Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a evitat să spună dacă va permite utilizarea bazelor americane din Italia pentru atacuri împotriva Iranului, după ce opoziția i-a cerut în Parlament să interzică implicarea țării în operațiunile militare din Orientul Mijlociu. Discuția a avut loc miercuri, 11 martie 2026, în Senatul italian, potrivit Antena 3 CNN.
Parlamentari ai Mișcării Cinci Stele (M5S) și ai Partidului Democrat (PD) i-au cerut șefei guvernului să transmită clar administrației americane că bazele militare ale SUA din Italia nu vor fi folosite pentru atacuri asupra Iranului. În semn de protest, mai mulți senatori ai opoziției au purtat șepci roșii similare celor din campaniile electorale ale lui Donald Trump, dar cu mesajul „Nu războiului”.
Senatorul M5S Luca Pirondini a acuzat guvernul că evită să se opună Washingtonului și a cerut o poziție fermă împotriva folosirii bazelor militare din Italia pentru operațiuni militare în Iran. La rândul său, senatorul PD Alessandro Alfieri a declarat că executivul trebuie să ofere „răspunsuri clare și fără echivoc”, subliniind că Italia nu se află în război.
În răspunsul său, Giorgia Meloni nu a oferit o poziție categorică, afirmând că deciziile privind eventualele solicitări ale Statelor Unite sunt analizate în funcție de moment și de contextul geopolitic. Premierul a spus că ar fi nepotrivit să ofere acum un răspuns definitiv pentru un scenariu care s-ar putea schimba.
Discuția are loc în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al implicării militare a SUA și Israelului în operațiuni împotriva Iranului. Unele state europene au acceptat deja sprijinul logistic pentru Washington: Regatul Unit și Portugalia au permis utilizarea bazelor militare de pe teritoriul lor.
În schimb, Spania a decis să nu participe la operațiunile militare și a refuzat utilizarea bazelor sale de către armata americană, ceea ce a determinat relocarea unor aeronave americane către alte baze din Europa.
În același context regional, Parlamentul României a aprobat miercuri solicitarea SUA privind dislocarea unor echipamente și forțe militare suplimentare, inclusiv avioane de realimentare în aer și sisteme de comunicații și monitorizare.
Recomandate
Liderul comuniștilor ruși avertizează că Rusia ar putea deveni următoarea țintă a SUA , pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, susținând că strategia Washingtonului vizează mai întâi China, apoi Moscova. Declarația a fost făcută de Gennadi Ziuganov , liderul Partidului Comuniștilor din Federația Rusă (KPRF), în cadrul unei ședințe a Dumei de Stat din 11 martie, potrivit Digi24 . Politicianul rus a afirmat că actualul conflict din Orientul Mijlociu face parte dintr-un plan geopolitic mai amplu al Statelor Unite și a susținut că, după Iran, următoarea țintă ar putea fi Rusia. În intervenția sa, Ziuganov a declarat că Iranul „luptă acum pentru supraviețuire”, iar Moscova ar putea urma pe lista adversarilor Washingtonului. Potrivit liderului comunist, strategia atribuită președintelui american Donald Trump ar plasa China pe primul loc între adversarii geopolitici, Rusia pe al doilea și Iranul pe al treilea. În opinia sa, evoluțiile din Golful Persic ar demonstra o schimbare radicală a politicii americane, pe care a caracterizat-o drept agresivă și lipsită de principii. Critici la adresa campaniei militare Ziuganov a comentat și evoluția operațiunilor militare împotriva Iranului, afirmând că planul inițial al Statelor Unite nu ar fi fost realizat. El a susținut că Washingtonul ar fi mizat pe o victorie rapidă, însă conflictul s-a prelungit și a produs efecte grave în regiune. Potrivit acestuia, consecințele războiului includ: deteriorarea infrastructurii din statele din zona Golfului Persic; probleme legate de aprovizionarea cu apă și alimente; distrugerea instalațiilor de desalinizare; perturbarea activității economice în regiune. Politicianul rus a afirmat că zona Golfului Persic, pe care o descrie ca fiind prosperă în trecut, s-ar fi transformat într-o regiune afectată de incendii și dezastre. Contextul conflictului din Orientul Mijlociu Războiul dintre SUA, Israel și Iran a început pe 28 februarie 2026, cu obiectivul declarat de Washington de a distruge programul nuclear iranian. În urma unor lovituri aeriene israeliene, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, și o parte a conducerii militare iraniene au fost uciși, potrivit informațiilor citate în presă. Teheranul a răspuns prin atacuri asupra Israelului și asupra unor baze militare americane din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Conflictul a avut efecte imediate asupra economiei globale: traficul aerian din Orientul Mijlociu a fost perturbat, iar Strâmtoarea Ormuz — una dintre principalele rute ale comerțului mondial cu petrol — a fost blocată temporar. Impact economic global Escaladarea militară a afectat direct piețele energetice. Indicator Evoluție Preț petrol Brent creștere de aproape 25% Nivel actual peste 91 dolari/baril Efecte regionale reducerea producției și oprirea unor fabrici Creșterea prețurilor la petrol, gaze și combustibili s-a propagat rapid la nivel global, amplificând incertitudinea economică. Negocierile, încă blocate În acest moment, părțile implicate nu dau semne că ar începe negocieri rapide. Iranul condiționează reluarea dialogului de mai multe cerințe: garanții de neagresiune din partea SUA; plata unor despăgubiri pentru pagubele produse; dreptul de a continua ciclul complet al combustibilului nuclear. La rândul său, Donald Trump a declarat anterior că singurul acord acceptabil pentru Washington ar fi capitularea completă a Iranului , ceea ce menține blocat orice progres diplomatic. [...]
Donald Trump a declarat că războiul din Iran este „câștigat”, dar nu suficient de câștigat , într-o conferință de presă confuză și contradictorie, transmite The Guardian . În ciuda afirmațiilor sale, președintele american a evitat să ofere detalii clare despre durata conflictului sau obiectivele finale ale campaniei militare. În timpul conferinței de presă de 35 de minute desfășurate în Doral, Florida, Trump a subliniat distrugerea forțelor militare iraniene de către SUA, dar a lăsat loc de interpretare cu privire la planurile de viitor. Deși a sugerat că războiul ar putea fi aproape de finalizare, a evitat să confirme o dată exactă pentru încheierea ostilităților. Reacții și critici Declarațiile președintelui au fost întâmpinate cu scepticism și critici din partea democraților. Chuck Schumer, liderul democrat din Senatul SUA, a catalogat conferința de presă drept „lipsită de viziune” și a acuzat administrația Trump de incoerență în gestionarea conflictului cu Iranul. Schumer a subliniat că Trump nu a reușit să articuleze un plan clar, punând astfel în pericol economia mondială și viețile a milioane de oameni. Politica externă și sancțiunile Trump a anunțat, de asemenea, relaxarea sancțiunilor asupra vânzărilor de petrol ale unor țări, pentru a calma piețele globale, inversând astfel politica sa anterioară de presiune economică asupra Rusiei. El a lăsat deschisă posibilitatea ca aceste sancțiuni să nu fie reintroduse, în funcție de evoluția situației internaționale. Incidentul cu racheta Tomahawk Unul dintre cele mai controversate momente ale conferinței a fost afirmația lui Trump că Iranul ar fi obținut o rachetă Tomahawk, pe care ar fi folosit-o pentru a lovi o școală de fete din Minab, ucigând peste 168 de persoane, majoritatea copii. Întrebat despre responsabilitatea SUA în acest incident, Trump a declarat că „Tomahawks sunt folosite de multe țări” și că Iranul ar deține astfel de rachete. „Tomahawks sunt folosite de multe țări”, a spus Trump, sugerând că Iranul ar putea avea astfel de rachete. „Cred că este ceva ce mi s-a spus că este sub investigație”. Declarațiile președintelui au provocat confuzie și îngrijorare în rândul jurnaliștilor prezenți, care au subliniat că Trump este singurul oficial guvernamental care a făcut astfel de afirmații. În ciuda încercărilor de clarificare, Trump nu a oferit detalii suplimentare, menționând că informațiile sunt încă în curs de investigare. [...]
Majoritatea românilor susțin participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump , potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research . Conform datelor publicate de Digi24 , 57,8% dintre respondenți consideră că decizia a fost una bună , în timp ce 32,7% o evaluează negativ , iar 9,6% nu au oferit un răspuns . Consiliul pentru Pace este o inițiativă lansată la Washington de președintele Statelor Unite, Donald Trump, iar participarea șefului statului român la prima reuniune a generat reacții diferite în opinia publică. Datele sondajului indică însă că, la nivel general, decizia este percepută pozitiv de majoritatea respondenților. Cum se împart opiniile românilor Opinia despre participarea lui Nicușor Dan Procent Decizie bună 57,8% Decizie proastă 32,7% Nu știu / nu răspund 9,6% Cine susține cel mai mult decizia Potrivit analizei sociologice, sprijinul pentru participarea președintelui României la reuniunea de la Washington este mai ridicat în anumite categorii sociale și politice. Decizia este apreciată în special de: votanții PSD, PNL și USR; persoanele cu vârsta de peste 60 de ani; respondenții cu studii superioare; locuitorii din București. În schimb, opiniile negative apar mai frecvent în rândul: votanților AUR; persoanelor între 45 și 59 de ani; celor cu nivel scăzut de educație; locuitorilor din mediul rural; angajaților din sectorul privat. Interpretarea rezultatelor Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , consideră că rezultatele indică o legitimitate publică pentru decizia președintelui. Potrivit acestuia, majoritatea societății românești percepe participarea la Consiliul pentru Pace drept o acțiune care servește intereselor strategice ale României. Inițiativa vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de conflicte internaționale și de discuții despre rolul alianțelor occidentale în menținerea stabilității globale. [...]
Donald Trump l-a acuzat pe Keir Starmer că vrea să intre în războiul cu Iranul „după ce am câștigat deja” , potrivit POLITICO , pe fondul continuării loviturilor aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului și al folosirii de către Washington a unor baze din Regatul Unit. Declarațiile au fost făcute sâmbătă seara, în a doua săptămână a conflictului, în contextul în care portavionul britanic HMS Prince of Wales ar urma să fie pregătit pentru a pleca spre Golful Persic, conform relatărilor din presa britanică citate de publicație. Trump a susținut că guvernul de la Londra „se gândește serios” să trimită două portavioane în Orientul Mijlociu, dar că SUA nu mai au nevoie de ele. „Asta e în regulă, prim-ministru Starmer, nu mai avem nevoie de ele, dar ne vom aminti”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. POLITICO notează că, după o ezitare inițială, Starmer a acordat Washingtonului permisiunea de a lovi depozite de rachete iraniene folosind baza militară britanică de la Diego Garcia, în arhipelagul Chagos, întârzierea fiind un motiv de critică repetată din partea lui Trump. În plus, SUA folosesc și o bază aeriană din Regatul Unit, după ce Starmer a autorizat acțiuni americane „defensive” împotriva unor obiective legate de rachete iraniene de pe baze britanice; patru bombardiere B-1 au ajuns la baza Fairford din Gloucestershire vineri și sâmbătă. După criticile lui Trump , cei doi lideri au discutat duminică la telefon, iar biroul lui Starmer a transmis că au abordat situația din Orientul Mijlociu și cooperarea militară, inclusiv utilizarea bazelor Royal Air Force. Separat, fostul premier britanic Tony Blair l-a criticat pe Starmer pentru că nu a susținut de la început acțiunea SUA în Iran, spunând la un eveniment privat că Washingtonul este o „piatră de temelie indispensabilă” pentru securitatea Marii Britanii și că aliații ar trebui să „se prezinte”, indiferent cine este președinte. Trump a mai afirmat sâmbătă că SUA plănuiesc noi lovituri asupra Iranului și că iau în calcul extinderea țintelor, promițând o intensificare a campaniei militare. Contextul este relevant și pentru relația transatlantică, întrucât folosirea bazelor britanice și eventualul sprijin naval ar putea deveni un subiect de presiune politică între Washington și Londra, pe măsură ce conflictul evoluează. [...]
Mojtaba Khamenei a fost ales noul lider suprem al Iranului , potrivit The Guardian , într-o decizie anunțată duminică de organismul clerical responsabil de desemnarea celei mai înalte autorități din republica islamică. Adunarea a transmis, prin presa de stat, că succesiunea a fost decisă printr-un „vot decisiv” și a cerut populației să se ralieze în jurul noului lider, invocând nevoia de unitate națională într-un moment tensionat. Adunarea a spus că Khamenei a fost ales prin ceea ce a descris drept un „vot decisiv”. Numirea are o încărcătură politică majoră: este pentru prima dată de la Revoluția Islamică din 1979 când conducerea supremă trece de la tată la fiu, fapt care poate alimenta dezbaterea internă despre apariția unui sistem cu trăsături dinastice într-un stat construit, formal, împotriva conducerii ereditare. Ali Khamenei , care a condus Iranul timp de 37 de ani, a fost ucis într-o lovitură americano-israeliană asupra Teheranului, pe 28 februarie, în prima zi a războiului cu Iranul, notează publicația. În plan intern, instituțiile-cheie au reacționat rapid: presa de stat a relatat că forțele armate și-au declarat loialitatea, iar președintele parlamentului a descris urmarea lui Mojtaba Khamenei drept o „datorie religioasă și națională”. Șeful securității a spus că noul lider poate ghida țara în actualul moment sensibil, iar Gardienii Revoluției au indicat că sunt pregătiți să îl urmeze, semnalând sprijin din partea nucleului dur al sistemului. Pe plan extern, The Guardian consemnează că decizia poate amplifica tensiunile, în condițiile în care Donald Trump a calificat anterior alegerea lui Mojtaba Khamenei drept „inacceptabilă” și a afirmat că următorul lider suprem „nu va rezista mult” dacă Teheranul nu obține mai întâi aprobarea sa. În paralel, armata israeliană a transmis, într-o postare pe X în limba persană, că va continua să urmărească orice succesor al lui Ali Khamenei și pe cei implicați în desemnarea acestuia. Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani, nu a deținut funcții alese și nu a ocupat formal un post guvernamental de rang înalt, însă a rămas în centrul puterii, în special prin rolul din biroul tatălui său și prin relațiile cultivate cu clerici conservatori și cu Gardienii Revoluției, potrivit analizei citate de publicație. În contextul războiului, Iranul a amenințat și cu atacarea unor facilități petroliere din țările vecine, după lovituri israeliene asupra unor obiective energetice din jurul Teheranului, pe fondul temerilor privind impactul asupra economiei globale și a pieței petrolului. [...]
Tensiuni în coaliția de guvernare după apariția informațiilor privind un plan PSD de schimbare a premierului Ilie Bolojan , iar șeful Guvernului a reacționat afirmând că orice partid nemulțumit are la dispoziție instrumentele parlamentare pentru a contesta actuala conducere, potrivit Digi24 . Declarația vine după ce în spațiul public au apărut informații despre o strategie atribuită PSD pentru înlocuirea premierului. Potrivit unor informații publicate de Cotidianul , social-democrații ar pregăti un plan în mai multe etape pentru a forța schimbarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului, chiar dacă ar continua guvernarea alături de aceleași partide din coaliție. Strategia atribuită PSD Conform surselor citate de publicație, planul ar include trei pași principali: Modificarea bugetului pe 2026 în Parlament PSD ar urma să depună amendamente la proiectul de buget, inclusiv unele respinse anterior în negocierile din coaliție. Strategia ar urmări să demonstreze că partidul poate forma o majoritate parlamentară alternativă și să slăbească poziția premierului. Consultare internă în PSD Liderul partidului, Sorin Grindeanu , ar intenționa să organizeze un referendum intern în care aleșii PSD să răspundă la două întrebări: dacă mai susțin actualul premier și dacă partidul ar trebui să continue guvernarea alături de USR. Presiune politică pentru schimbarea premierului În urma consultării interne, PSD ar putea merge la președintele Nicușor Dan pentru a discuta schimbarea lui Ilie Bolojan, menținând însă actuala formulă de guvernare, dar cu un alt prim-ministru. Sursele citate susțin că strategia ar putea fi aplicată până în perioada Paștelui. Reacția premierului Ilie Bolojan Întrebat despre aceste informații, premierul a declarat că, într-o democrație parlamentară, partidele din coaliție au posibilitatea de a acționa formal dacă sunt nemulțumite de guvern. „În condițiile în care un partid din coaliție nu este mulțumit de modul în care funcționează coaliția sau Guvernul, are posibilitatea parlamentară să inițieze moțiuni de cenzură și să facă propuneri”, a afirmat Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că principala prioritate a Guvernului rămâne adoptarea bugetului pentru 2026 și a avertizat că stabilitatea politică are efecte directe asupra economiei, inclusiv asupra costurilor de împrumut ale statului și asupra încrederii piețelor. Context politic tensionat În paralel, liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul va decide într-o ședință internă dacă va vota bugetul sau dacă va depune amendamente în Parlament. Eventualele modificări ar putea accentua tensiunile din coaliția de guvernare. Discuțiile privind schimbarea premierului apar într-un moment sensibil pentru executiv, marcat de negocieri politice pe tema bugetului și de divergențe între partidele aflate la guvernare. [...]
