Știri
Știri din categoria Politică
Maia Sandu pune presiune pe București pentru fluidizarea frontierei, susținând că autoritățile de la Chișinău nu pot interveni în modul în care este organizat controlul pe partea română, deși subiectul este ridicat „absolut de fiecare dată” în discuțiile cu oficialii români, potrivit G4Media. Miza este una operațională, cu efect direct asupra transportului, navetei și comerțului transfrontalier, în condițiile în care timpii mari de așteptare reapar periodic.
Președinta Republicii Moldova spune că partea moldoveană a făcut „ce ținea de ea” și că, dacă există obiecții sau întrebări, Chișinăul poate încerca să își îmbunătățească procesele, însă nu poate „îmbunătăți” procedurile de pe partea României.
„Noi, pe partea noastră, ce putem face, am făcut. (…) Pe partea cealaltă, noi nu le putem îmbunătăți”, a spus Maia Sandu.
Maia Sandu afirmă că primește asigurări „la nivel înalt” din România că problema cozilor va fi rezolvată, dar că situația revine după perioade în care traficul funcționează mai bine.
„Nu înțelegem unde sunt obstacolele, pentru că de fiecare dată primim asigurări și am toată certitudinea că, la nivel înalt, chiar se dorește ca problema să fie rezolvată”, a declarat șefa statului.
Problema timpilor mari de așteptare la frontieră este descrisă ca una veche în relația România–Republica Moldova. În acest context, cele două state au discutat în ultimii ani despre extinderea controlului coordonat, pentru verificări mai eficiente și reducerea timpilor de tranzit.
Sandu spune că autoritățile de la Chișinău vor continua să ridice subiectul în discuțiile cu partea română ori de câte ori situația se agravează.
„Noi abordăm această problemă, o să continuăm să o abordăm, de fiecare dată când se semnalează că s-a înrăutățit situația, revenim (…) dar nu avem cum să rezolvăm noi problema pe partea cealaltă”, a spus Maia Sandu.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește un mecanism de „integrare treptată” care ar da țărilor candidate beneficii economice înainte de aderare , într-o încercare de a accelera extinderea fără a relaxa criteriile de intrare, potrivit Politico . Planul aflat în lucru ar permite acces „pe etape” la avantaje de tip UE — precum unele programe de finanțare, aranjamente comerciale preferențiale și acces parțial la piața unică — în funcție de progresul fiecărei țări în alinierea la regulile europene și în implementarea reformelor. Miza este una operațională și de reglementare: Bruxelles-ul vrea să creeze stimulente concrete pentru reforme politice dificile, chiar dacă aderarea propriu-zisă rămâne la ani distanță. Ce se schimbă față de modelul actual Potrivit a doi oficiali citați sub anonimat, abordarea ar marca o abatere importantă de la sistemul curent, în care majoritatea beneficiilor sunt rezervate statelor membre. În noul cadru, „pachetul” ar fi adaptat de la caz la caz, iar accesul la beneficii ar crește gradual pe măsură ce reformele sunt livrate. Diferența-cheie față de ideile anterioare este că „integrarea treptată” ar evita acordarea de drepturi politice înainte de finalizarea procesului de aderare — element care a făcut ca propunerea de „extindere inversă” să fie respinsă de capitalele UE. De ce împinge UE acest dosar acum Guvernele UE sunt, în linii mari, de acord că extinderea trebuie să se miște mai repede, mai ales în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar rămân prudente în privința admiterii unor state „înainte să fie complet pregătite”. În acest context, Comisia încearcă să accelereze procesul, introducând totodată garanții mai puternice pentru a liniști statele sceptice. Un exemplu invocat este Republica Moldova : după o întâlnire cu oficiali moldoveni, Comisia a transmis că urmărește atât aderarea, cât și „adâncirea integrării treptate” a țării. Moldova a primit deja acces la Zona unică de plăți în euro (SEPA), la aranjamentele UE privind roamingul și la programe de sprijin cultural, potrivit aceleiași surse. Cine susține și cine se teme de „aderarea light” Inițiativa pare să aibă mai multă tracțiune politică decât încercările precedente. Franța și Germania au susținut anterior idei similare de tip „membership-lite” pentru țările cu calendare lungi de aderare, iar oficiali europeni sunt optimiști că formula va fi mai acceptabilă pentru capitale. În același timp, Politico notează că Ucraina și Muntenegru s-au opus conceptului de „membership-lite”, argumentând că nu trebuie să devină un substitut pentru aderarea deplină. Ce urmează: decizia se mută la capitale Comisia vrea sprijinul statelor membre, iar oficialii speră ca liderii să aprobe lucrul la un cadru mai larg la un Consiliu European din octombrie sau decembrie. Discuția politică a fost deja amânată: cancelarul german Friedrich Merz intenționa să ridice subiectul la summitul Consiliului European de săptămâna trecută, dar agenda a depășit timpul disponibil, astfel că liderii ar urma să revină asupra temei în octombrie, potrivit a trei oficiali. Separat, comisarul pentru extindere Marta Kos a spus că depinde de guverne cum avansează dezbaterea și a indicat că se lucrează și la noi garanții care ar „mușca puternic” dacă viitori membri ar deraia de la standardele privind democrația și statul de drept după aderare — un alt instrument menit să reducă reticența față de accelerarea extinderii. [...]
Alina Gorghiu avertizează că instabilitatea de mesaj din PNL prelungește blocajul guvernării , într-un moment în care România are nevoie rapid de un Executiv cu „puteri depline”, potrivit Antena 3 . Fostul președinte al partidului spune că schimbarea strategiei „la fiecare 24 de ore” afectează credibilitatea PNL în fața publicului, a președintelui și a partenerilor politici. În intervenția la Antena 3 CNN, Gorghiu a susținut că, în ultimele două luni, PNL și-a modificat frecvent mesajele și pozițiile, inclusiv în raport cu formulele de guvernare discutate. Ea a dat ca exemplu episodul legat de „Guvernul Veștea”, despre care afirmă că a fost inițial acceptat ca soluție „rezonabilă” pentru continuarea guvernării cu premier liberal, iar ulterior a fost respins, pentru ca apoi partidul să se ofere să voteze un guvern minoritar PSD. „Nu putem să apărem în spațiul public ca partid responsabil dacă la fiecare 24 de ore ne schimbăm strategia și venim cu alte opinii și păreri.” Miza: deblocarea rapidă a guvernării, nu „anticipate” Unghiul principal al declarațiilor este operațional: Gorghiu insistă că prioritatea ar trebui să fie formarea rapidă a unui guvern „funcțional, cu puteri depline”, pentru a evita prelungirea unei crize politice interne care se vede în exterior. Ea spune că ar fi votat mai multe variante de cabinet, inclusiv „Guvernul Tomac”, „Guvernul Veștea” și chiar „un Guvern Grindeanu”, argumentând că semnalul necesar este de „deblocare” a țării. Totodată, Gorghiu afirmă că „matematica parlamentară” este „foarte complicată” și nu ar urma să se schimbe până în 2028, iar ideea alegerilor anticipate nu ar rezolva ecuația. „Efectele economice și sociale ar fi catastrofale”, a spus ea despre scenariul anticipatelor. Critici interne și anunț de contestare a deciziilor conducerii Pe plan intern, Gorghiu a declarat că va rămâne în PNL și că va contesta deciziile pe care le consideră „abuzive”, invocând inclusiv modul în care ar fi fost organizat un congres și concentrarea atribuțiilor la nivelul președintelui partidului. Ea a precizat însă că preferă să păstreze această discuție „în interiorul partidului”, din respect pentru membri. Separat, Gorghiu a comentat o fotografie în care apare alături de Sorin Grindeanu, realizată la recepția Ambasadei SUA la București , susținând că este vorba despre un context social și că „nu înseamnă absolut nimic”. Ce urmează Din declarațiile citate reiese că Gorghiu mizează pe o linie de partid mai predictibilă și pe susținerea unei formule de guvernare care să poată strânge voturi în Parlament, în condițiile unei majorități dificil de construit. Nu sunt oferite, în material, detalii despre un calendar al deciziilor din PNL sau despre o soluție concretă agreată în acest moment. [...]
România va găzdui următorul Summit al Flancului Estic , o decizie care mută la București o reuniune de coordonare UE–NATO cu miză directă pentru arhitectura de securitate regională, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a anunțat joi, într-un mesaj publicat pe platforma X, că a comunicat la Summitul Flancului Estic faptul că România va găzdui următoarea reuniune a liderilor în acest „format Helsinki”. Șeful statului a prezentat găzduirea ca pe o confirmare a „rolului activ” al României în UE și NATO în consolidarea Flancului Estic. De ce contează: coordonare UE–NATO pe un arc de securitate de la Arctica la Marea Neagră În mesajul său, Nicușor Dan a argumentat că securitatea și apărarea Flancului Estic acoperă un spațiu extins „de la Arctica și Marea Baltică până la Marea Neagră”, ceea ce face necesară o coordonare strânsă între state. El a legat această coordonare de două obiective: complementaritatea dintre UE și NATO (în sensul „conceptului NATO 3.0”, menționat în postare) și menținerea unei relații transatlantice puternice, concomitent cu consolidarea Uniunii Europene în domeniile militar și al apărării. Contextul invocat: Rusia și logica descurajării Președintele a mai transmis că „agresivitatea Rusiei” este evidentă și că nu vede perspective de reducere a acesteia sau intenții reale ale Moscovei de a ajunge la pace în războiul împotriva Ucrainei. În acest cadru, el a susținut că întărirea Flancului Estic este „singura soluție” pentru a descuraja acțiuni viitoare ale Rusiei în regiune. Nicușor Dan i-a mulțumit premierului polonez Donald Tusk pentru organizarea reuniunii curente și a spus că îl așteaptă, împreună cu ceilalți lideri, la următoarea întâlnire de la București. Materialul citat nu precizează data exactă a summitului care urmează să fie găzduit în România. [...]
PNL, USR și UDMR au convenit să-l susțină pe Siegfried Mureșan ca propunere de premier , într-o încercare de a debloca formarea rapidă a unui guvern, pe fondul presiunilor legate de termenele din PNRR și al crizei politice prelungite, potrivit POLITICO . Ilie Bolojan a spus că propunerea se bazează pe experiența lui Mureșan în „gestionarea fondurilor europene” și a „bugetelor mari de investiții”, iar PNL a votat această variantă în Biroul Permanent Național. În aceeași linie, liderul USR, Dominic Fritz, l-a prezentat pe Mureșan drept „un europarlamentar experimentat” și „un economist” cu experiență de negociere și de construcție bugetară, susținând că poate coagula „o echipă funcțională de guvernare”. Miza: un guvern „plin” și evitarea unui executiv monocolor USR a insistat că România are nevoie de un „guvern plin” și a reluat ideea că nu este „rezonabil” un guvern monocolor PSD în actuala criză. Fritz a afirmat că fostul partener de coaliție PSD „a dat jos acest guvern” și a cerut ca PSD „să fie rezonabil” în negocieri, în condițiile în care PNL-USR-UDMR propun un guvern minoritar de dreapta, cu Mureșan premier. UDMR, prin senatorul Turos Lorand, a calificat varianta drept „o soluție viabilă” după două luni de criză politică și a transmis că speră ca în câteva zile situația guvernamentală să se încheie. Contextul de calendar: PNRR și fereastra scurtă din Parlament În același context, președintele Nicușor Dan a declarat, aflat în Polonia, că miza până la 31 august este legată de banii din PNRR și că este important ca România să aibă un guvern cât mai repede. Șeful statului a mai spus că, având în vedere intrarea parlamentarilor în vacanță marți, „ar fi bine să avem un guvern până marți” și că se așteaptă ca partidele să vină cu o majoritate și „responsabilitate”. Totodată, Dominic Fritz a anunțat că i-a propus lui Sorin Grindeanu susținerea unui guvern minoritar PNL-USR-UDMR, cu o rotativă anul viitor, când ar urma să fie susținut un guvern PSD. USR a reiterat însă că nu va vota un guvern monocolor PSD. De partea PSD, Sorin Grindeanu – mandatat de partid să fie propunerea de premier la discuțiile cu președintele – a spus că s-au făcut primii pași pentru un nou guvern și a acuzat USR că blochează găsirea unei soluții, susținând că „se poate și fără ei”. [...]
Întrebarea dacă PNL își asumă să ducă PSD singur la guvernare devine miza politică imediată, dincolo de invectivele din războiul intern al liberalilor, potrivit unei analize HotNews . În esență, tema ridicată este una de responsabilitate și calcul politic: cum justifică PNL un vot care ar valida un guvern minoritar format exclusiv din PSD, după ce partidul a contribuit la căderea unui executiv în care avea premier și miniștri. Textul plasează revenirea lui Rareș Bogdan în prim-planul politicii de la București după o perioadă de relativă tăcere, pe fondul eșecului PNL la prezidențialele din 2024, când Nicolae Ciucă a înregistrat un „dezastru”, cum notează analiza. În ultimele zile, europarlamentarul liberal a lansat atacuri dure la adresa lui Ilie Bolojan , inclusiv acuzații și etichete jignitoare, într-un registru pe care articolul îl descrie ca amestec de insulte și derapaje. Miza: votul PNL între un guvern cu liberali și un guvern PSD Dincolo de stilul lui Rareș Bogdan, analiza consideră legitimă întrebarea de fond: de ce ar fi dispusă conducerea PNL să voteze instalarea unui guvern minoritar PSD, după ce a „jubila” la ideea răsturnării în Parlament a unui guvern format din PNL și PSD, cu premier PNL, vicepremier PNL și miniștri liberali. Formularea centrală este că, printr-un asemenea vot, PNL ar ajunge să „ducă PSD la guvernare” și ar trebui să explice propriilor membri și susținători de ce renunță la negocierea guvernării „cu oamenii tăi la putere” în favoarea unui executiv în care nu mai are pârghii. Efect intern: „curățenie” în organizații și voturi „anulate” Articolul mai notează că în partid s-a făcut „curățenie” în mai multe organizații județene și locale, fiind enumerate: Brașov, Călărași, Ialomița, Gorj, Argeș, Ilfov și Galați, precum și Sectorul 2 și Sectorul 3 din București. Ideea susținută este că, în aceste cazuri, organizațiile s-au trezit cu liderii schimbați, deși fuseseră aleși, ceea ce echivalează, în interpretarea autorului, cu un vot „anulat”. Ce urmează, în logica textului: câștig politic pe termen scurt, risc pe termen lung Concluzia analizei este că validarea unui guvern PSD ar fi un calcul politic mărunt, în care „un singur om” și „un singur partid” ar avea de câștigat, în timp ce „o țară întreagă” ar avea de pierdut. În plus, textul avertizează că, indiferent de speranțele pentru 2028, nimeni nu poate anticipa votul electoratului, iar scenariul unei noi coaliții cu PSD ar putea reveni, din nou, sub eticheta „pro-occidentală”. [...]
Disputa internă din AUR privind votul pentru guvernul Veștea ridică semne de întrebare despre disciplina de partid și predictibilitatea deciziilor parlamentare , după ce deputatul Mohammad Murad susține că George Simion ar fi schimbat „în ultima secundă” linia de vot și ar fi transmis, anterior, mesaje că va lăsa „votul la liber”, potrivit G4Media . Murad, care spune că a cerut constant ca AUR să voteze guvernul Veștea, a declarat joi seară la Realitatea TV că decizia de a vota împotrivă nu ar fi fost asumată transparent de partid, ci impusă de liderul formațiunii „în ultima secundă”, după „peste 15 negocieri secrete” despre care liderii de grup și parlamentarii nu ar fi știut. În relatarea sa, cu aproximativ o jumătate de oră înainte de vot, Simion ar fi trimis mesaje text către parteneri de negociere în care ar fi dat asigurări că va lăsa votul parlamentarilor AUR „la liber”. „La ieșire, în jurul orei 09:30, el trimisese mesaje prin care spunea că o să lase votul la liber. Am mesajul la mine, mi l-a retrimis persoana respectivă”, a spus Murad. Deputatul AUR a mai afirmat că, în dimineața votului, în interiorul partidului nu ar fi fost cunoscută o decizie, descriind o stare de incertitudine în rândul parlamentarilor. „Eu nu pot să mint o țară întreagă. Să fim corecți, acesta este adevărul, chiar dacă îi doare pe unii: la ora 9:00, noi în partid nu știam ce avem de făcut. Eram vreo 10-15 parlamentari la mine în birou și fierbeam cu toții, pentru că nu se cunoștea decizia”, a declarat Murad. De ce contează: semnal de instabilitate în decizia de vot Dincolo de conflictul personal, acuzațiile indică o problemă operațională pentru un partid parlamentar: dacă linia de vot se schimbă pe ultima sută de metri și nu este comunicată intern, capacitatea formațiunii de a negocia și de a livra voturi predictibile poate fi pusă sub semnul întrebării. Contextul conflictului cu Simion Murad a explicat și de ce s-ar fi certat cu George Simion în Parlament după votul de luni seară, susținând că parlamentarii ar fi fost ținuți „în întuneric” privind poziția partidului, iar tensiunile ar fi escaladat după ce Simion ar fi strigat că „trădătorii rămân în sală”. „M-am supărat pentru că nu este normal să fim lăsați în întuneric și să nu știm poziția partidului decât după ce vorbește Simion, în momentul în care a strigat că trădătorii rămân în sală”, a spus el. [...]
