Știri
Știri din categoria Politică
Premierul desemnat Luca Niculescu pune pe agenda imediată prețurile la energie și protejarea puterii de cumpărare, în timp ce își finalizează programul de guvernare și se pregătește de consultările cu partidele parlamentare, potrivit Wall-Street. Mesajul vine într-un moment în care presiunea facturilor, odată cu apropierea iernii, devine un test de politici publice cu impact direct în economie și în costurile companiilor.
Niculescu spune că, dincolo de negocierile politice, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic” și pornește de la așteptările populației privind felul în care sunt cheltuiți banii publici și capacitatea de a face față scumpirilor. Într-o postare pe Facebook, citată de Agerpres, acesta a punctat că „facturile nu așteaptă calendarul politic” și că este nevoie de răspunsuri la problema prețurilor la energie.
Pe lista de preocupări menționate de premierul desemnat se află:
Niculescu afirmă că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”, susținând ideea de continuitate acolo unde politicile funcționează și de corectare a ceea ce nu funcționează. El spune că va ține cont de prioritățile diferite ale partidelor și că rolul său este să le „unească într-un program realist”, pe care intenționează să îl prezinte public după discuții.
Desemnarea lui Luca Niculescu ca premier a fost anunțată de președintele Nicușor Dan la finalul consultărilor cu partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament, mai notează publicația.
Recomandate
PSD contestă politic desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, ceea ce complică formarea unei majorități și calendarul guvernării , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că numirea „nu este neconstituțională”, dar partidul se declară „extrem de dezamăgit” de decizia președintelui Nicușor Dan de a nu-i încredința mandatul. Grindeanu a afirmat că, în discuțiile de la Cotroceni, a cerut explicit mandatul de prim-ministru și că se aștepta ca „după patru premieri de dreapta” să existe „șansa celor care au câștigat alegerile”, respectiv PSD. În același timp, liderul social-democrat a insistat că desemnarea lui Niculescu nu încalcă legea sau Constituția. Miza politică: PSD își delimitează poziția față de președinte și de noul premier desemnat În declarațiile de la sediul central al PSD, Grindeanu a respins ideea unor „înțelegeri” între PSD și Nicușor Dan, susținând că astfel de scenarii au fost folosite pentru a „justifica incompetența” și „rezultate dezastruoase”. El a interpretat decizia de desemnare ca dovadă că nu a existat „niciodată vreo înțelegere” între președinte și PSD. Totodată, Grindeanu a spus că nu i-a cerut explicații președintelui pentru faptul că nu a fost desemnat premier. Contextul invocat de Grindeanu: o succesiune de opțiuni „de dreapta” Liderul PSD a enumerat mai multe nume pe care președintele le-ar fi desemnat sau încercat anterior pentru funcția de premier: Ilie Bolojan, Eugen Tomac, Veștea și Siegfried Mureșan, pe care i-a caracterizat drept „de dreapta”. Despre Luca Niculescu, Grindeanu a spus că este „dincolo de vreo culoare politică”. În acest cadru, Grindeanu a concluzionat că, deși situația nu este „în afara Constituției”, în PSD există „dezamăgire” și „un soi de revoltă” față de opțiunea președintelui. [...]
Votul PSD pentru Guvernul Niculescu este condiționat de negocieri și de componența cabinetului , iar partidul își decide poziția în Biroul Permanent Național reunit marți de la ora 14:00, potrivit HotNews . Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava, a spus înaintea ședinței că liderii PSD sunt „dezamăgiți” de desemnarea făcută de președintele Nicușor Dan , deoarece partidul se aștepta ca nominalizarea de premier să fie Sorin Grindeanu, președintele PSD. Șoldan a indicat că o decizie privind votul în Parlament va veni abia după o discuție cu premierul desemnat, Luca Niculescu , pe tema măsurilor și a componenței viitorului cabinet. În același timp, Șoldan a reamintit că PSD are o decizie internă potrivit căreia nu va vota un guvern din care partidul nu face parte, dar a lăsat deschisă evoluția din zilele următoare, în funcție de negocieri. „Nu vom vota în orb”: PSD cere program și echipă înainte de un vot Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a transmis că social-democrații nu vor acorda un „cec în alb” Guvernului propus de Luca Niculescu și că vor evalua propunerile acestuia în discuțiile cu partidul. Zamfir a mai afirmat că PSD este dezamăgit de faptul că Nicușor Dan ar fi făcut „a cincea nominalizare” de premier „din zona de dreapta”, menționându-l și pe Ilie Bolojan. Ce urmează: mandat pentru Grindeanu și condiții pentru susținere În ședința BPN, Sorin Grindeanu urmează să le ceară liderilor PSD un mandat pentru negocierile cu premierul desemnat. Surse din partid citate de HotNews spun că Grindeanu va solicita un mandat larg de negociere, similar celui cerut anterior pentru Guvernul Veștea. Potrivit acelorași surse, PSD ar vota greu un executiv tehnocrat, iar susținerea social-democraților ar urma să fie condiționată în negocieri. Contextul imediat este anunțul de luni seară al președintelui Nicușor Dan privind desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, după care Sorin Grindeanu a acuzat că nominalizarea „continuă să sfideze matematica parlamentară”. [...]
AUR anunță că nu va vota Guvernul lui Luca Niculescu , poziționare care complică aritmetica parlamentară pentru învestirea noului Executiv, potrivit G4Media . Reacția a venit luni seara, imediat după desemnarea lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru. Liderul AUR, George Simion , a transmis într-o postare pe Facebook că formațiunea sa nu va susține cabinetul propus de premierul desemnat. „Luca Niculescu e tot o marionetă. Zero voturi de la AUR! Libertate pentru Călin Georgescu” În aceeași postare, Simion a asociat numelui lui Luca Niculescu steagul Franței, iar lui Călin Georgescu steagul României. Un alt element relevant pentru negocierile politice este că George Simion nu a participat luni la consultările convocate de președintele Nicușor Dan cu partidele parlamentare, mai notează publicația. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu vrea ca reformele făcute pentru aderarea la OCDE să devină bază pentru programul de guvernare , mizând pe continuitate și pe un nou consens politic între partide, potrivit Mediafax . Miza practică este păstrarea unui cadru de reforme deja pornit, cu efecte directe în zone precum fiscalitatea, companiile de stat și piața muncii. Niculescu a transmis că cei patru ani în care a coordonat procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) i-au oferit „o radiografie” a statului român, de la economie și administrație până la educație și sănătate. În această logică, el susține că reformele ar trebui construite pe date și pe realitatea din teren, „pentru oameni”. Ce înseamnă, concret, „baza” programului de guvernare În mesajul citat de Mediafax, Luca Niculescu afirmă că procesul de aderare la OCDE a generat deja „peste 100 de reforme” în România și că acestea ar trebui continuate și integrate în viitorul program de guvernare. „Vreau ca această muncă să continue și să devină una dintre bazele programului de guvernare. Nu pentru că o recomandă OCDE, ci pentru că sunt idei bune pentru România, evaluate și testate în unele dintre cele mai performante economii ale lumii.” El indică explicit domenii pe care le-a avut în vedere în perioada coordonării procesului: economia, administrația, educația, sănătatea, companiile de stat, piața muncii și fiscalitatea. Apelul la consens politic și ce urmează Niculescu pune accent și pe consensul politic care ar fi existat până acum în jurul obiectivului de aderare la OCDE și spune că ar vrea ca aceeași abordare să fie păstrată în negocierile pentru viitorul Guvern, în jurul „unui program realist”. Premierul desemnat a fost nominalizat luni, 5 octombrie, de președintele Nicușor Dan, după consultările de la Palatul Cotroceni , fiind a patra nominalizare pentru funcția de premier, iar marți a fost semnat decretul de desemnare, mai notează Mediafax. [...]
Schimbul de replici PSD–PNL ridică riscul de blocaj în formarea Guvernului , chiar înainte ca președintele Nicușor Dan să facă o nouă desemnare de premier, pe fondul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Mihai Fifor, fost ministru PSD al Apărării, a lansat un atac la adresa PNL într-o postare pe Facebook, cu câteva ore înainte de desemnarea anunțată. Social-democratul susține că liberalii transmit „cu jumătate de gură” că, dacă PSD intră la guvernare, PNL va trece în opoziție, deși, spune el, PNL ar fi afirmat și în trecut că intră în opoziție după moțiunea de cenzură din luna mai. „La PNL situația e puțin… gravidă. Cu jumătate de gură, ne anunță azi din nou că, dacă PSD intră la guvernare, ei pleacă în opoziție.” Contextul: a patra desemnare de premier și o propunere deja anunțată de PSD Atacul lui Fifor vine într-un moment în care președintele Nicușor Dan urmează să facă „cea de-a patra desemnare” de premier, după consultările cu partidele și grupurile parlamentare. În același timp, PSD a anunțat deja o propunere: Sorin Grindeanu , liderul social-democraților. În paralel, Mediafax notează că Guvernul Bolojan este în interimat din luna mai, după ce PSD a ieșit din executiv și a demis cabinetul prin moțiune de cenzură. Miza politică: poziționarea PNL între putere și opoziție În postarea sa, Fifor acuză PNL de inconsecvență și ironizează faptul că, la cinci luni de la moțiune, Ilie Bolojan ar fi rămas la Palatul Victoria, în timp ce partidul ar repeta periodic mesajul că va intra în opoziție. „PNL rămâne, probabil, singurul partid din istorie care a reușit performanța de a fi și la putere, și în opoziție. Simultan.” Potrivit informațiilor din articol, până acum au existat două desemnări „dinspre tabăra liberalilor”, însă niciuna nu a trecut de votul de învestire din Parlament. În acest context, escaladarea publică a tensiunilor PSD–PNL complică și mai mult perspectiva unei majorități stabile, în condițiile în care următoarea nominalizare depinde de rezultatul consultărilor și de capacitatea de a strânge voturi în Legislativ. [...]
Pragul de 233 de voturi face inevitabile coalițiile , iar un instrument interactiv arată rapid ce combinații de partide trec, teoretic, de majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, în contextul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a început luni o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare înaintea unei noi desemnări pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, „aritmetica parlamentară” devine decisivă: nu este suficient sprijinul politic declarat, ci sunt necesare voturile majorității deputaților și senatorilor pentru ca Guvernul să fie învestit. Ce înseamnă majoritatea în cifre Parlamentul are în prezent 464 de membri, iar pragul majorității este de 233 de voturi. În actuala configurație, niciuna dintre principalele formațiuni nu se apropie singură de acest prag, astfel că orice formulă guvernamentală are nevoie fie de o coaliție, fie de sprijin parlamentar din afara Guvernului. Mediafax indică următoarea distribuție a mandatelor pentru principalele partide: PSD: 126 de mandate (Camera Deputaților + Senat) AUR: 92 PNL: 81 USR: 58 UDMR: 31 Pe lângă acestea, mai există grupul minorităților naționale, UPR, SOS România, PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați. De ce „majoritatea pe hârtie” poate să nu ajungă Calculatorul interactiv permite selectarea grupurilor parlamentare și arată instant câte mandate ar avea împreună și dacă depășesc pragul de 233. Publicația precizează însă că este vorba despre o simulare matematică, bazată pe structura actuală a grupurilor. Apartenența la un grup parlamentar nu garantează un vot unitar la învestitură: abținerile, absențele sau voturile diferite de linia partidului pot schimba rezultatul, inclusiv în cazul unei coaliții care, matematic, pare să aibă majoritatea. În acest context, diferența dintre o formulă aflată „la limită” (233) și una cu un avans mai mare poate deveni esențială la votul din Parlament. Consultările și propunerile de premier PSD a mers la consultările de luni de la Palatul Cotroceni cu propunerea ca Sorin Grindeanu să fie desemnat premier, argumentând că, fiind cel mai mare partid din Parlament, are prima opțiune pentru funcția de prim-ministru. În paralel, pe masa președintelui se află și varianta desemnării unui premier independent, susținut de mai multe formațiuni, iar consultările sunt prezentate ca decisive pentru conturarea unei formule care poate strânge cele 233 de voturi necesare. [...]
