Știri
Știri din categoria Politică
PNL își înăsprește disciplina internă, cu un ultimatum de excludere până luni, ora 12.00, după ce Congresul extraordinar a votat în unanimitate să ceară demisia din partid a cinci lideri – o mișcare care poate redesena rapid echilibrul de putere și controlul decizional în formațiune, potrivit Digi24.
Cei vizați sunt Rareș Bogdan, Lucian Bode, Hubert Thuma, Alina Gorghiu și Adrian Veștea. Dacă nu demisionează din calitatea de membri PNL până luni la ora 12.00, Congresul a mandatat Biroul Politic Național să declanșeze procedurile de excludere, „în conformitate cu prevederile statutare ale PNL”.
Robert Sighiartău a motivat solicitarea de demisie prin încălcarea repetată a deciziilor partidului și a obligației de a apăra interesele politice ale PNL, prin participarea la „acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”.
„Congresul PNL constată că domnii Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu au încălcat în mod repetat obligațiile de a apăra interesele politice ale PNL, participând la acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului.”
În cazul lui Lucian Bode, Sighiartău a adăugat explicit și un argument legat de situația financiară a partidului la finalul mandatului acestuia de secretar general.
„Congresul reține responsabilitatea lui Lucian Bode privind situația financiară gravă în care s-a aflat PNL la finalul mandatului său de secretar general.”
Decizia Congresului creează un termen-limită scurt și un mecanism de aplicare: dacă demisiile nu sunt depuse până la ora indicată, Biroul Politic Național este mandatat să înceapă excluderea celor cinci, pe bază statutară. În lipsa altor detalii în informațiile publicate, nu este precizat calendarul exact al pașilor procedurali după declanșare.
Recomandate
Congresul PNL a fixat o linie dură anti-PSD și a deschis proceduri de excludere pentru „dizidenți” , decizii care pot schimba rapid aritmetica negocierilor pentru formarea guvernului și disciplina internă a partidului, potrivit Mediafax . Congresul extraordinar al PNL a adoptat două hotărâri cu efect direct asupra poziționării partidului în criza politică: interdicția de a intra la guvernare alături de PSD și solicitarea demisiei din partid pentru cinci lideri, cu termen-limită luni, 22 iunie, ora 12:00. Ruptură formalizată cu PSD: sancțiune pentru orice tentativă de coaliție Prima hotărâre reconfirmă decizia Biroului Politic Național extins „de a nu mai face coaliție cu PSD”. Documentul stabilește explicit că, dacă PSD va fi la putere, PNL va fi în opoziție. Congresul introduce și o sancțiune internă: orice membru PNL care ar vota, susține sau participa la construirea unui guvern cu PSD „va fi plasat în afara liniei politice” și riscă excluderea. Cinci nume somate să demisioneze până luni la prânz A doua hotărâre vizează cinci membri PNL despre care congresul afirmă că au „participat la acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”: Lucian Bode Rareș Bogdan Adrian Veștea Hubert Thuma Alina Gorghiu Congresul le solicită demisia din calitatea de membri ai PNL. Dacă nu își depun demisia până pe 22 iunie, ora 12:00, Biroul Permanent este mandatat să declanșeze procedurile de excludere. (Detalii în materialul separat al publicației, „ Congresul le solicită demisia din calitatea de membri ai PNL ”, disponibil aici .) Miza: disciplină internă și poziție de negociere în criza guvernamentală În același context, premierul interimar Ilie Bolojan a atacat PSD de la tribuna congresului, susținând că un parteneriat nu este posibil „cu minciuna” și „cu fuga de răspundere”, și a legat blocajul politic de reforme și de situația bugetară. Separat, Bolojan a prezentat două variante pentru ieșirea din criza guvernamentală: fie PSD să preia un guvern minoritar cu un pact de neagresiune pe șase luni, fie PNL și aliații săi să preia guvernarea. În discurs, el a invocat și teme economice precum nivelul îndatorării și riscul de a pierde „miliardele de euro” din PNRR dacă proiectele rămân neaprobate. Următorul reper imediat este termenul de luni, 22 iunie, ora 12:00, când se va vedea dacă cei cinci vizați demisionează sau dacă PNL trece la excluderi, într-un moment în care partidul își fixează oficial strategia de guvernare fără PSD. [...]
Atacul intern din PNL ridică miza riscului economic în jurul conducerii lui Ilie Bolojan , după ce europarlamentarul Rareș Bogdan a publicat, chiar în ziua Congresului, o postare în care îl acuză pe liderul liberal de decizii care ar fi afectat economia și partidul, potrivit HotNews . În mesaj, Rareș Bogdan își extinde critica dincolo de persoana lui Bolojan și vizează și echipa de vicepreședinți promovată de acesta, menționând-o pe Oana Gheorghiu și pe Dragoș Pâslaru. În același registru, europarlamentarul face trimiteri la simbolul comunității LGBT și la teme precum „woke” și „cancel culture” (concept asociat boicotării publice a unor persoane sau opere considerate ofensatoare), pe care le leagă de o presupusă schimbare de direcție în partid. Acuzații cu componentă economică: consum, firme închise, „zid macroeconomic” Miza principală a atacului este însă economică: Rareș Bogdan susține că, sub guvernarea lui Ilie Bolojan, ar fi existat „5 trimestre de scădere a consumului” și acuză o abordare de „micro-management”. Tot el afirmă un „bilanț” de „peste 100.000 de firme românești închise într-un an”, fără ca în text să fie prezentate surse sau metodologie pentru aceste cifre. În aceeași postare, europarlamentarul avertizează și asupra unui scenariu de tip Grecia, invocând riscul unui „colaps total” care ar echivala, în opinia sa, cu pierderea suveranității, prin presiuni din partea piețelor financiare, a datoriei suverane și a constrângerilor externe. Conflictul de linie: „userism”, REPER și importul de oameni în conducere Rareș Bogdan își construiește critica și pe o linie ideologică, atacând ceea ce numește „userism” și acuzând că persoane asociate cu USR și REPER ar ajunge să influențeze decizia în PNL. În acest context, el contestă aducerea în conducere a unor oameni pe care îi leagă de aceste zone politice și reia acuzații privind comportamentul lor în campaniile electorale și în căderea unui guvern PNL. De ce contează Ieșirea publică, în plin Congres, indică o tensiune internă care nu mai rămâne la nivel de competiție politică, ci este împinsă în zona credibilității economice: consum, investiții, închideri de firme și risc macroeconomic. Într-un partid care revendică tradiția liberală și pro-business, astfel de acuzații — chiar neînsoțite de dovezi în postare — pot deveni un instrument de presiune internă și un semnal de instabilitate pentru agenda economică pe care PNL o revendică. [...]
Vasile Blaga a cerut disciplină internă în PNL și a avertizat că partidul riscă să devină „anexă la PSD” , într-un mesaj rostit la Congresul Extraordinar al liberalilor, pe fondul tensiunilor legate de direcția formațiunii și de formarea noului Guvern, potrivit Mediafax . Congresul are loc la Romexpo , după desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului Executiv și în contextul disputelor interne. Ilie Bolojan este singurul candidat la șefia PNL, cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar pe agendă figurează și modificări ale Statutului partidului. „Partidul este sub asediu”: miza, controlul deciziei în interior Blaga a susținut că PNL este „sub asediu” și că sunt atacate statutul, autoritatea și dreptul liberalilor de a decide în interiorul formațiunii. El a insistat că reuniunea nu a fost convocată „pentru o persoană” și nici „împotriva altei persoane”, ci pentru apărarea autonomiei decizionale a partidului. „Noi nu am organizat astăzi acest congres pentru o persoană. Nu l-am organizat nici împotriva altei persoane. Nici pentru a gâdila orgoliul cuiva. L-am organizat pentru că, de câtva timp, Partidul Național Liberal este sub asediu.” Fostul lider liberal a respins ideea unei sciziuni și a descris congresul ca pe „un test” pentru cei care respectă deciziile și principiile PNL. În același discurs, a acuzat „o mână de patru-cinci oameni” că ar folosi partidul „în nume personal” și a avertizat că nerespectarea deciziilor interne transformă formațiunea într-o „adunătură de oameni care umblă după funcții”. „Cele trei D” și sprijinul pentru Bolojan Blaga a cerut disciplină în partid și a invocat principiul „celor trei D”: discuții, decizii și disciplină, susținând că tocmai disciplina ar fi lipsit PNL în ultimii ani. „Discuții, până cădem de acord. Decizii, dar pe urmă disciplină. Asta a lipsit de cinci-șase ani de zile acestui partid.” În același timp, el și-a exprimat sprijinul pentru Ilie Bolojan, despre care a spus că este liderul de care PNL avea nevoie după o perioadă de instabilitate internă. „După mulți ani de zile, în sfârșit, acest partid are un conducător: pe Ilie Bolojan. Și mai știu că, datorită muncii și eforturilor, mai ales din ultimele zile, această echipă va și putea să conducă.” Linia roșie: relația cu PSD și sensul fuziunii PNL–PDL Blaga a legat mesajul de miza politică mai largă a PNL, afirmând că România are nevoie de un partid liberal puternic și amintind fuziunea din 2014 dintre PNL și PDL, prezentată ca un proiect de construire a unei forțe de centru-dreapta „care se opune populismului”. În final, a trasat explicit o limită în raport cu PSD. „Am construit cea mai puternică forță de centru-dreapta din țara asta, care se opune populismului. N-am făcut-o să fim anexă la PSD.” [...]
Intrarea Oanei Gheorghiu în PNL este folosită ca miză într-o dispută internă despre direcția de reformă și controlul asupra companiilor de stat , după ce aceasta a răspuns, de la tribuna Congresului, atacurilor lansate de Rareș Bogdan la adresa noii echipe a lui Ilie Bolojan, potrivit Mediafax . Fără să-l numească direct pe europarlamentarul liberal, Gheorghiu a ironizat etichetele folosite de criticii săi — „oengist”, „sorosist”, „globalist” și „neomarxist” — sugerând că astfel de „știri și titluri” vor apărea și în zilele următoare. „Pentru cei care încă nu mă cunosc, numele meu este Oana Gheorghiu și sunt parte din sistemul oengist, sorosist, globalist și mai ales neomarxist, care, iată, a venit astăzi să pună stăpânire pe PNL. Genul acesta de știri și de titluri le veți putea vedea în zilele următoare.” Miza: reforme în companii de stat și instituții, nu doar un conflict de discurs În intervenția sa, Gheorghiu și-a legat intrarea în PNL de susținerea pentru Ilie Bolojan, pe care l-a descris drept „un om cinstit” și „un administrator” care livrează „prin rezultate, nu prin promisiuni”. În același timp, a atacat vechile mecanisme din zona publică, indicând direct probleme de guvernanță și control în companiile de stat și instituții. „Ce am găsit în mandatul meu? Companii ale statului transformate în pușculițe politice, instituții care nici măcar nu știu ce avere administrează în numele nostru, planuri de reformă întocmite cu copy-paste de la o companie la alta.” Gheorghiu a susținut că, odată cu încercările de a „închide robinetele”, reacția celor avantajați de sistem devine agresivă, iar reformatorii sunt ținta unor acuzații și etichetări. Contextul atacului din PNL Replica vine în aceeași zi în care Rareș Bogdan a criticat direcția în care Ilie Bolojan duce PNL, avertizând că partidul riscă să devină „sluga USR” și ironizând simbolic noua conducere, printr-o referire la înlocuirea „săgeții liberale” cu „o trotinetă” și „un rucsac în culorile curcubeului”, conform relatării. Mesaj către organizațiile din teritoriu Gheorghiu a încercat să delimiteze administrația locală care „muncește” de ceea ce a numit „jaful politic”, argumentând că reforma nu ar trebui să fie interpretată ca un atac la primari și comunități, ci ca o încercare de a elimina practicile prin care instituțiile și partidele sunt tratate „ca pe o proprietate personală”. În final, ea a susținut că PNL trebuie să rămână „partidul care îndrăznește, nu cel care se predă”, poziționând disputa internă ca una despre capacitatea partidului de a susține reforme în zona publică, nu doar despre etichete și alianțe. [...]
Rareș Bogdan avertizează că PNL riscă să-și piardă identitatea și să intre într-o zonă de instabilitate politică cu costuri economice , într-un mesaj transmis în ziua Congresului, potrivit Mediafax . Europarlamentarul leagă schimbările din conducerea partidului de o orientare „progresistă” și susține că blocajul politic poate amplifica riscurile pentru economie, inclusiv prin presiunea dobânzilor și a deficitului. Critica internă: „woke”, „cancel culture” și direcția partidului Rareș Bogdan a criticat includerea în conducerea PNL a unor persoane pe care le asociază cu „exagerări ideologice” și cu activismul de tip „woke” (termen folosit pentru curente progresiste axate pe teme identitare). În mesaj, el a folosit o metaforă despre înlocuirea simbolului partidului: „Ar fi culmea ca azi, la Congres, colegii mei să înlocuiască și săgeata noastră liberală cu o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului!” El a susținut că o astfel de orientare ar îndepărta PNL de „valorile tradiționale” ale liberalismului românesc și de doctrina Partidului Popular European, invocând explicit teme precum familia creștină, Biserica și „dreapta rațională”. Ținta politică: acuzații la adresa lui Ilie Bolojan Europarlamentarul a afirmat că președintele PNL, Ilie Bolojan, ar promova în partid oameni care nu împărtășesc „valorile istorice” ale liberalismului. În același registru, Rareș Bogdan a criticat și termenul „Rădăcini”, folosit în platforma politică a lui Bolojan, despre care spune că ar masca o marginalizare a liberalilor conservatori. Miza economică: dobânzi, deficit și presiune pe companii Dincolo de disputa ideologică, Rareș Bogdan a legat situația politică de riscuri economice, avertizând asupra unui posibil „scenariu grecesc” și indicând costul dobânzilor: „Nu e o glumă, România riscă scenariul grecesc. Matematica dură ne lovește în față: 1 miliard de euro plătiți lunar pe dobânzi” El a invocat creșterea deficitului, presiunea datoriei publice și riscul de retrogradare a ratingului de țară, susținând că este nevoie „urgent” de un guvern funcțional și stabil. În același mesaj, a criticat majorările de taxe, pe care le consideră o „eroare structurală”, și a afirmat că „peste 100.000 de firme românești au fost închise într-un an”, pe fondul creșterii presiunii fiscale asupra companiilor. Mesajul către Congres: distanță față de USR În final, Rareș Bogdan le-a cerut delegaților să evalueze direcția partidului și să nu permită o apropiere excesivă de USR. El a invocat tensiunile din campaniile electorale și a susținut că o cooptare a unor astfel de actori în decizia internă ar putea afecta partidul „din interior”. [...]
Ilie Bolojan ridică miza disciplinei interne în PNL, cerând „o alegere” între loialitate și plecare voluntară , în contextul Congresului Extraordinar de duminică, potrivit News . Mesajul are o componentă operațională directă pentru partid: nu anunță excluderi la congres, dar trasează o linie de demarcație pentru cei acuzați de „trădare” sau „complot”. Bolojan a spus că PNL „nu dă pe nimeni afară” la congres, însă a insistat că formațiunea trebuie să aibă „uși batante”, deschise în ambele sensuri, atât pentru cei care vor să intre, cât și pentru cei care vor să iasă. În viziunea sa, partidele „etanșe” pierd resurse umane, iar PNL ar trebui să atragă și să valorifice „energii și resurse uriașe” din România, inclusiv prin respectarea și punerea în valoare a oamenilor competenți. „Nu reglăm conturi, dar cerem o alegere” În fața delegaților, liderul PNL a legat explicit ideea de deschidere de o condiție de loialitate față de deciziile partidului, invocând tensiuni recente. „Cine nu vrea să fie alături de noi, cine trădează partidul şi deciziile sale, cine complotează pe sub masă, aşa cum s-a întâmplat toate zilele astea, împotriva partidului nu mai poate rămâne cu noi, nu mai e loc de întors. Astăzi nu dăm pe nimeni afară.” Bolojan a adăugat că la congres „nu reglăm conturi”, dar că partidul „cere o alegere”: fie respectarea direcției și a deciziilor, fie „o demisie de onoare”. Ce urmărește conducerea: coerență și unitate de acțiune Potrivit lui Bolojan, PNL poate crește prin coerență și prin respectarea regulilor interne. El a susținut că „nu există performanță” fără respect între oameni, disciplină și unitate de acțiune — un mesaj care indică o încercare de a consolida controlul intern fără a recurge, cel puțin formal, la sancțiuni în cadrul congresului. [...]
