Știri
Știri din categoria Politică
UDMR cere demisia ministrului Culturii, Demeter András István, pe fondul unei crize de credibilitate instituțională provocate de apariția în spațiul public a unei înregistrări audio în care acesta folosește un limbaj vulgar și face afirmații considerate ofensatoare la adresa interesului național, potrivit Adevărul.
Reacția Uniunii a venit luni după-amiază, după publicarea materialului audio atribuit ministrului. Formațiunea spune că se delimitează „ferm” de conținut și susține că astfel de declarații sunt incompatibile cu statutul unui demnitar.
În comunicatul transmis de Csoma Botond, purtător de cuvânt al UDMR și lider al grupului parlamentar din Camera Deputaților, Uniunea afirmă:
„UDMR se delimitează atât de limbajul vulgar, cât și de conținutul unor astfel de afirmații, incompatibile cu responsabilitatea unei funcții publice și de natură să afecteze încrederea în instituțiile statului și în valorile serviciului public”.
UDMR arată că, în acest context, demisia ministrului ar fi „gestul firesc și responsabil”, argumentând că efectele depășesc persoana lui Demeter András István și pot lovi în comunitatea maghiară și în reprezentarea ei politică.
„Declarațiile de acest tip nu afectează doar imaginea unei persoane, ci proiectează efecte nedrepte și de durată asupra comunității maghiare și asupra reprezentării sale politice.”
Uniunea avertizează, totodată, că episodul nu ar trebui transformat într-un atac generalizat asupra comunității maghiare și cere evitarea „instrumentalizării politice” și a etichetărilor colective.
Conform relatării, înregistrarea audio ar fi din noiembrie 2025, ar fi fost realizată în sediul Ministerului Culturii și a fost publicată de 2mnews.ro – Știri din Maramureș. În material, ministrul este surprins folosind un limbaj extrem de vulgar și făcând afirmații care, potrivit sursei, minimalizează interesul național.
Ministrul a declarat pentru publicația locală că afirmațiile vizau riscul ca Radio Chișinău să ajungă sub influență rusă și că, în realitate, ar fi acționat „în interesul României”. Inițial, el a spus că nu neagă existența înregistrării, iar ulterior, într-un mesaj scris, a sugerat că aceasta ar putea fi „editată” sau „contrafăcută”, deși anterior nu ridicase această posibilitate.
În paralel, pe fondul scandalului, în spațiul public este menționată și inițiativa AUR de a depune o moțiune simplă împotriva ministrului, subiect tratat separat de Adevărul.
Recomandate
UDMR condiționează sprijinul parlamentar pentru Guvernul Niculescu de evitarea dependenței de AUR și SOS , iar intrarea la guvernare alături de PSD rămâne, în acest moment, exclusă, potrivit unui interviu acordat de purtătorul de cuvânt al formațiunii, Csoma Botond , pentru HotNews . Mesajul UDMR conturează o linie de reglementare politică a majorității: orice formulă care împinge votul „la cheremul” extremelor este respinsă, chiar dacă Uniunea spune că poate discuta un acord limitat de susținere. În context, premierul desemnat Luca Niculescu a propus ca PSD, PNL și UDMR să semneze un acord pe șase luni pentru susținerea unor demersuri și reforme prioritare, iar PSD și-a exprimat deja acordul pentru această variantă. „Da” la un acord limitat, „nu” la guvernare cu PSD Csoma Botond spune că UDMR ar putea accepta un acord de susținere pe o perioadă limitată, dar doar după clarificarea conținutului: pentru ce proiecte, care este obiectul acordului și ce majoritate parlamentară ar asigura. În schimb, intrarea UDMR la guvernare împreună cu PSD este respinsă în actualele condiții. Reprezentantul Uniunii argumentează că refacerea, chiar și parțială, a fostei coaliții PSD–PNL–UDMR „nu mai este posibilă” pe baza declarațiilor recente din spațiul public și că „schimbarea taberei” fără modificări pe scena politică ar fi „imposibilă”, în condițiile în care UDMR a făcut parte din alianța care l-a propus premier pe Siegfried Mureșan. Linia roșie: fără majoritate care depinde de AUR și SOS UDMR afirmă explicit că singura „linie roșie” este să nu ajungă să fie nevoie de cooptarea AUR și SOS pentru a forma o majoritate. În interviu, Csoma Botond insistă că Uniunea vrea instalarea rapidă a unui guvern și se declară dispusă să participe la constituirea unei majorități, dar nu într-o formulă care ar face guvernul dependent de voturile AUR și SOS. „Singura linie roșie pe care o avem este să nu fim nevoiți să-i cooptăm în această majoritate pe cei de la AUR și SOS.” Factorul PNL și „tabăra Veștea”: votul, pus sub semnul întrebării Întrebat dacă UDMR ar vota un guvern din care să facă parte tabăra Veștea din PNL, Csoma Botond spune că nu poate garanta un răspuns înainte de discuții interne, dar indică o problemă de fezabilitate: dacă PNL nu susține o astfel de construcție, la vot s-ar ajunge din nou la dependența de AUR și SOS, scenariu pe care UDMR îl consideră „inadmisibil”. Totodată, UDMR neagă existența unei coordonări cu PNL, subliniind că deciziile sunt luate independent, chiar dacă au făcut parte din aceeași tabără politică în demersul de nominalizare a lui Siegfried Mureșan. Ce urmează: risc de anticipate dacă nu trece Guvernul Niculescu Csoma Botond afirmă că, dacă Guvernul Luca Niculescu nu trece de Parlament, concluzia ar fi că „nu există o soluție politică” în acel moment, iar alternativa rămasă ar fi alegerile anticipate . În același timp, el spune că, în zilele recente, UDMR nu a mai avut discuții nici cu PSD, nici cu premierul desemnat Luca Niculescu sau cu președintele Nicușor Dan, ceea ce sugerează că o eventuală negociere pentru un acord de susținere ar depinde de o inițiativă politică nouă, în special din partea PSD. [...]
PSD se pregătește să intre la guvernare ca singurul partid cu miniștri , într-un „Cabinet hibrid” care ar combina oameni de partid, tehnocrați și persoane apropiate președintelui, potrivit Adevărul . Miza imediată este una operațională: configurarea unui Executiv care să poată funcționa cu sprijin parlamentar limitat, după ce PNL ar urma să voteze învestirea, dar să treacă apoi în Opoziție. Conform surselor politice citate, cei mai mulți lideri PSD i-ar fi transmis lui Sorin Grindeanu că partidul „trebuie să intre la guvernare” și să obțină „ministere cu greutate”. Miercuri, conducerea centrală ar urma să se întâlnească cu primarii marilor orașe și cu președinții de consilii județene pentru a „lua pulsul partidului”, însă aceeași sursă susține că decizia de a intra la guvernare este deja cunoscută. Cum ar arăta „Cabinetul hibrid” și cine ar controla portofoliile-cheie Scenariul descris de sursele citate indică un Executiv format din: miniștri PSD „cu carnet de partid”; oameni de încredere ai președintelui Nicușor Dan; tehnocrați aleși de premierul desemnat, Luca Niculescu . În această arhitectură, președintele ar urmări o colaborare strânsă cu Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe, iar titularii acestor portofolii ar veni „din zona de interes a Cotroceniului”, potrivit surselor. Sprijin parlamentar: PNL ar vota, USR nu, iar UDMR ar rămâne fără miniștri În primă fază, Sorin Grindeanu și-ar fi dorit refacerea coaliției cu PNL și UDMR, însă Ilie Bolojan „se opune”, potrivit relatării. Varianta conturată ar fi ca PNL să voteze Cabinetul Niculescu, dar ulterior să treacă în Opoziție, în timp ce USR „nici măcar nu va vota guvernul”. În acest context, UDMR nu ar urma să aibă miniștri, dar și-ar păstra prefecții și secretarii de stat. Rezultatul ar fi un Executiv în care PSD ar rămâne singurul partid cu miniștri, alături de tehnocrații selectați de președinte și de premierul desemnat. Schimb de acuzații Grindeanu–Bolojan pe blocajul politic În material sunt redate și pozițiile publice ale liderilor. Sorin Grindeanu i-a cerut lui Ilie Bolojan să se implice în formarea noului guvern și să se concentreze pe „viitorul economic al României”, invocând relansarea economiei, creșterea puterii de cumpărare și reluarea investițiilor. Într-o postare pe Facebook, liderul PSD a scris: „Asta vă cerem, să participați – în sfârșit! – la construcția unui guvern responsabil. Aveți șansa să corectați problemele pe care tot dumneavoastră le-ați creat! Nu puteți să vorbiți despre responsabilitate atunci când alegeți să fiți spectator. Românii nu merită să plătească în continuare prețul unui blocaj politic. Românii s-au sacrificat destul! Acum au dreptul să nu mai poarte pe umeri greutatea unor politici absurde, cum au și dreptul să se bucure de un nivel de trai predictibil. Nu trebuie să se mai teamă că nu își vor putea plăti facturile, că le vor scădea veniturile sau că vor fi concediați”. Ilie Bolojan a replicat că PSD i-a cerut, pe rând, să plece și apoi să guverneze, în condițiile în care Executivul ar funcționa „cu atribuții limitate” după moțiunea de cenzură. Tot pe Facebook, premierul a afirmat: „De la moțiunea de cenzură, PSD îmi cere să plec imediat din funcție, deși nu a oferit o soluție pentru a prelua guvernarea, de care, în mod evident, se teme. Acum îmi cere să guvernez. Asta fac. Cu atribuții limitate, acest guvern ține România pe linia de plutire”. Bolojan a mai spus că PNL este pregătit să sprijine învestirea unui nou guvern chiar dacă liberalii nu vor participa la acesta și că i-a prezentat premierului desemnat, Luca Niculescu, „condițiile” partidului. Ce urmează Potrivit informațiilor din articol, următorul reper este întâlnirea de miercuri a conducerii PSD cu aleșii locali, în condițiile în care, pe varianta descrisă de surse, intrarea PSD la guvernare ar fi deja decisă, iar negocierile se mută pe împărțirea portofoliilor și pe formula de sprijin parlamentar pentru învestirea Cabinetului Niculescu. [...]
Elon Musk a devenit cel mai mare finanțator politic al alegerilor intermediare din SUA din 2026 , după ce a direcționat peste 350 de milioane de dolari (aprox. 1,6 miliarde lei) către grupuri și campanii politice, potrivit G4Media . Miza imediată indicată în material este influențarea curselor-cheie care pot decide controlul asupra Senatului american. În articol se arată că Musk a cheltuit peste 276 de milioane de dolari (aprox. 1,3 miliarde lei) doar din iulie, ritm descris drept unul dintre cele mai rapide episoade de finanțare politică din istoria SUA. Informația despre nivelul cheltuielilor ar fi fost publicată inițial de New York Times, urmând să apară într-un document federal. Unde s-au dus banii și ce ținte politice urmăresc Cheltuielile totale sunt estimate la aproximativ 366 de milioane de dolari (aprox. 1,7 miliarde lei), peste contribuțiile sale din alegerile prezidențiale din 2024, când ar fi investit aproape 300 de milioane de dolari (aprox. 1,4 miliarde lei) în campania de realegere a lui Donald Trump, conform textului. Cea mai mare contribuție individuală menționată este de 158 de milioane de dolari (aprox. 730 milioane lei) către Fondul de Conducere al Senatului , un „Super Pac” (comitet de acțiune politică ce poate strânge și cheltui sume mari pentru a influența alegeri) care sprijină republicanii să păstreze controlul asupra Senatului. Alte contribuții enumerate în material includ: 76 de milioane de dolari (aprox. 350 milioane lei) pentru America Pac; 20 de milioane de dolari (aprox. 92 milioane lei) pentru Fondul de Conducere al Congresului Republican Super Pac; 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pentru Asociația Guvernatorilor Republicani; 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) către un Pac care îl susține pe Ken Paxton, candidat republican la Senatul din Texas; 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) donați în ianuarie lui Nate Morris, candidat republican la Senatul din Kentucky, care ulterior s-a retras. Materialul mai notează că banii sunt distribuiți printr-o serie de comitete de acțiune politică, inclusiv America Pac, cu atribuiri către Reuters și New York Times. Implicații: influență politică majoră, cost relativ mic raportat la avere Textul plasează aceste cheltuieli în contextul profilului politic al lui Musk din ultimii ani, menționând alinierea sa la lideri conservatori și anti-imigrație și rolul său în mișcări politice de extremă dreapta. Totodată, este semnalată o schimbare față de declarațiile anterioare, când Musk susținea că se va retrage de la donații politice la scară largă. O parte din fonduri ar fi folosită pentru campanii publicitare și de mesagerie axate pe retorică anti-transgender și pe atacuri la adresa candidaților democrați, iar Musk este descris ca folosind platforma X pentru a-și viza adversarii politici și pentru a răspândi dezinformare electorală. Deși sumele sunt printre cele mai mari donații politice din istoria SUA, articolul subliniază că ele reprezintă totuși o fracțiune redusă din averea sa estimată la aproape 1 trilion de dolari: cele 366 de milioane de dolari ar însemna sub 0,04% din averea netă, potrivit surselor citate în material. [...]
Depunerea joi a programului și a listei de miniștri mută negocierile pentru noul Guvern în faza de învestire , cu presiune directă pe partide să susțină o formulă care să asigure stabilitate parlamentară, potrivit Mediafax . Premierul desemnat Luca Niculescu spune că, după două zile de consultări cu partidele și grupurile parlamentare, va depune joi la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor. Niculescu a anunțat, într-o postare pe Facebook, că discuțiile s-au încheiat „pentru moment”, dar că dialogul rămâne deschis pentru identificarea unei formule care să asigure stabilitatea viitorului Executiv. „Cântărim cu atenție toate formulele posibile, cu un singur criteriu: un Guvern stabil, care să poată lucra pentru români.” Ce înseamnă pasul de joi, din perspectiva procedurii parlamentare Depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri este pragul care deschide etapa parlamentară a învestirii: documentele ajung la Legislativ, iar următorii pași țin de audieri și de votul de încredere. În acest context, miza imediată devine capacitatea premierului desemnat de a coagula o majoritate suficient de solidă, nu doar pentru votul inițial, ci și pentru funcționarea Guvernului. Mesajul către partide: stabilitate și instalare rapidă Premierul desemnat le-a mulțumit partidelor și grupurilor parlamentare pentru participarea la consultări, pentru „deschidere” și pentru propunerile transmise. El a insistat că obiectivul este instalarea cât mai rapidă a unui Guvern. „România are nevoie de responsabilitatea noastră a tuturor pentru a avea instalat repede un Guvern care să lucreze pentru cetățeni. Fac tot ce ține de mine pentru asta.” În materialul Mediafax sunt menționate și articole pe surse despre posibile scenarii politice și presiuni în negocieri, însă informațiile confirmate în acest moment rămân calendarul anunțat de Niculescu și criteriul invocat: formarea unui Executiv „stabil”. [...]
PSD își pornește pregătirile interne pentru anticipate, deși Sorin Grindeanu spune că scenariul nu e potrivit pentru România , pe fondul discuțiilor despre o posibilă dizolvare a Parlamentului dacă viitorul guvern nu trece de vot, potrivit Adevărul . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat la România TV că nu a văzut „vreun anunț” sau „vreun comunicat” al Președinției privind intenția președintelui Nicușor Dan de a declanșa alegeri anticipate. În același timp, liderul social-democrat a reiterat că, deși anticipate sunt un mecanism prevăzut de Constituție, el nu le consideră o soluție potrivită în actualul context. „Eu cred că pentru România acest scenariu nu e unul potrivit. Dar, da, e unul constituţional, în schimb.” Ce înseamnă „pregătiri” în PSD și de ce contează Grindeanu susține că PSD a început deja demersuri organizatorice interne pentru eventualitatea anticipatelor, fără să detalieze public pașii concreți. Mesajul are relevanță operațională: partidul tratează scenariul ca pe o opțiune reală, chiar dacă, la nivel politic, îl contestă ca oportunitate pentru țară. „Am şi dat drumul la chestiuni organizatorice, treburi care ţin de bucătăria noastră internă, de pregătiri pentru un asemenea scenariu.” Tot Grindeanu afirmă că PNL și USR „fug” de alegeri anticipate și că nu și le doresc în acest moment. În plus, el spune că PSD ar obține „cel puțin un rezultat similar” cu cel de la ultimele alegeri, dacă s-ar ajunge la un astfel de scrutin. Contextul: miza votului pentru guvern și opțiunea dizolvării Parlamentului Discuția despre anticipate apare în scenariul în care Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu nu obține votul de învestitură. Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de publicație, președintele Nicușor Dan ar lua în calcul declanșarea alegerilor anticipate dacă Niculescu nu reușește să strângă sprijinul unei majorități parlamentare până joi, 15 octombrie; în acest scenariu, vineri ar putea fi prezentat decretul de dizolvare a Parlamentului. În același material, analistul politic Cristian Pîrvulescu explică pentru „Adevărul” condițiile în care poate fi aplicată procedura și cine ar suporta costurile prelungirii crizei politice, însă articolul nu redă în extras detaliile acestor explicații. [...]
PNL își asumă că va susține proiectele-cheie și din opoziție, dar anunță monitorizare strictă a banilor publici și a deficitului odată cu instalarea unui posibil Guvern condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis marți de deputata PNL Raluca Turcan, care a acuzat PSD că a subminat din interior fostul Guvern Bolojan. Turcan spune că liberalii vor „lăsa deoparte calculele de partid” când vine vorba de „marile proiecte ale României”, indicând explicit programul SAFE , absorbția fondurilor europene și bugetul de stat pe 2027. În același timp, ea a avertizat că PNL nu va intra într-un aranjament politic pe care să-l încalce ulterior. Ce înseamnă, concret, „sprijin” și „control” din opoziție În mesajul publicat pe Facebook, Turcan afirmă că PNL va susține proiectele majore chiar dacă va trece în opoziție, însă va urmări îndeaproape activitatea viitorului Cabinet, cu accent pe disciplina bugetară. „Vom sta cu ochii pe fiecare leu cheltuit de acest Guvern. Vom vedea dacă ținta de deficit va fi respectată. Vom vedea dacă bugetul pentru 2027 va fi construit pe venituri reale, nu pe promisiuni.” Acuzațiile la adresa PSD: SAFE și un jalon PNRR de 770 de milioane de euro Turcan își argumentează poziția prin critici la adresa PSD, susținând că social-democrații ar fi promis că nu vor afecta programul SAFE după retragerea sprijinului politic pentru Guvernul Bolojan, dar ulterior l-ar fi contestat la Curtea Constituțională. Separat, deputata PNL acuză PSD că a blocat legea salarizării, pe care o descrie drept un jalon din PNRR în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), afirmând că România ar fi pierdut această sumă. Avertismentul pentru premierul desemnat Turcan a transmis și un avertisment direct pentru Luca Niculescu, susținând că PSD „este în opoziție chiar și când e la guvernare” și sugerând că același tipar s-ar putea repeta și în cazul noului Executiv, „dacă va fi instalat”. [...]
