșie: asumarea crizei și statutul în alianță Sursele mai indică faptul că Ciucu ar fi respins ideea că PNL poartă responsabilitatea pentru actuala criză, susținând că „nu noi am aruncat România în criză” și că partidul trebuie „să își recupereze sufletul”. Totodată, el ar fi transmis că în PNL fiecare a fost liber să se exprime, iar partidul trebuie acum să decidă limpede direcția: între „a-și regăsi drumul de liberali” și a accepta statutul de al doilea partid. Relația cu partenerii de coaliție Potrivit acelorași surse, Ciucu ar mai fi spus că PNL nu a început atacurile la adresa partenerilor de coaliție și că liberalii au dat dovadă „de prea mult bun-simț”, deși ar fi fost ținta unor atacuri repetate. [...]
Criza din coaliție riscă să blocheze accesarea a 26 mld. euro , avertizează președintele USR, Dominic Fritz , care spune că partidul va rămâne alături de premierul Ilie Bolojan după ce PSD a decis să-i retragă sprijinul politic, potrivit G4Media . Fritz susține că, odată cu retragerea miniștrilor PSD, PNL și USR vor trebui „să acopere mai multe ministere” și cere o coordonare strânsă între cele două partide, despre care afirmă că „împreună au tot atâtea voturi câte are și PSD în Parlament”. Liderul USR anunță că urmează o discuție „aplicată” cu PNL și cu premierul, iar ulterior și o discuție cu UDMR, deși liderii formațiunii maghiare ar fi transmis anterior că nu vor să sprijine un guvern minoritar. Miza financiară invocată: SAFE și PNRR În declarațiile citate, Fritz avertizează că demersul PSD poate pune în pericol fonduri pe care România ar urma să le acceseze în perioada următoare, în total 26 de miliarde de euro (aprox. 130 miliarde lei), sumă compusă din: 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) din programul SAFE; peste 10 miliarde de euro (peste 50 miliarde lei) din PNRR. El afirmă că programul SAFE ar urma să lase „o bună parte din bani” în România și să creeze locuri de muncă, iar în cazul PNRR face trimitere la reformele de care depinde plata banilor. Acuzații politice și scenariul moțiunii Fritz acuză PSD că a declanșat criza „strict în interesul propriu” și spune că este „o minciună mare” că majorarea taxelor ar fi declanșat ruptura, în condițiile în care PSD ar fi fost de acord cu aceste măsuri. În același timp, el le cere social-democraților să explice „ce fel de stabilitate” propun după ce „au ales să arunce în aer această coaliție”. În plus, liderul USR avertizează că, dacă PSD își continuă demersul, ar putea ajunge să voteze o moțiune alături de AUR, subliniind că disputa „nu e despre un om”, ci despre direcția de reforme a guvernării. Materialul este prezentat de publicație ca „știre în curs de actualizare”, iar unele elemente (inclusiv poziția finală a UDMR privind sprijinirea unui guvern minoritar) rămân, în acest stadiu, la nivel de intenții și declarații. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu respinge inițiativa PSD de a bloca tranzacțiile cu active ale statului și apără listările minoritare ca instrument de finanțare și disciplină corporativă , susținând că miza reală este limitarea controlului politic asupra companiilor de stat, potrivit Agerpres . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că va continua, alături de premierul Ilie Bolojan , „mandatul de a face curățenie în companiile de stat” și că nu va accepta „șantajul și populismul PSD”, după ce social-democrații au acuzat Guvernul că „vinde țara” și au anunțat un proiect de lege pentru a „apăra” companiile de stat. Listarea, prezentată ca alternativă la îndatorare și ca mecanism de transparență Vicepremierul susține că discuția actuală vizează listări minoritare, de 5–10%, pe care le descrie drept o modalitate de a atrage capital „fără dobândă”, de a crește valoarea companiei și de a introduce „transparență și disciplină”. În același context, ea afirmă că listarea ar crea oportunități pentru fondurile de pensii ale românilor. Gheorghiu argumentează că opoziția față de listare ar avea legătură cu pierderea posibilității de control discreționar asupra companiilor, întrucât o companie listată trebuie să raporteze public și devine mai greu de folosit ca instrument politic. „Mai bine deții 75 - 80% dintr-o companie valoroasă, decât 100% dintr-una sortită falimentului.” Contraatac politic: privatizări și listări făcute în guvernări PSD Pentru a contracara acuzația că actuala guvernare „vinde țara”, vicepremierul enumeră privatizări și listări realizate în perioade în care PSD a condus Guvernul, între care Sidex Galați, Petrom, Distrigaz Sud și Nord, precum și listările Nuclearelectrica (2013), Romgaz (2013), Electrica (2014) și Hidroelectrica (2023). Ea susține că, în cazurile listărilor menționate, statul a rămas acționar majoritar și că respectivele companii „nu au fost «vândute», ci au devenit mai valoroase, mai transparente și mai bine administrate”. Ce urmează: proiect PSD pentru interzicerea vânzării activelor până în 2027 Pe fondul acestei dispute, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a anunțat că a depus în procedură de urgență un proiect care prevede interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice de interes național până la 31 decembrie 2027, motivând că actualul context geopolitic nu ar fi potrivit pentru astfel de demersuri. [...]
