Știri
Știri din categoria Politică
Lucian Bode respinge ultimatumul PNL, riscând declanșarea excluderii și prelungirea tensiunilor interne după ce Congresul extraordinar i-a cerut să demisioneze din partid până luni, 22 iunie, ora 12:00, potrivit G4Media. Miza imediată este una de guvernanță internă: dacă Bode nu se conformează, conducerea partidului are mandat să pornească procedurile statutare de excludere.
Într-o postare pe Facebook, deputatul și fostul secretar general al PNL afirmă că nu are „niciun motiv” să demisioneze și susține că și-a exprimat criticile „în interiorul partidului”, în organismele statutare. El acuză actuala conducere că înlocuiește dezbaterea internă cu „ultimatumuri” și „amenințarea excluderii” pentru cei care au o opinie diferită.
„Cât privește demisia, atâta vreme cât în toată cariera mea politică nu am încălcat nicio decizie a PNL, NU am niciun motiv să demisionez!”
Un punct central al conflictului îl reprezintă acuzația din rezoluția Congresului că Bode poartă „responsabilitatea politică” pentru „situația financiară gravă” în care ar fi ajuns partidul la finalul mandatului său de secretar general. Bode respinge această interpretare și spune că deciziile de campanie din 2024 nu au fost luate „discreționar”, iar cheltuielile și angajamentele ar fi fost cunoscute și asumate de echipele de campanie.
Totodată, el afirmă că situațiile financiar-contabile ale partidului au fost „verificate și validate” inclusiv de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Curtea de Conturi, iar problemele invocate ar exista doar într-o „sentință politică” fără dezbatere prealabilă în cadrul statutar al PNL.
Congresul extraordinar a adoptat o rezoluție prin care cere demisia din calitatea de membri PNL pentru cinci persoane: Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Documentul susține că aceștia „au încălcat în mod repetat obligația de a apăra opțiunile politice și deciziile” partidului, participând la acțiuni „contrare interesului partidului”.
Dacă cei vizați nu demisionează până la termenul stabilit (22 iunie, ora 12:00), Congresul a mandatat Biroul Permanent Național și Consiliul Național să dispună „măsurile statutare necesare”, respectiv declanșarea procedurilor de excludere. În cazul lui Bode, refuzul public de a demisiona împinge partidul spre o decizie formală, cu potențial de escaladare a conflictului intern.
Recomandate
Premierul desemnat Siegfried Mureșan vrea o structură guvernamentală mai suplă, cu doar trei vicepremieri și mai puțini secretari de stat , potrivit news.ro . Mureșan spune că toți vicepremierii vor avea portofolii, iar ierarhia din ministere ar urma „simplificată” prin reducerea numărului de secretari de stat. Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la B1 TV, în contextul întrebărilor legate de componența viitorului cabinet. Întrebat dacă îl va propune pe Ilie Bolojan ca viceprim-ministru din partea PNL, Mureșan a spus că nu confirmă și nu infirmă informații despre lista de miniștri. „Guvernul meu va avea doar trei vicepremieri, mai puţini decât a avut ultimul guvern, iar toţi aceştia vor fi cu un portofoliu, toţi vor munci serios, nu vor fi vicepremieri fără portofoliu.” Ce schimbare de organizare anunță Mureșan Potrivit premierului desemnat, planul de structură include: trei vicepremieri , „mai puțini decât a avut ultimul guvern”, fiecare cu portofoliu ; reducerea numărului de secretari de stat , acolo unde este posibil, ca parte a unei încercări de „simplificare a ierarhiei” în ministere; cei trei vicepremieri ar urma să provină din partea celor trei partide . Ce urmează Mureșan a mai spus că va anunța întreaga componență a Guvernului, insistând că nu va face propuneri la televizor . În acest moment, numele vicepremierilor și portofoliile lor nu sunt confirmate în declarațiile citate. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan pregătește discuția cu președintele Nicușor Dan pentru a închide negocierile de majoritate și a accelera calendarul de învestitură , în condițiile în care termenul constituțional pentru solicitarea votului de încredere este de 10 zile de la desemnare, potrivit Euronews . Mureșan a anunțat că îi va cere o întâlnire șefului statului imediat după revenirea acestuia din Statele Unite, unde președintele a fost la New York, la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Scopul discuției: să prezinte stadiul negocierilor pentru formarea Guvernului și programul de guvernare. Ce vrea Mureșan să pună pe masă la Cotroceni Premierul desemnat spune că va informa președintele cu privire la sprijinul politic pentru viitorul Executiv și la „stadiul la care” se află discuțiile. „Exact cum am spus și cum și domnul președinte a confirmat, mă aștept ca la întoarcerea în țară a domniei sale să ne întâlnim, să avem o discuție, chiar după ce domnia sa va reveni îi voi transmite o solicitare în acest sens pentru a-l informa privind susținerea celor trei partide, stadiul la care ne aflăm și mai ales pentru a-i prezenta președintelui României programul de guvernare.” Mureșan este susținut oficial pentru funcția de premier de PNL, USR și UDMR. El a mai spus că propune un guvern „cu un caracter clar pro-european”, iar dialogul cu PSD va fi purtat „instituțional”. Miza: majoritate și votul de învestitură în termen Președintele Nicușor Dan a declarat, la New York, că își dorește ca premierul desemnat să obțină o majoritate în Parlament și să formeze un guvern care să treacă de votul de învestitură. Mureșan a fost desemnat premier pe 17 septembrie, după consultările președintelui cu partidele și formațiunile parlamentare. Conform procedurii constituționale, premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului. [...]
Alina Gorghiu își asumă votul pentru Guvernul Mureșan ca pariu pe stabilitate , într-un moment în care aritmetica din Parlament face incertă strângerea majorității necesare, iar blocajul politic începe să se vadă în întârzierea rectificării bugetare și în amânarea investițiilor, potrivit G4Media . Deputata PNL spune că va vota Cabinetul Mureșan, iar dacă acesta nu va trece de Parlament, va susține „și următoarea formulă” care ar putea oferi României „un Guvern stabil, pro-european și cu puteri depline”. Mesajul a fost transmis pe Facebook și este redat de Agerpres , preluat de publicație. Miza: deblocarea deciziilor cu impact bugetar și a investițiilor În argumentația sa, Gorghiu leagă explicit instabilitatea guvernamentală de efecte administrative și economice: rectificarea bugetară întârzie, iar „investițiile și proiectele comunităților rămân în așteptare”. În acest context, ea susține că votul său nu este „un cec în alb” și că nu înseamnă uitarea conflictelor interne sau a „greșelilor din ultimele luni”. Majoritatea de 233 de voturi și rolul PSD Gorghiu admite că este „complicat” ca Guvernul Mureșan să strângă 233 de voturi pentru a fi învestit. În același timp, avertizează că „aritmetica nu poate fi ocolită”: fără voturi din partea PSD sau fără o susținere parlamentară la fel de largă, pragul nu poate fi atins. Ea respinge ideea alegerilor anticipate ca soluție rapidă, argumentând că acestea ar însemna „alte luni de incertitudine” și ar prelungi criza politică. Poziționare internă în PNL: continuitate, nu numele premierului Deputata afirmă că poziția sa „nu depinde de numele premierului”, ci de obligația de a scoate țara din criză. În același mesaj, amintește că ar fi votat și alte formule anterioare („Guvernul Tomac”, „Guvernul Veștea”) și susține că PNL ar fi trebuit să rămână la guvernare cu „premier liberal”. „Nu votez pentru a șterge greșelile ultimelor luni și pentru a uita cum am fost tratați. Votez pentru stabilitate, pentru oamenii care nu mai pot să plătească costurile acestei crize.” Ce urmează, din informațiile disponibile: votul de învestitură depinde de configurarea unei majorități de cel puțin 233 de voturi, iar Gorghiu indică drept condiție practică atragerea unor voturi din afara PNL, inclusiv din zona PSD. [...]
Blocajul negocierilor pentru majoritate se adâncește după ce Sorin Grindeanu spune că premierul desemnat Siegfried Mureșan nu s-a prezentat la discuțiile propuse și nu a trimis nici măcar „în linii mari” un program de guvernare, potrivit Antena 3 . Liderul PSD susține că, în aceste condiții, Mureșan „nu-și dorește cu adevărat” funcția și ar trebui să-și depună mandatul. PSD condiționează susținerea de pași concreți: program și retragere din PE Grindeanu afirmă că l-a așteptat pe Mureșan atât la Camera Deputaților, cât și la sediul PSD, și că a cerut trimiterea programului de guvernare „și în format electronic”, chiar dacă nu în forma finală. În lipsa acestuia, PSD consideră că „pierde timpul” și cere scurtarea procesului. În declarația sa, liderul PSD reia ideea că premierul desemnat ar trebui să renunțe la mandatul de europarlamentar, ca „dovadă” a intenției reale de a conduce Guvernul, și susține că, fără voturile PSD, Mureșan ar trebui să-și depună mandatul. „În acest moment, este evident că domnul Siegfried Mureșan nu-și dorește să fie prim-ministru.” „Noi considerăm că pierdem timpul. Ar trebui să-și depună mandatul, dacă nu are voturile PSD.” PNL respinge întâlnirile „la sediile partidelor” și acuză PSD de dublă măsură În reacție, PNL transmite că o discuție despre susținerea parlamentară ar trebui să aibă loc în Parlament, nu la sediile partidelor. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, acuză PSD că „inventează pretexte” pentru a evita susținerea lui Mureșan și spune că este „prematur” să se discute despre demisia din Parlamentul European înainte de votul de învestitură. PNL invocă și o „inconsecvență” în solicitarea PSD, comparând situația cu poziții și precedente menționate în declarația lui Ionel Bogdan. Ce urmează: demisie, vot în Parlament sau altă nominalizare Grindeanu indică două ieșiri din blocaj: fie Mureșan își depune mandatul și se ajunge la o nouă nominalizare, fie se intră într-o procedură care poate duce la alegeri anticipate, „dacă pică în Parlament”, cu decizia „în terenul președintelui”, după cum afirmă liderul PSD. În acest moment, din informațiile prezentate, nu este clar dacă a existat o întâlnire confirmată de ambele părți și nici când ar urma să fie prezentat un program de guvernare în format discutabil pentru negocieri. [...]
Sorin Grindeanu condiționează o eventuală preluare a Guvernului de o majoritate funcțională în Parlament , spunând că, dacă va fi desemnat premier, va urmări să formeze un cabinet care să treacă de vot și că nu va „rupe” punțile de dialog cu PNL și USR, potrivit news.ro . Mesajul are miză de stabilitate politică, în condițiile în care validarea unui guvern depinde de aritmetica parlamentară și de capacitatea de a negocia sprijin. Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat deja și a indicat că, dacă se va ajunge „în acel scenariu”, va încerca să construiască o formulă guvernamentală care să obțină votul Parlamentului. Declarația a fost făcută în contextul unei întrebări despre cum ar negocia dacă ar fi desemnat de președintele Nicușor Dan . În același timp, liderul PSD a delimitat explicit o abordare de tip confruntațional față de PNL și USR, afirmând că nu va avea „atitudinea” pe care o atribuie lui Siegfried Mureșan și că nu va încerca „din primul minut” după nominalizare să rupă punțile de dialog sau să ezite asupra acceptării nominalizării. Ce urmează: decizia PSD privind votul pentru Siegfried Mureșan Întrebat ce va face PSD la votul din Parlament pentru Siegfried Mureșan, Grindeanu a spus că partidul va lua o decizie la finalul săptămânii, în Comitetul Politic Național. El a adăugat că recomandarea Biroului Permanent Național al PSD de a nu vota este „întărită” de evoluțiile din ziua respectivă, subliniind totodată că PSD nu dă „mandate imperative”, ci recomandări către grupurile parlamentare. [...]
Derapajul de limbaj al lui Siegfried Mureșan riscă să tensioneze chiar negocierile pentru un viitor guvern , după ce europarlamentarul PNL i-a transmis Olguței Vasilescu „mai bine și-ar trimite soțul la serviciu”, potrivit HotNews . Declarația a fost făcută la Palatul Parlamentului, la București, în 23 septembrie 2026, în cadrul unor declarații de presă susținute de premierul desemnat și de Mureșan. Atac „la familii”, într-un moment de construcție politică Mesajul lui Mureșan către Vasilescu este prezentat ca un atac „la familii”, într-un context în care acesta ar urmări să construiască o majoritate și un guvern. În material este punctată și ideea de escaladare a conflictului, formulată prin logica „dacă ei mă atacă jos, eu îi atac și mai jos”. Reacția de fond: standardul de limbaj în spațiul instituțional Textul notează, prin comparație, că „ni se face dor de Klaus Iohannis”, argumentând că fostul președinte „nu a atacat niciodată «la familii»” și a încercat să păstreze „un limbaj civilizat la nivelul instituțiilor”. În lipsa altor detalii despre reacții oficiale sau consecințe imediate, rămâne de văzut dacă episodul va influența concret discuțiile politice din jurul formării guvernului. [...]
