Știri
Știri din categoria Politică
Lucian Bode respinge ultimatumul PNL, riscând declanșarea excluderii și prelungirea tensiunilor interne după ce Congresul extraordinar i-a cerut să demisioneze din partid până luni, 22 iunie, ora 12:00, potrivit G4Media. Miza imediată este una de guvernanță internă: dacă Bode nu se conformează, conducerea partidului are mandat să pornească procedurile statutare de excludere.
Într-o postare pe Facebook, deputatul și fostul secretar general al PNL afirmă că nu are „niciun motiv” să demisioneze și susține că și-a exprimat criticile „în interiorul partidului”, în organismele statutare. El acuză actuala conducere că înlocuiește dezbaterea internă cu „ultimatumuri” și „amenințarea excluderii” pentru cei care au o opinie diferită.
„Cât privește demisia, atâta vreme cât în toată cariera mea politică nu am încălcat nicio decizie a PNL, NU am niciun motiv să demisionez!”
Un punct central al conflictului îl reprezintă acuzația din rezoluția Congresului că Bode poartă „responsabilitatea politică” pentru „situația financiară gravă” în care ar fi ajuns partidul la finalul mandatului său de secretar general. Bode respinge această interpretare și spune că deciziile de campanie din 2024 nu au fost luate „discreționar”, iar cheltuielile și angajamentele ar fi fost cunoscute și asumate de echipele de campanie.
Totodată, el afirmă că situațiile financiar-contabile ale partidului au fost „verificate și validate” inclusiv de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Curtea de Conturi, iar problemele invocate ar exista doar într-o „sentință politică” fără dezbatere prealabilă în cadrul statutar al PNL.
Congresul extraordinar a adoptat o rezoluție prin care cere demisia din calitatea de membri PNL pentru cinci persoane: Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Documentul susține că aceștia „au încălcat în mod repetat obligația de a apăra opțiunile politice și deciziile” partidului, participând la acțiuni „contrare interesului partidului”.
Dacă cei vizați nu demisionează până la termenul stabilit (22 iunie, ora 12:00), Congresul a mandatat Biroul Permanent Național și Consiliul Național să dispună „măsurile statutare necesare”, respectiv declanșarea procedurilor de excludere. În cazul lui Bode, refuzul public de a demisiona împinge partidul spre o decizie formală, cu potențial de escaladare a conflictului intern.
Recomandate
Un grup de 23 de lideri PNL contestă ultimatumul de demisie și cere recunoașterea facțiunilor interne , într-o mișcare care riscă să prelungească tensiunile de conducere și să complice disciplina de partid după Congres, potrivit HotNews . Semnatarii se prezintă drept „ Facțiunea Conservatoare ” și susțin că solicitarea de demisie adresată unor membri este „lipsită de temei statutar”, deoarece invocă încălcări de reguli fără a le preciza. În declarația citată de Agerpres, grupul afirmă că opoziția „prin mijloace statutare și legale” față de o decizie pe care o consideră nelegală „nu este o trădare”, ci „o datorie morală”. Ei spun că sunt solidari cu colegii somați să demisioneze „prin presiune publică”, în contextul Congresului la care au participat 1.200 de delegați. Miza: reguli interne și controlul deciziei politice Dincolo de cazul punctual al ultimatumului, semnatarii cer explicit ca PNL să accepte coexistența unor facțiuni doctrinare. Argumentul lor este că eliminarea vocilor minoritare ar favoriza „derapaje autoritare” și că un partid „divers și complex” ar funcționa doar dacă recunoaște pluralismul intern, nu dacă „strivește disidența”. Grupul mai reclamă un „linșaj” pe rețelele sociale la adresa unor membri, despre care afirmă că ar fi fost alimentat, „vizibil sau ascuns”, de persoane din conducerea partidului. Contextul imediat: rezoluțiile Congresului și termenul-limită Congresul Extraordinar al PNL a adoptat două rezoluții: una prevede excluderea membrilor care participă la construcția unui guvern cu PSD, iar cealaltă solicită demisia din partid a lui Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Rezoluția stabilește un termen-limită: dacă nu demisionează până luni, 22 iunie, ora 12:00, Biroul Permanent Național și Consiliul Național sunt mandatate să declanșeze procedurile de excludere, „în conformitate cu prevederile statutului”. În textul rezoluției, Congresul reține și „responsabilitatea politică” a lui Lucian Bode pentru „situația financiară gravă” în care s-ar afla PNL la finalul mandatului său de secretar general. Cine semnează „Facțiunea Conservatoare” Declarația este semnată de 23 de membri, între care: Adrian Veștea, Toma Petcu, Hubert Thuma, Cătălin Predoiu, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Andrei Baciu, Monica Anisie, Lucian Bode, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Sorin Cîmpeanu, Sebastian Rusu și Eduard Mititelu (lista completă apare în materialul citat). În lipsa unor clarificări publice privind pașii următori ai conducerii PNL, disputa se mută pe terenul interpretării statutului și al procedurilor disciplinare, cu un termen scurt care poate forța o decizie rapidă: demisii sau declanșarea excluderilor. [...]
PNL riscă să intre în criză de reprezentare guvernamentală , după ce președintele partidului, Ilie Bolojan, a spus că Biroul Permanent Național va declanșa excluderea unor lideri dacă nu demisionează din partid până luni, ora 12.00, potrivit News . Bolojan i-a nominalizat pe Lucian Bode , Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu, afirmând că, în lipsa demisiilor, conducerea partidului va trece la „procedurile de excludere” și că „nu există altă posibilitate”. Miza: PNL fără oameni în noul guvern Șeful PNL a susținut că partidul nu va avea reprezentanți în noul guvern, deoarece cei nominalizați să intre în „Guvernul Veștea” nu vor mai fi membri PNL pe durata procedurii de excludere. „Ei nu vor mai fi până se închide această procedură (a excluderii din PNL - n.r.). Tot se va ajunge acolo, mai trebuie să dai şi ochii cu colegii.” Argumentul conducerii: disciplină internă și linie politică În intervenția de duminică seară la Digi 24, Bolojan a legat decizia de linia politică a partidului și de asocierea cu PSD, invocând inclusiv moțiunea de cenzură depusă de PSD împreună cu AUR. „Nu poţi să pretinzi că eşti membru într-un partid care hotărăşte o anumită direcţie (...) şi să te trezeşti într-un Guvern cu PSD, după ce PSD şi-a bătut joc de acel partid (...) şi prin moţiunea de cenzură pe care a depus-o împreună cu AUR.” El a mai spus că o organizație „care vrea să performeze” trebuie să funcționeze pe reguli și organizare, altfel își pierde credibilitatea. Ce urmează Termenul indicat de Bolojan pentru demisii este luni, ora 12.00. Dacă acesta nu este respectat, Biroul Permanent Național ar urma să declanșeze procedurile de excludere pentru cei vizați. Separat, publicația notează că, deși premierul desemnat nu a anunțat oficial lista de miniștri, „surse politice” afirmă că Alina Gorghiu — căreia i s-a cerut demisia — ar urma să fie vicepremier în Guvernul Veștea. [...]
PNL a ținut Congresul fără invitați externi până în ultimul moment, pe fondul unei „situații de criză” , iar președintele Nicușor Dan nu a fost invitat, potrivit declarațiilor făcute de Ilie Bolojan pentru news.ro . Liderul PNL spune că a evitat să creeze „un spectacol” care i-ar fi pus pe invitați într-o situație incomodă, în condițiile în care, până sâmbătă la ora 17.00, nu era clar cum se va desfășura reuniunea. Întrebat la Digi24 dacă Nicușor Dan a fost invitat la Congresul PNL de duminică, Bolojan a răspuns negativ și a explicat că organizarea a avut loc într-un moment tensionat, cu incertitudini legate de formatul congresului și de numărul de moțiuni. „Nu știu cât de potrivit era asta. Vă rog să vă gândiți că până ieri la ora 17.00 nu știam cum se va desfășura acest congres, dacă vor fi mai multe moțiuni, cum ar fi trebuit să fie, dacă va fi una singură. Până ieri la ora 17.00 nu am invitat pe nimeni ca să nu generăm un spectacol care să îi facă pe invitați să se simtă prost.” Ce transmite PNL despre relația cu președintele Bolojan a mai spus că i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerile rezultate în urma Congresului, însă a evitat să precizeze dacă a avut o întâlnire cu șeful statului. Contextul congresului Congresul Extraordinar al PNL a avut loc duminică, la Romexpo, cu peste 1.800 de delegați. La eveniment au participat foști lideri ai formațiunii și reprezentanți ai USR și UDMR. [...]
AUR spune că nu va asigura voturile pentru învestirea „ Guvernului Veștea ” , iar decizia ar putea complica aritmetica parlamentară înaintea votului, într-un moment în care partidele fac „ultimele calcule”, potrivit Antena 3 . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a afirmat duminică faptul că formațiunea „garantează” că „Guvernul Veștea nu va trece cu voturile AUR”, explicând că partidul are două opțiuni „tehnice” la votul de învestitură: fie parlamentarii AUR vor fi prezenți și nu vor vota, fie vor ieși din sală. „Garantăm că Guvernul Veștea nu va trece cu voturile AUR, pentru că decizia noastră este aceeași. Tehnic vorbind, fie vom fi prezenți și nu vom vota, fie vom ieși din sală la votul pentru învestitură.” Dungaciu a insistat că, în interiorul partidului, poziția rămâne neschimbată și că „doar aspectul tehnic mai trebuie clarificat”, respingând ideea unor manevre interne. Calendarul învestirii și tensiunile din PNL În paralel, se fac „ultimele calcule” înaintea votului de învestitură a Guvernului Veștea. Deși lista de miniștri „trebuia depusă” duminică, aceasta „ar urma să fie depusă luni”, conform informațiilor prezentate. Pe fondul acestor pregătiri, în PNL continuă disputa internă: susținătorii lui Adrian Veștea au transmis o reacție în 12 puncte la ultimatumul dat de Ilie Bolojan . Cei 23 de semnatari se intitulează „Facțiunea Conservatoare din PNL” și afirmă, între altele, că refuză să participe „la o acțiune” care ar servi „menținerea la cârmă politică și de decizie administrativ-financiară guvernamentală a unui grup restrâns”. Tot duminică, Robert Sighiartău a anunțat că, dacă cei din „Gruparea Veștea” nu își dau demisia până luni, vor fi excluși din partid, menționându-i pe Hubert Thuma, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Alina Gorghiu. Sighiartău a mai spus că „Congresul a adoptat aceste decizii cu unanimitate de voturi”. Lucian Bode a respins public ideea demisiei, afirmând că „niciodată nu am încălcat vreo decizie” și că „nu am motiv să demisionez”. [...]
Amenințarea cu instanța poate bloca excluderile din PNL și prelungi incertitudinea internă , după ce apropiați ai premierului desemnat Adrian Veștea susțin că sancțiunile decise în partid sunt lovite de vicii de procedură și pot fi anulate, potrivit Stirile Pro TV . Reprezentanți ai „echipei Veștea” afirmă, pe surse, că vor sesiza „forurile jurisdicționale” în legătură cu excluderea unor membri. Argumentul central: deciziile Biroului Politic Național (BPN) invocate pentru sancționare ar fi fost suspendate printr-o hotărâre „executorie de drept”, iar sancționarea pe baza unor decizii suspendate ar însemna sfidarea unei hotărâri judecătorești. „Excluderile anunţate astăzi nu pot produce niciun efect. Deciziile BPN nr. 22 şi nr. 25 din 15 iunie sunt suspendate de joi printr-o hotărâre executorie de drept.” Aceleași surse mai susțin că mecanismul folosit pentru excluderi „nu există în Statut”, invocând lipsa unei proceduri prin care un for ar putea „mandata” un altul să dispună excluderea, precum și necesitatea unor pași precum dreptul la apărare, audierea și calea de atac. În plus, ele contestă ideea unui „ultimatum colectiv de câteva ore”, pe care îl consideră nestatutar. Miza: validitatea rezoluțiilor Congresului și riscul de anulare Potrivit sursei, tabăra Veștea contestă și aplicarea noului Statut al PNL, ratificat la Congres, argumentând că acesta nu ar putea produce efecte retroactive pentru „pretinse fapte anterioare”. În această logică, procedura Congresului Extraordinar ar fi fost derulată ca și cum noul Statut era deja în vigoare, ceea ce ar putea deschide calea unei contestări în instanță a întregii proceduri. „Pe acest viciu, întreaga procedură, inclusiv Congresul, este susceptibilă de a fi anulată în instanţă.” Ce a decis Congresul PNL și care sunt termenele La Congres au fost adoptate două rezoluții, potrivit articolului: o rezoluție care reconfirmă decizia PNL de a nu mai face coaliție cu PSD și prevede că votarea, susținerea sau participarea la construirea unui guvern cu PSD de către un membru PNL „generează excluderea”; o rezoluție care cere demisia din partid a lui Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu; dacă nu demisionează până la 22 iunie, ora 12.00, Congresul „mandatează Biroul Permanent” să declanșeze procedurile de excludere. Totodată, Congresul reține „responsabilitatea politică” a lui Lucian Bode pentru „situația financiară gravă” a PNL la finalul mandatului său de secretar general, conform aceleiași surse. Deciziile au fost adoptate în unanimitate, prin vot cu ridicare de mână, la propunerea președintelui PNL Ilie Bolojan. [...]
Ilie Bolojan spune că a menținut colaborarea instituțională cu președintele Nicușor Dan , în pofida tensiunilor politice din jurul desemnării lui Adrian Veștea , potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un context în care relația dintre PNL și președinte a fost pusă sub presiune de decizii recente, cu efect direct asupra stabilității guvernării. Premierul interimar afirmă că, personal, nu l-a atacat „nici de la tribună, nici de aici” pe șeful statului, dar a criticat decizia de a-l nominaliza pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea PNL, pe care a numit-o un gest „lipsit de fairplay”. „Am căutat în toată această perioadă să am o relație corectă și nu am avut probleme de a nu colabora.” Unde spune Bolojan că a funcționat cooperarea Guvern–Președinție Bolojan susține că, dincolo de disputa politică, echipele celor două instituții au lucrat împreună și „deciziile s-au luat fără probleme” în domenii care cer coordonare între Palatul Victoria și Cotroceni, între care: politica externă; relațiile cu Comisia Europeană; apărarea, unde „erau componente amestecate între Guvern și președinție”. Miza politică: tensiuni interne în PNL În intervenția la Digi24, liderul PNL leagă criticile sale de efectele interne ale nominalizării lui Veștea, spunând că decizia a „creat tensiuni în interiorul Partidului Național Liberal” și că partidul nu „fuge” de această realitate. În lipsa altor detalii în material despre pașii următori, poziționarea lui Bolojan indică o încercare de a separa conflictul politic de funcționarea cooperării instituționale, într-un moment în care deciziile privind formarea guvernului rămân un punct sensibil pentru PNL. [...]
