Știri
Știri din categoria Politică
UDMR cere ca moțiunea de cenzură să vină cu o soluție de guvernare, pentru a limita incertitudinea politică; președintele formațiunii, Kelemen Hunor, spune că demiterea unui executiv ar trebui însoțită de o alternativă viabilă, potrivit Agerpres.
Întrebat în Parlament despre șansele refacerii coaliției pro-europene, liderul UDMR a răspuns că „se poate, dar nu va fi ușor”, invocând tensiunile acumulate și nevoia ca actorii politici „să se așeze la masă” pentru discuții.
În același context, Kelemen Hunor a spus că o eventuală alianță PSD–AUR „nu i se pare firească” și a indicat că, în opinia sa, subiectul ar trebui lămurit de PSD, făcând referire la Sorin Grindeanu.
Kelemen Hunor a susținut că o moțiune de cenzură ar trebui să conțină și o soluție pentru guvernarea ulterioară, inclusiv o propunere de premier și de guvern care să poată fi susținută de aceeași majoritate care demite executivul. El a adăugat că, în cazul discuțiilor despre un guvern minoritar, UDMR a transmis că „nu e ok”, din perspectiva formațiunii.
Întrebat dacă situația actuală s-a transformat într-o criză politică, liderul UDMR a răspuns: „Da, încet, încet, da”.
Moțiunea de cenzură intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, depusă de grupurile parlamentare ale PSD, AUR și PACE – Întâi România, urmează să fie prezentată miercuri în plenul reunit al Parlamentului.
Recomandate
PSD își fixează ținta moțiunii pe Guvern, nu pe Cotroceni , iar Sorin Grindeanu respinge public scenariul unei suspendări a președintelui Nicușor Dan, pe fondul escaladării conflictului politic cu premierul Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Într-o intervenție la România TV, liderul PSD l-a acuzat pe Bolojan că ar fi lansat „scenarii false” și „minciuni” după anunțarea moțiunii PSD–AUR, inclusiv ideea că PSD ar urmări „majorități” pentru suspendarea președintelui. Grindeanu spune că miza este exclusiv schimbarea premierului. „Noi am făcut această moțiune să îl schimbăm pe el, nu pe președintele Nicușor Dan.” Ce spune PSD despre colaborarea cu AUR Grindeanu a afirmat că între PSD și AUR există doar „o înțelegere parlamentară” pentru demiterea Guvernului, dar a negat existența unor aranjamente ulterioare. „Nu există niciun fel de înțelegeri post-moțiune.” Tot în replică la criticile premierului privind poziționarea PSD față de AUR în discuțiile cu oficiali europeni, Grindeanu a invocat un mesaj de susținere primit „astăzi” din partea social-democraților europeni și a spus că se află la Paris, în vizită oficială, unde urmează să aibă o întâlnire cu președintele Adunării Naționale. Calendarul moțiunii și aritmetica votului PSD și AUR au depus marți moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Documentul este semnat de 254 de parlamentari, iar pentru demiterea Guvernului este necesară o majoritate de cel puțin 233 de voturi în plen. Conform informațiilor din articol, PSD, AUR, POT, SOS, PACE și neafiliații ar avea împreună 281 de voturi. Conducerea Parlamentului a stabilit următorul calendar: moțiunea este citită miercuri, de la ora 12; votul are loc marți, 5 mai, de la ora 11, în secret, cu bile. Întrebat cine va conduce România din 6 mai dacă moțiunea trece, Grindeanu a indicat că urmează „circuitul instituțional și constituțional”, cu consultări, „așa cum spune Constituția”. Săgeată către senatoarea care a demisionat din PSD Întrebat despre senatoarea Victoria Stoiciu , care a anunțat că demisionează din PSD și a comparat înțelegerea cu AUR cu „o normalizare a fascismului”, Grindeanu a spus că nu a fost „autorul” venirii ei în partid și a adăugat că „poate își dă demisia și din Senat”, argumentând că a fost aleasă pe listele PSD. [...]
Moțiunea PSD–AUR împinge România spre o criză politică cu efecte directe asupra guvernării , inclusiv riscul unei confruntări instituționale la vârful statului, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Textul descrie o mișcare coordonată a PSD, alături de AUR, pentru demiterea premierului interimar Ilie Bolojan și pentru a forța o nouă majoritate care să dicteze agenda politică. În interpretarea autoarei, anunțul moțiunii de cenzură a venit în timp ce președintele Nicușor Dan încerca să negocieze o ieșire din criză cu PSD, PNL, UDMR și USR, dar a fost „lăsat în ofsaid” pentru a i se transmite că „a pierdut controlul jocului” și că „noua majoritate va face regulile”. Miza imediată: oprirea agendei lui Bolojan în interimat Analiza susține că urgența demersului ar fi legată de obiectivele pe care Ilie Bolojan ar fi vrut să le împingă în cele 45 de zile de interimat, între care: ridicarea vârstei de pensionare pentru militari, polițiști și lucrători din serviciile secrete; eliminarea „băieților deștepți din energie”, descriși ca parte a unor grupuri de interese care „gravitează în jurul PSD”. Textul ridică, fără a formula concluzii factuale, ipoteza unor presiuni din partea clientelei politice sau a unor „facțiuni ale structurilor de forță” nemulțumite de direcția guvernării. Reconfigurarea majorității și presiunea pentru o guvernare „de control” Moțiunea este descrisă ca un gest care „seamănă cu o declarație de război împotriva forțelor democratice”, în sensul că ar forța partidele proeuropene să se replieze sau să fie împinse în afara puterii. Liderul PSD Sorin Grindeanu este citat cu ideea că asocierea cu AUR ar fi „de conjunctură” și că PSD ar vrea să guverneze cu același „arc guvernamental”. În același timp, PNL și USR ar fi anunțat că nu se mai întorc într-un executiv din care face parte PSD. Analiza avansează și posibilitatea unor presiuni „inclusiv dinspre Bruxelles” pentru ca liberalii și USR să accepte un cabinet cu PSD, ca soluție de a ține PSD „sub control” și de a menține AUR în afara puterii. Scenariul de escaladare: anticipatele și riscul suspendării președintelui Textul menționează declarații atribuite fostului vicepremier PSD Marian Neacșu („orice drum începe cu primul pas”) și numărului 2 din AUR, Dan Dungaciu, care ar fi vorbit despre un plan în doi pași: unul tactic (doborârea guvernului) și unul strategic (alegeri anticipate). În analiză apar și estimări de sondaj: AUR „în jur de 40%”, iar PSD „abia” la 20%, context în care autorul consideră că PSD ar avea de pierdut dintr-o strategie a anticipatelor. Pe lanțul instituțional, dacă moțiunea trece și Ilie Bolojan este demis, președintele ar trebui să propună un nou premier „agreat de PSD”. Iar dacă șeful statului nu acceptă varianta dorită de PSD, analiza susține că Nicușor Dan „ar putea fi suspendat” de aceeași majoritate care pregătește demiterea lui Bolojan. Cine câștigă și cine pierde, potrivit analizei Textul indică drept „mari perdanți” ai crizei pe cetățeni, pe președintele Nicușor Dan și pe PSD (care „a aruncat totul în haos, aparent fără să aibă un plan”), în timp ce AUR ar câștiga în fața propriului electorat, putând susține că a dat jos un guvern care „le-a mărit taxele și impozitele”. PNL și USR ar putea, în această logică, să se întărească dacă rămân în opoziție și se pregătesc pentru alegerile „de peste doi ani”. Notă: Textul din Adevărul este semnat „Sabina Fati – DW”, iar în articol sunt incluse trimiteri către materiale Deutsche Welle despre PSD, AUR și contextul moțiunii. [...]
Moțiunea PSD–AUR împotriva Guvernului Bolojan mută presiunea pe Cotroceni , unde președintele Nicușor Dan ar urma să cheme partidele la consultări începând de miercuri, pe fondul escaladării rapide a crizei parlamentare, potrivit Adevărul . Conform unor surse politice citate de publicație, șeful statului ar fi avut încă de sâmbătă, 25 aprilie, informații că atât PSD, cât și AUR pregătesc depunerea unei moțiuni de cenzură, fără să știe însă că cele două partide vor acționa împreună. În timpul discuțiilor de la Palatul Cotroceni , la care au participat reprezentanți ai PSD, PNL, USR și UDMR, președintele ar fi aflat că demersul a avansat, iar abia după încheierea întâlnirii ar fi devenit limpede că PSD și AUR urmează să depună o moțiune comună. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost depusă marți, 28 aprilie, în Parlament, după ce PSD și AUR anunțaseră inițierea demersului cu o zi înainte. Într-un comunicat de presă al PSD (citat de Adevărul), social-democrații susțin că inițiativa ar deschide „calea unei schimbări profunde în modul de guvernare”. Aritmetica votului și miza consultărilor Pentru adoptarea moțiunii este nevoie de minimum 233 de voturi din totalul celor 463 de parlamentari. Potrivit datelor prezentate, PSD are 129 de deputați și senatori, iar AUR 90, ceea ce înseamnă 219 voturi cumulate, cu 14 sub pragul necesar. Executivul este susținut în Parlament de PNL, USR și UDMR. În acest context, consultările anunțate pentru miercuri ar urma să aibă rolul de a calibra răspunsul instituțional după evoluțiile din Parlament și de a testa opțiunile politice în cazul în care moțiunea produce o schimbare de majoritate sau prelungește blocajul. „Demers strict tehnic”, dar cu efect politic PSD și AUR au prezentat inițial colaborarea drept una de procedură, necesară pentru strângerea semnăturilor. Potrivit aceleiași surse, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a insistat că nu este vorba despre un pact politic, ci despre o colaborare punctuală. „Am stabilit să avem o moțiune comună. Realizăm un demers comun de redactare a unei moțiuni de cenzură pentru a fi depusă în Parlament. Aceasta va fi dezbătută la începutul lunii mai, în vederea demiterii Guvernului Bolojan. Nu e niciun pact cu PSD, e o colaborare pentru a nu face două moțiuni și să cadă amândouă”. Reprezentantul PSD, Marian Neacșu, a făcut apel la parlamentari să susțină inițiativa, iar întrebat despre posibilitatea formării unui guvern PSD–AUR a spus că deciziile vor fi luate ulterior, în forurile interne ale partidului. Peiu a declarat, la rândul său, că obiectivul principal este declanșarea alegerilor anticipate. [...]
Președintele Nicușor Dan ia în calcul inclusiv un guvern minoritar ca soluție de ieșire din blocajul politic, în condițiile în care PNL și USR au anunțat că nu mai intră în coaliții cu PSD, iar în Parlament există o moțiune de cenzură PSD-AUR care poate forța o reconfigurare rapidă a majorităților, potrivit G4Media . Șeful statului spune că „direcția pro-occidentală” trebuie păstrată și afirmă că nu va numi un premier susținut de PSD și AUR. În declarații făcute miercuri din Croația , Nicușor Dan a respins și amenințarea AUR cu suspendarea, pe care a catalogat-o drept „nu e o chestie serioasă”. În același timp, a descris drept „extrem de puțin probabil” scenariul unui guvern PSD-AUR, invocând lipsa unor declarații ale PSD în această direcție. Scenariile de guvernare: majoritar, minoritar, „cu susținere” Întrebat cum ar putea apărea un nou guvern pro-european dacă PNL și USR refuză o nouă coaliție cu PSD, președintele a indicat că urmează „discuții” și a enumerat mai multe variante: „majoritar, minoritar, cu susținere…”. El a precizat că, în cazul unui guvern minoritar, acesta ar presupune „susținere parlamentară”, iar condițiile ar ține de „discuții foarte tehnice și pe multe paliere”. Presiune de calendar: 10–12 legi pentru PNRR până la 31 august Pe componenta de guvernare și reforme, Nicușor Dan a spus că, potrivit ministrului Pîslaru, sunt „de ordinul 10–12 legi” care trebuie adoptate până la 31 august pentru PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), iar pe 2–3 dintre acestea există poziții „ușor diferite” între partide. Președintele a indicat că este nevoie de dezbatere și că, dacă va fi necesar, va media. Ce urmează: moțiunea și o posibilă reconfigurare rapidă În contextul moțiunii de cenzură semnate de un „număr important de parlamentari”, președintele a evitat să anticipeze ce se va întâmpla dacă premierul Ilie Bolojan ar fi demis, dar a spus că, dacă se ajunge acolo, „necesitatea e să acționăm repede, să stabilizăm”, subliniind că la masa negocierilor vor fi „mulți oameni” din partea partidelor, ceea ce face rezultatul dificil de prevăzut. [...]
Refacerea coaliției proeuropene după o eventuală moțiune de cenzură ar rămâne posibilă, dar complicată , în condițiile în care UDMR ia în calcul un scenariu fără Ilie Bolojan . Declarația a fost făcută miercuri de președintele UDMR, Kelemen Hunor , potrivit Antena 3 . Kelemen Hunor a spus că refacerea actualei coaliții de guvernare proeuropene „se poate, dar nu va fi ușor”, în ipoteza în care moțiunea de cenzură ar trece săptămâna viitoare. Informațiile disponibile în materialul citat nu includ detalii despre pașii concreți ai negocierilor, calendarul discuțiilor sau componența exactă a unei eventuale formule de guvernare rezultate după votul pe moțiune. [...]
Disputa dintre PPE și socialiștii europeni pe tema moțiunii PSD–AUR riscă să tensioneze cooperarea pro-europeană în dosarele României , după ce liderul popularilor din Parlamentul European, Manfred Weber , a cerut explicații publice în plen despre asocierea socialiștilor cu AUR într-o moțiune de cenzură împotriva unui „guvern stabil proeuropean”, potrivit G4Media . Weber a ridicat subiectul în cadrul unei dezbateri despre situația din Orientul Mijlociu și efectele asupra prețurilor la energie în Europa, dar a mutat discuția spre criza politică de la București. El a spus că PPE și socialiștii au avut „împreună mandatul de a reforma România”, în linie cu „bornele prezentate de Comisie”, și a întrebat-o direct pe lidera grupului S&D, Iratxe García Pérez, „de ce” socialiștii au depus moțiunea alături de AUR. În intervenția sa, Weber a sugerat că o astfel de asociere ar genera reacții puternice în Parlamentul European dacă rolurile ar fi inversate și a indicat că socialiștii ar trebui să lămurească dacă intenționează să continue cooperarea cu AUR. Potrivit aceleiași relatări, Weber a abordat „de mai multe ori în ultimele zile” criza politică din România. Replica socialiștilor: acuzații de dublu standard, fără a numi România Iratxe García Pérez i-a răspuns lui Weber fără să pronunțe numele României, trimițând însă la politica internă din Spania. Ea a acuzat PPE că „încheie înțelegeri cu partidul de extremă dreapta” în Spania și i-a cerut lui Weber să nu „dea lecții” decât dacă sunt „cele corecte”. Schimbul de replici evidențiază o fractură politică între cele două familii europene care, în mod tradițional, au cooperat pe o parte dintre dosarele majore din Parlamentul European. În contextul României, miza imediată indicată în intervenția lui Weber este continuitatea unei majorități „pro-europene” și credibilitatea cooperării dintre PPE și S&D în raport cu angajamentele de reformă invocate în plen. [...]
