Știri
Știri din categoria Politică
PNL propune încă o zi liberă legală, ceea ce ar crește la 18 numărul zilelor nelucrătoare și ar obliga angajatorii să-și ajusteze programarea muncii, potrivit Digi24. Inițiativa vizează declararea zilei de 10 mai drept Ziua Independenței Naționale a României și includerea ei în lista sărbătorilor legale în care nu se lucrează.
Proiectul a fost depus la Senat de deputații PNL Gigel Știrbu și Alexandru Muraru. Dacă va fi adoptat, România ar trece de la 17 la 18 zile nelucrătoare legale pe an.
Textul propunerii prevede declararea zilei de 10 mai ca sărbătoare națională nelucrătoare și modifică articolul relevant din Legea 53/2003 (Codul muncii), care enumeră zilele de sărbătoare legală.
În prezent, Codul muncii include 17 zile nelucrătoare, între care 1 și 2 ianuarie, 24 ianuarie, Vinerea Mare, primele două zile de Paști, 1 Mai, 1 Iunie, primele două zile de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie, 1 Decembrie și primele două zile de Crăciun, precum și 6 și 7 ianuarie.
Propunerea PNL este depusă la Senat, care este primul for sesizat, iar Camera Deputaților este forul decizional. Până la adoptare și promulgare, măsura nu produce efecte, iar calendarul zilelor libere rămâne neschimbat.
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că 10 mai are „o semnificație istorică deosebită” pentru România, invocând proclamarea Independenței de Stat, începutul domniei lui Carol I și transformarea țării în regat. Liberalii mai arată că, între 1866 și 1947, 10 mai a fost celebrată ca Ziua Națională a României.
Recomandate
USR și PNL cer retragerea proiectului de modificare a legii partidelor , susținând că acesta ar muta decizia privind înregistrarea alianțelor din zona instanțelor către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) , ceea ce ar însemna un control administrativ asupra unor decizii cu miză politică, potrivit Digi24 . Deputații Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Muraru (PNL) i-au cerut președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, să retragă proiectul de lege privind partidele politice și „să lase Parlamentul să hotărască” asupra modificărilor legislative în domeniu. Dimitriu a afirmat, la Palatul Parlamentului, că proiectul ar permite ca AEP să decidă dacă USR poate face alianță cu PNL, invocând două tipuri de probleme: una de procedură și una de fond. Miza de reglementare: cine decide asupra alianțelor În argumentația prezentată, Dimitriu a susținut că AEP „nu are voie să inițieze și să întocmească astfel de legi” și că instituția nu ar trebui să se implice în chestiuni precum constituirea alianțelor sau „decesul” unui partid, pe motiv că partidele sunt persoane juridice, iar administrarea lor nu ar intra în atribuțiile AEP. Deputatul USR a mai spus că decizia ar trebui să rămână la instanță. Tot Dimitriu a avertizat că, dacă proiectul nu este retras, USR ar urma să depună „plângere penală pentru delapidare”, acuzând că fondurile AEP ar fi folosite „în scopul de a ajuta PSD”. În declarațiile citate, el a cerut explicit retragerea proiectului și oprirea discuțiilor pe această temă. PNL: proiectul ar muta decizia de la Tribunalul București la AEP Alexandru Muraru (PNL) a susținut că proiectul schimbă un element „esențial”: în prezent, înregistrarea alianțelor dintre partide se face la Tribunalul București, prin decizia unui magistrat, iar proiectul ar crea un „filtru” prin care decizia s-ar muta administrativ la AEP. Muraru a mai afirmat că PNL și USR au decis să nu mai participe la consultări cu conducerea AEP pe acest proiect de act normativ. Ce urmează În forma prezentată public, disputa se mută pe două planuri: competența AEP de a promova un astfel de proiect și efectul practic al modificărilor propuse asupra procedurii de înregistrare a alianțelor. Textul Digi24 indică faptul că solicitarea imediată a USR și PNL este retragerea proiectului, însă nu oferă detalii despre calendarul legislativ sau despre o reacție nouă a AEP în acest material. [...]
Un conflict intern în PNL ajunge în instanță și riscă să blocheze decizii politice cu efecte economice , după ce senatoarea Nicoleta Pauliuc îl acuză pe liderul partidului, Ilie Bolojan , că încearcă să impună „amenințări și ultimatumuri” pentru retragerea acțiunilor din justiție, potrivit News . Pauliuc spune că nu se lasă „intimidată” de ultimatumul pe care susține că l-ar fi primit: retragerea acțiunilor din instanță sau excluderea din grupurile parlamentare. În mesajul publicat pe Facebook, ea califică un astfel de gest drept „autoritar” și afirmă că, atunci când nu reușește să convingă, președintele partidului ar încerca să-și impună autoritatea prin presiune. Miza: procesele din justiție și disciplina de partid Senatoarea invocă dreptul de acces la justiție, pe care îl leagă de articolul 21 din Constituție, și susține că „loialitatea față de un partid” nu ar trebui să însemne renunțarea la contestarea în instanță a unor decizii pe care le consideră contrare legii sau Statutului PNL. „Loialitatea faţă de un partid nu poate însemna renunţarea la dreptul de a cere dreptate în instanţă. Dacă eu consider că o decizie încalcă legea sau Statutul PNL, am dreptul să o contest. Judecătorii sunt cei care vor stabili cine are dreptate.” În același mesaj, Pauliuc îl întreabă pe Ilie Bolojan de ce ar insista pentru retragerea plângerilor, dacă este convins că cei care au acționat partidul în judecată greșesc. Legătura cu mediul de afaceri: „presiune uriașă asupra firmelor românești” Pauliuc își justifică poziția și printr-o critică la adresa „deciziilor Guvernului Bolojan”, despre care afirmă că „au pus o presiune uriașă asupra firmelor românești”. În acest context, ea spune că a intrat în politică pentru a apăra, între altele, antreprenorii români și că nu a promis „că voi ridica mâna la comandă”. „Am candidat pentru nişte oameni cărora le-am promis că voi apăra pacienţii, familiile şi antreprenorii români. Nu le-am promis că voi ridica mâna la comandă.” Materialul consultat este trunchiat, astfel că nu reiese din textul disponibil ce decizii guvernamentale concrete are în vedere senatoarea și nici care sunt acțiunile exacte din instanță la care face referire. [...]
Conducerea PNL condiționează apartenența la grupurile parlamentare de renunțarea la procesele interne , după ce Ilie Bolojan le-a transmis liberalilor care au contestat în instanță deciziile Congresului că au „două posibilități”: fie își retrag acțiunile, fie nu vor mai face parte din grupurile PNL din Parlament, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: PNL încearcă să își securizeze disciplina de vot în Camera Deputaților și Senat, pe fondul litigiilor care au pus sub semnul întrebării decizii ale partidului și chiar legitimitatea noii conduceri. Disciplină de vot: „poți vota cum dorești, dar nu din interiorul grupului” Bolojan a spus că în conducerea partidului s-a decis „respectarea deciziilor grupurilor parlamentare” la vot, atât la Cameră, cât și la Senat. Argumentul invocat: coerența politică atunci când partidul adoptă o poziționare într-o „problemă strategică importantă” – de la proiecte de investiții la alegeri. În același timp, liderul PNL a insistat că parlamentarii pot vota cum doresc, însă nu în calitate de membri ai grupului parlamentar dacă se abat de la linia stabilită. Ultimatum pentru contestatari: retrag procesele sau ies din grupuri Întrebat despre liberalii care au contestat în instanță deciziile Congresului, Bolojan a afirmat că aceștia trebuie să aleagă între: retragerea proceselor; excluderea din grupurile parlamentare PNL (prin retragerea „mandatului” de a face parte din aceste grupuri). El a prezentat situația drept o chestiune de „claritate, decență și normalitate”. Context juridic: suspendări în instanță și cereri de despăgubiri În iulie, Tribunalul București a dispus suspendarea provizorie a tuturor hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie, inclusiv a noii conduceri și a modificărilor statutare. Totodată, „aripa Veștea” din PNL a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare de urgență a deciziilor Biroului Politic Național (BPN) prin care au fost convocate Consiliul Național și Congresul, susținând că scopul ar fi fost modificarea statutului și eliminarea membrilor cu opinii divergente. În plus, contestatarii au introdus o acțiune împotriva PNL și a președintelui partidului, cerând antrenarea răspunderii civile delictuale și plata de daune morale: 250.000 lei pentru fiecare reclamant, respectiv 4.000.000 lei în total. Digi24 mai notează că Tribunalul Ilfov a suspendat și două decizii luate luni de BPN, când partidul și-a stabilit poziția privind Cabinetul Veștea. Acțiunea a fost înregistrată de mai mulți membri PNL, între care Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc și Mihai Veștea. [...]
Disputa din PNL escaladează pe tema accesului la justiție , după ce Alina Gorghiu îl acuză pe Ilie Bolojan că ar condiționa apartenența la grupurile parlamentare de retragerea unor acțiuni în instanță, potrivit Antena 3 . Deputata PNL spune că președintele partidului le-a dat „puciștilor” un ultimatum de 10 zile pentru a-și retrage procesele intentate partidului, sub amenințarea excluderii din grupurile parlamentare. Gorghiu califică măsura drept „șantaj” și cere public ca decizia să fie reanalizată, invocând că ar fi „ilegală” și că ar trebui discutată cu specialiști. „Îi solicit public lui Bolojan să reanalizeze această decizie ilegală, să se consulte cu specialiștii și să renunțe la acest șantaj în interiorul PNL.” Miza: disciplina de partid versus dreptul constituțional de a merge în instanță Într-un videoclip postat pe Facebook, Gorghiu afirmă că a ajuns să fie pusă „sub presiunea să renunțe la justiție” și susține că nu își va retrage „nicio sesizare” și „nicio acțiune în instanță” ca urmare a amenințărilor. Ea argumentează că accesul liber la justiție este garantat de Constituție și că nu poate fi condiționat de o decizie internă de partid. Gorghiu mai spune că, de-a lungul carierei sale în PNL, nu a cerut niciodată cuiva să renunțe la un proces pentru a rămâne în partid sau în grupul parlamentar și avertizează că o astfel de practică ar crea un precedent periculos inclusiv pentru alți membri. Poziția lui Bolojan: „disciplină” și „coerența votului” Ilie Bolojan a cerut în Biroul Politic Național ca liberalii care au deschis procese împotriva partidului să își retragă toate acțiunile din instanță. Ulterior, într-o conferință de presă, el a explicat că decizia ar avea legătură cu necesitatea păstrării disciplinei și a coerenței votului în grupurile parlamentare, susținând că un partid trebuie să aibă o poziție unitară în problemele strategice importante. În acest moment, din informațiile prezentate, conflictul rămâne deschis: Gorghiu spune că nu cedează și că își va apăra drepturile „până la capăt”, în timp ce conducerea partidului invocă nevoia de unitate și disciplină internă. [...]
PNL își pregătește fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei, iar Ilie Bolojan indică deja o arhitectură de conducere în care Ludovic Orban ar urma să primească „o poziție de reprezentare importantă” la nivel național , potrivit Digi24 . Mesajul are miză operațională: PNL încearcă să reducă riscul de fricțiuni interne și să accelereze integrarea unei formațiuni care are structuri locale în mai multe județe. Bolojan a făcut declarațiile după întâlniri cu grupurile parlamentare ale PNL, în care a prezentat deciziile adoptate de Biroul Politic Național. Informațiile sunt transmise de Agerpres, preluate de Digi24. Ce rol vede Bolojan pentru Orban după fuziune Întrebat ce poziție va avea Ludovic Orban în partid după fuziunea PNL cu Forța Dreptei, liderul liberal a spus că experiența și profilul politic al acestuia îl recomandă pentru o funcție importantă de reprezentare la nivel național, punctând că este „mai puțin relevant” titlul exact al funcției. În același context, Bolojan a descris Forța Dreptei ca având grupuri de consilieri în consilii locale și județene „în anumite județe”, dând exemplele Timiș și Vrancea, și a indicat că viitoarea colaborare va fi calibrată „în funcție de realitățile din fiecare județ”. Calendarul și miza fuziunii: „simplificare” a ofertei politice Primul pas pentru „polul de modernizare” anunțat de conducerea PNL este începerea negocierilor pentru fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei, decizie aprobată duminică de conducerea partidului. Bolojan a spus că negocierile vor începe după ce Forța Dreptei adoptă o decizie similară, iar PNL va comunica ulterior stadiul și încheierea discuțiilor. Obiectivul declarat al demersului este „simplificarea și claritatea” ofertei politice, prin „adunarea tuturor forțelor de centru-dreapta”. A doua decizie: program sectorial și recrutare de specialiști Separat de fuziune, Bolojan a anunțat că PNL va lucra la un program sectorial prin comisii de specialitate și grupuri de lucru pe domenii, care ar urma să fie constituite până săptămâna viitoare. Liderul PNL a lansat și un apel către specialiști să se alăture procesului de elaborare, argumentând că partidul vizează „soluții credibile și oameni competenți”. [...]
PNL pregătește acțiuni în instanță pentru a limita costul datoriilor , după ce Biroul Politic Național a decis să-i dea în judecată pe liderii care ar fi propus și semnat contracte considerate păguboase, potrivit Euronews . Miza imediată este reducerea penalităților asociate acestor contracte, descrise ca „uriașe”, nu contestarea datoriei în sine. Potrivit surselor citate, pe lista celor vizați se află Lucian Bode (PNL Sălaj), Hubert Thuma (PNL Ilfov), Ciprian Pandea (PNL Călărași) și Toma Petcu (PNL Giurgiu), care au făcut parte din fosta conducere până la congresul din iunie și ar fi aprobat inclusiv contracte locale nefavorabile. În cazul lui Lucian Bode, publicația notează că a fost și secretar general al partidului, ceea ce ar fi implicat o responsabilitate mai mare. Penalități de 1% pe zi și o strategie de litigiu Conform informațiilor din articol, unele contracte ar include penalități de 1% pe zi. Dacă PNL nu ajunge la o înțelegere cu creditorii, liderii care au aprobat contractele ar urma să fie acționați în instanță. În această logică, partidul ar încerca să limiteze impactul financiar al penalităților, în condițiile în care datoria este acceptată, dar nivelul penalităților este contestat. Presiune internă: ultimatum pentru retragerea contestațiilor Aceiași lideri sunt descriși ca fiind dintre cei care au contestat în instanță deciziile luate la ultimul Congres al partidului (menționate de publicație aici ). În Biroul Politic Național s-ar fi decis un ultimatum de zece zile pentru retragerea contestațiilor; în caz contrar, ar urma excluderea din PNL. Cine nu apare pe listă și cine ar mai putea fi vizat Fostul premier Nicolae Ciucă nu ar figura pe lista celor vizați, pe motiv că nu ar fi semnat deciziile, ci doar și-ar fi dat acordul, potrivit surselor citate. Publicația mai notează că este posibil să apară și numele lui Rareș Bogdan, alături de alți liberali de rang mai mic, însă această informație este prezentată ca posibilitate. Separat, PNL a pierdut definitiv procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă și este obligat să restituie 14,1 milioane de lei, potrivit articolului. [...]
