Știri
Știri din categoria Bănci
Banca Transilvania își remunerează acționarii cu 1,4 miliarde lei și un pachet de acțiuni gratuite, într-o combinație care ridică atât randamentul imediat, cât și numărul de titluri în circulație, potrivit Economica.
Dividendul brut pe acțiune este de 1,2840240875 lei, cu un randament de aproximativ 3,6%. Data ex-dividend este 15 iunie 2026, iar plata dividendelor este programată pentru 16 iunie 2026.
Pe lângă dividend, banca va majora capitalul social prin emiterea a aproximativ 157 de milioane de acțiuni, cu valoare nominală de 10 lei, prin încorporarea rezervelor din profitul net din 2025.
Acționarii ar urma să primească aproximativ 14 acțiuni gratuite la fiecare 100 de acțiuni deținute la data de înregistrare, numărul fiind calculat pe baza ponderii acțiunilor nou emise în totalul acțiunilor existente anterior operațiunii. Data distribuirii acțiunilor gratuite este 20 iulie 2026.
Propunerile prezentate Adunării Generale a Acționarilor din 28 aprilie 2026 au fost aprobate de acționari și, conform comunicării citate, sunt motivate de performanța financiară a băncii și de „contextul economic volatil”, în cadrul unei politici de dividend descrise drept echilibrate.
În aceeași AGA a fost ales și Consiliul de Administrație pentru mandatul 2026–2030: Horia Ciorcilă a primit un nou mandat ca președinte, Ivo Gueorguiev a fost reconfirmat și numit vicepreședinte, iar Ire(a)la Bordea și Florin Predescu-Vasvari au fost reconfirmați ca membri independenți neexecutivi. Noii membri neexecutivi sunt Gabriela Nistor, Doru Lionăchescu și Teodor Torgie.
Banca mai arată că, în 2026, vizează continuarea creșterii susținute de consolidarea portofoliului de finanțări, scalarea platformelor digitale și menținerea unui echilibru între dezvoltare și nivelul de risc asumat.
Recomandate
Consiliul Concurenței a obținut în instanță undă verde pentru finalizarea investigației ROBOR , după ce Judecătoria Sectorului 1 și Curtea de Apel București au respins acțiunile a două bănci care urmăreau suspendarea unor proceduri din anchetă, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: instanțele au confirmat că demersurile de „blocare” a procedurilor nu au avut fundament legal, iar autoritatea a putut merge mai departe până la decizia de sancționare. Deciziile instanțelor vizează acțiuni intentate pentru a opri investigația începută în 2022, nu contestarea pe fond a deciziei plenului Consiliului Concurenței. În practică, astfel de acțiuni sunt fie anunțate de bănci, fie considerate previzibile, pe baza precedentelor, arată publicația. Ce au cerut băncile și ce au decis instanțele Potrivit Consiliului Concurenței, una dintre bănci a solicitat acces la documente cu caracter protejat fără respectarea procedurilor legale aplicabile. În plus, a cerut suspendarea organizării ședinței de audieri, ceea ce ar fi blocat adoptarea unei decizii de către plen. A doua bancă a cerut suspendarea deliberărilor plenului (adoptarea deciziei), precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot cu scopul de a împiedica finalizarea investigației. Bogdan Chirițoiu , președintele Consiliului Concurenței, a declarat: „Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. (...) Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”. Context: amenzi totale de 3,73 miliarde lei pentru 10 bănci Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei) pentru încălcarea normelor de concurență (legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene), prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Lista amenzilor prezentată de Mediafax: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei CEC Bank SA: 332,98 milioane lei UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei Ce urmează În materialul citat este menționat că băncile au început să anunțe că vor contesta amenzile. În același timp, hotărârile din procesele privind suspendarea procedurilor au consolidat poziția autorității că investigația și pașii procedurali au fost derulați legal, ceea ce mută disputa în zona contestării sancțiunilor și a motivării extinse a deciziei. [...]
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR poate deschide calea pentru cereri de despăgubiri în instanță , după publicarea motivării, pe baza legislației europene privind acțiunile „follow-on” (procese civile care folosesc o decizie de concurență ca fundament), potrivit declarațiilor președintelui instituției, Bogdan Chirițoiu, citate de Agerpres . Chirițoiu a spus că, după redactarea și comunicarea deciziei, cei afectați pot formula cereri în procese civile, însă Consiliul Concurenței nu cuantifică prejudiciile și nu estimează cât ar fi crescut costurile pentru clienți, invocând lipsa datelor și practica europeană. Investigațiile durează, în general, ani, iar litigiile pot prelungi și mai mult finalizarea cazurilor, a adăugat el. Ce a investigat Consiliul Concurenței și pe cine afectează Investigația a vizat încălcarea regulilor de concurență prin coordonarea comportamentului băncilor în procedura de stabilire a ROBOR și a început în 2022, acoperind perioada 2018 – prezent. Potrivit lui Chirițoiu, nu ar fi vorba despre un „cartel” în sensul unei înțelegeri explicite asupra unui nivel al indicelui, ci despre un schimb de informații și practici care ar fi putut influența cotațiile în fereastra de timp în care băncile transmit nivelurile pentru fixing. Șeful autorității a susținut că efectele discutate ar fi de ordinul „fracțiunilor de procente”, în interiorul unui „culoar” mai larg, și că influența se transmite în principal către creditele în lei legate de ROBOR. În schimb, creditele raportate la IRCC ar fi mai puțin expuse, deoarece IRCC este bazat pe tranzacții efective, nu pe cotații. Amenzi record și o perioadă de tranziție pentru bănci Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei, procentele de amendă fiind, potrivit lui Chirițoiu, între 5% și 7% și calculate în principal în funcție de veniturile băncilor. El a admis că sunt „niște bani care pleacă din bănci”, dar a susținut că profitabilitatea ridicată a sistemului bancar în ultimii ani ar trebui să limiteze riscul de afectare a funcționării. Totodată, instituția acordă o perioadă de 60 de zile de la primirea deciziei motivate pentru ca băncile să își ajusteze practicile, argumentând că obiectivul este îmbunătățirea mecanismului ROBOR, nu blocarea lui. Băncile sancționate și nivelul amenzilor Conform datelor comunicate, cele mai mari amenzi sunt: Banca Transilvania: 875,74 milioane lei Banca Transilvania (pentru fapta realizată de OTP Bank România): 85,03 milioane lei Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei Raiffeisen Bank România: 442,49 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei ING Bank Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România: 28,1 milioane lei Ce urmează pentru clienți și companii Pentru debitorii cu credite legate de ROBOR (populație și companii), miza imediată este accesul la motivarea deciziei, care poate fi folosită ca bază în acțiuni civile pentru despăgubiri. Chirițoiu a subliniat însă că România nu are experiență în astfel de despăgubiri bazate pe Legea concurenței și că nu poate anticipa cum vor interpreta instanțele aceste cereri, deși există exemple de procese similare în Europa. [...]
Confederația Patronală Concordia avertizează că „scandalul ROBOR” poate crește costurile de finanțare ale României și poate lovi direct în creditarea economiei, în condițiile în care mesajele publice și sancțiunile riscă să submineze încrederea în sistemul bancar, potrivit HotNews . Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurență, invocând coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR (indice de referință folosit în unele credite cu dobândă variabilă). În reacție, Concordia – confederație patronală condusă de Dan Șucu – spune că decizia este „agresiv și populist poziționată” și că, pe fondul unor „diferențe de opinie interinstituționale”, riscă să producă „daune profunde și iremediabile” economiei. Miza economică: finanțarea statului și costul creditului Concordia susține că „delegitimarea publică a sistemului bancar” afectează trei zone sensibile: capacitatea statului de a se finanța; costul creditului pentru companii și populație; credibilitatea României în fața investitorilor, agențiilor de rating și partenerilor externi. Organizația avertizează că un sistem bancar „defensiv” și „subminat de incertitudine” nu aduce beneficii nici companiilor și locurilor de muncă, nici statului. „Precedent periculos” și contestarea logicii acuzațiilor În comunicatul citat, Concordia reclamă un „precedent periculos”: sancționarea unei conduite desfășurate „într-un cadru reglementat și validat anterior” ar transmite că „regulile jocului se pot schimba în timpul jocului”, ceea ce ar descuraja inițiativa privată și ar amplifica nesiguranța în mediul de afaceri. Totodată, confederația spune că este „de neînțeles” cum autoritatea afirmă simultan că nu a identificat un cartel, dar că ROBOR ar fi fost manipulat. Ca argument de context, Concordia indică diferența dintre inflație și nivelul ROBOR: „Reamintim că, în acest moment, rata inflației în România este de aproape 11%, în timp ce ROBOR se situează la aproximativ 6%, cu mult sub inflație.” Ce cere mediul de afaceri și ce urmează Concordia afirmă că scăderea costului finanțării nu se obține „prin populism financiar” sau prin sancțiuni administrative, ci prin disciplină fiscală, predictibilitate și dialog între autorități, mediul de afaceri și sistemul financiar. Organizația mai avertizează că, înainte ca faptele să fie clarificate definitiv de instanțe, mesajele publice care induc ideea unei vinovății certe pot crea presiune și „așteptări nerealiste”, cu potențiale pierderi financiare în rândul populației. Concordia reprezintă 20 de sectoare economice, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape 500.000 de angajați în peste 4.200 de companii, potrivit comunicatului. [...]
ING își mută competiția cu fintech-urile pe stimulente și pachete de cont : banca le oferă clienților posibilitatea de a încasa până la 2.000 de lei dacă recomandă alți clienți, în timp ce persoanele recomandate pot primi până la 800 de lei, potrivit Economica . Miza este dublă: atragerea de clienți noi printr-un mecanism de recomandare și diferențierea prin pachete de cont cu beneficii (inclusiv asigurări), într-o piață în care Revolut a ridicat standardul la capitolul onboarding și utilizare. Programul de recomandări: până la 2.000 de lei pentru client, până la 800 de lei pentru prieteni Conform informațiilor din articol, ING le transmite clienților că pot câștiga până la 200 de lei pentru fiecare client recomandat , cu un plafon total de până la 2.000 de lei . La rândul lor, „prietenii” (clienții recomandați) pot încasa până la 800 de lei . Publicația notează și comparația directă cu fintech-ul: 200 de lei per client recomandat , „peste ce primesc clienții comuni ai Revolut”. Pachete de cont curent cu asigurări și dobânzi: ce pune ING în ofertă ING își leagă mesajul comercial și de „noile pachete de cont curent”, despre care afirmă că sunt „unice pe piața locală”. În funcție de pachet, banca indică beneficii precum: asigurare de afecțiuni grave de până la 100.000 de lei ; dobândă preferențială de 10% pentru banii economisiți prin „Round Up” (funcție de economisire prin rotunjirea plăților); „sprijin pentru călătorii în siguranță” și alte beneficii. În același context, Eleni Skoura , Deputy CEO & Head of Private Individuals, ING Bank România , spune că România este prima țară din grup care introduce acest concept global de pachete de cont curent pentru segmentul „Private Individuals”. „România marchează o premieră importantă în cadrul grupului ING, fiind prima țară care introduce conceptul global de pachete de cont curent pentru clienții din segmentul Private Individuals.” Asigurările incluse: acoperiri și sume, pe pachete Articolul detaliază faptul că asigurarea de afecțiuni grave este inclusă în pachetele ING More și ING Extra și este disponibilă pentru titular și copiii acestuia până la 18 ani. Sunt enumerate riscuri precum cancer, infarct miocardic acut, Alzheimer, pierderea totală a vederii, pierderea de membre, anumite intervenții cardiace, transplant și by-pass coronarian. Valorile menționate: ING More : sumă asigurată de 20.000 de lei ; ING Extra : sumă asigurată de 100.000 de lei . Pentru asigurarea de călătorie, articolul citează un studiu Ipsos pentru ING (noiembrie 2025) privind relevanța acestor beneficii în alegerea unui cont/pachet bancar. ING Go: cont cu comisioane zero condiționat de venit și scumpire din aprilie 2026 Pentru pachetul ING Go , banca indică o structură de costuri legată de venitul recurent: fără comision de administrare pentru clienții cu venit recurent minim de 700 lei/lună ; pentru tinerii 18–24 de ani , pachetul „nu implică niciun cost”; pentru clienții peste 24 de ani fără venit recurent minim de 700 lei/lună: 9 lei/lună , iar din aprilie 2026 : 15 lei/lună . În listă sunt menționate și beneficii operaționale: cont în lei, transferuri în lei sau euro, retrageri de la orice bancomat, încasări în mai multe valute, schimb valutar preferențial în limita a 10.000 lei/lună și acces la „Cashback Bazar”, plus dobânzi mai mari la depozite noi și mai mici la credite (fără a fi precizate nivelurile). [...]
Grupul Banca Transilvania pierde unul dintre fondatorii Victoriabank , după ce Victor Țurcan , vicepreședinte al Consiliului de Administrație al băncii, a încetat din viață, potrivit Victoriabank . Pentru instituție, dispariția sa înseamnă pierderea unei figuri-cheie de guvernanță și a unui reper istoric al băncii, cu impact direct asupra continuității simbolice și a memoriei organizaționale într-o piață bancară unde încrederea și stabilitatea contează. Victor Țurcan este prezentat ca „vizionar și deschizător de drumuri” în sistemul bancar din Republica Moldova, cu un rol semnificativ în înființarea Victoriabank în 1989, descrisă drept prima bancă comercială din țara vecină. Potrivit comunicatului, timp de 35 de ani a contribuit la dezvoltarea Victoriabank, bancă ce este astăzi parte a Grupului Banca Transilvania și una dintre cele mai mari instituții de credit din Republica Moldova. Publicația menționează că a rămas „până în ultimul moment” legat de bancă. Context biografic și repere publice Victoriabank mai arată că Victor Țurcan este protagonistul cărții „Exploratorul”, scrisă de Serghei Evstratiev și publicată în Republica Moldova în 2012. De asemenea, comunicatul menționează că lucra „chiar zilele trecute” la o carte despre bancă și viața lui, pe care intenționa să o lanseze odată cu aniversarea de 78 de ani. În același mesaj, banca transmite condoleanțe familiei și colegilor din Victoriabank și amintește de intervențiile lui Victor Țurcan în podcastul VB Talks , înregistrate în 2023, ca „amintire valoroasă” a spiritului său antreprenorial și a poveștii Victoriabank. [...]
Raiffeisen Bank își extinde cu circa 30% echipa dedicată IMM-urilor până la final de an , într-o mișcare care vizează întărirea capacității operaționale și specializarea relației cu antreprenorii, potrivit Raiffeisen Bank . Banca spune că dezvoltă Divizia Antreprenori prin roluri noi și investiții în expertiză, pe fondul nevoilor „în evoluție” ale mediului antreprenorial. Creșterea de personal este însoțită de introducerea unor roluri specializate, între care „responsabil clientelă comunitate”, poziție gândită pentru o relație mai apropiată cu antreprenorii și pentru suport personalizat, conform informațiilor publicate de bancă. Ce se schimbă în modelul de acoperire pentru IMM-uri Raiffeisen Bank indică două direcții principale în reorganizarea segmentului: extinderea echipei Diviziei Antreprenori, cu o creștere estimată de aproximativ 30% a numărului de poziții până la finalul lui 2026; specializarea interacțiunii cu clienții prin roluri noi, inclusiv „responsabil clientelă comunitate”, orientat spre adaptarea serviciilor la specificul antreprenorilor. Banca susține că echipa extinsă are o vechime medie de 11,5 ani în bancă, peste media organizației, element prezentat ca argument pentru continuitate și acces la expertiză. „Extinderea Diviziei Antreprenori confirmă angajamentul Raiffeisen Bank de a transforma relația cu antreprenorii într-un parteneriat activ pe termen lung, susținut de oameni cu experiență, structuri specializate și un ecosistem în continuă dezvoltare.” Declarația îi aparține lui Ionuț Pătrăhău , vicepreședinte, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România. Context: divizie separată și comunitatea GatadeBusiness Inițiativa se leagă de strategia începută în 2025, când Raiffeisen Bank a creat Divizia Antreprenori ca structură dedicată exclusiv gestionării relației cu întreprinderile mici și mijlocii. În martie 2026, banca a lansat comunitatea GatadeBusiness, descrisă ca un „ecosistem” care reunește soluții financiare, parteneri și instrumente digitale pentru antreprenori. Potrivit băncii, comunitatea s-a extins ulterior prin parteneriate în zone precum tehnologie și securitate cibernetică, facturare electronică, semnătură digitală și contabilitate. Raiffeisen Bank precizează că deservește aproximativ 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice, pe piața din România. [...]
