Știri
Știri din categoria Politică
Fără o majoritate parlamentară „de coabitare”, România riscă să rămână fără un guvern funcțional, iar asta ar prelungi blocajele pe decizii cu impact direct în economie și în accesarea fondurilor europene, potrivit Agerpres. Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Economiei, senatorul USR Irineu Darău, marți, la Râmnicu Vâlcea.
Darău a spus că eșecul păstrării coaliției de guvernare trebuie asumat „poate al tuturor”, însă testul imediat este dacă în Parlament se poate forma o majoritate între partidele pro-europene. În lipsa ei, „nu poate exista Guvern”, a afirmat el, invocând și dificultățile întâmpinate pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), unde întârzierile și disputele politice au afectat, în opinia sa, subiecte „legate de miliarde de euro pentru țară”.
În evaluarea ministrului interimar, o formulă de guvernare stabilă până în 2028 ar presupune revenirea „în mare” la un protocol de majoritate parlamentară similar celui existent anterior. El a descris această variantă drept „singura fezabilă” și cu „valență etică”, în contextul în care formarea unei majorități este, în prezent, „foarte greu” de realizat.
Darău a apreciat că alegerile anticipate „nu sunt preferabile”, însă a adăugat că USR „nu fuge” de acest scenariu dacă nu se conturează o soluție politică. Argumentul său este că ar fi „greu de crezut” că România poate continua „doi ani și jumătate cu formule improvizate”.
Totodată, el a indicat drept opțiuni de lucru o formulă USR–PNL–UDMR, inclusiv cu o propunere de premier (Siegfried Mureșan), dar și o a doua variantă „mai de compromis”, cu o rotativă la conducerea guvernului.
Recomandate
USR condiționează formarea majorității și împinge criza spre anticipate , anunțând că nu va vota un Executiv în care PSD are miniștri, potrivit Adevărul . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că alegerile anticipate sunt soluția pentru ieșirea din blocajul politic și că partidul își menține poziția exprimată după demiterea Guvernului Bolojan. Fritz a spus că USR va participa la consultările de la Palatul Cotroceni, dar a reiterat linia roșie față de PSD. Într-o postare pe Facebook, liderul USR a transmis că „în acest moment, soluția pentru ieșirea din criza în care PSD și AUR au aruncat țara sunt alegerile anticipate”. Ce înseamnă poziția USR pentru negocierile de guvernare Mesajul central al USR este că nu va intra la guvernare și nu va susține prin vot un cabinet care include miniștri PSD. Dominic Fritz a formulat explicit această condiție: „USR nu intră la guvernare dacă din viitorul guvern fac parte miniștri PSD. USR nu va vota niciun guvern care e paravan pentru PSD.” În același timp, el a arătat că formațiunea ar discuta cu un premier desemnat, dacă președintele Nicușor Dan face o nouă nominalizare, însă fără a renunța la condiția privind componența politică a Executivului. Contextul imediat: guvern respins și consultări reluate Declarațiile vin după ce Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri în Parlament, cu 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, insuficient pentru învestitură. În acest context, președintele Nicușor Dan a convocat noi consultări pentru luni, detaliate de Adevărul : USR este programat la ora 15:30, iar șeful statului a anunțat că în aceeași zi va face o nouă nominalizare pentru funcția de premier. Printre numele vehiculate se află ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, care a declarat că este „onorant” ca numele său să fie luat în calcul. Separat, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a spus că viitorul Guvern ar putea fi format în jurul PSD, dar fără Sorin Grindeanu premier, potrivit Adevărul . De ce contează: crește riscul de blocaj și se îngustează opțiunile de majoritate Prin refuzul de a vota un guvern cu miniștri PSD, USR își fixează o poziție care poate complica aritmetica parlamentară pentru o majoritate stabilă, mai ales în condițiile în care președintele a exclus anterior participarea AUR la o eventuală guvernare susținută de PSD, invocând impactul asupra relațiilor externe ale României. În paralel, USR încearcă să mute presiunea politică spre revenirea la urne, argumentând că „politicienii ar trebui să se întoarcă în fața alegătorilor” pentru un mandat reînnoit. Ce urmează depinde de rezultatul consultărilor de luni și de numele premierului pe care președintele îl va nominaliza, dar poziția USR indică, cel puțin la nivel declarativ, o disponibilitate redusă pentru compromisuri care includ PSD în Executiv. [...]
Căderea Guvernului Mureșan deschide opțiunea anticipatelor și pune presiune pe o nominalizare rapidă , iar miza imediată este reducerea incertitudinii politice într-un moment în care costurile de finanțare ale statului cresc, potrivit Mediafax . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus la Digi24 că respingerea în Parlament a cabinetului propus de Siegfried Mureșan nu este „un eșec”, ci finalizarea unei proceduri care, prin repetare, poate duce constituțional la alegeri anticipate. Bolojan a argumentat că, odată ce două propuneri de guvern au ajuns în Parlament și au fost respinse, „se pot organiza alegeri anticipate”, ceea ce ar limita posibilitatea de a prelungi „starea de incertitudine” prin amânarea unei noi nominalizări de premier. „Pârghia” președintelui: nominalizare rapidă sau avertismentul anticipatelor În evaluarea premierului interimar, președintele României are „o pârghie foarte importantă” după acest vot: fie desemnează „cât mai repede posibil” un nou premier, fie convoacă alegeri anticipate. El a descris și o variantă intermediară: președintele să transmită parlamentarilor că următoarea nominalizare ar fi ultima, iar dacă și aceasta cade, va urma declanșarea anticipatelor — un semnal care, în opinia sa, ar putea influența votul în Parlament. Cinci luni de provizorat și riscul economic al prelungirii crizei Bolojan a respins ideea că respingerea guvernului ar fi făcut parte dintr-un plan comun cu președintele Nicușor Dan pentru a crea condițiile anticipatelor, afirmând explicit: „Nu a existat un plan, dar e o procedură normală și cea mai mare greșeală ar fi fost să prelungim această stare de incertitudine.” El a indicat că luni se împlinesc „5 luni de zile de provizorat” și a enumerat presiuni gestionate în această perioadă, de la închiderea unor etape legate de fonduri europene și PNRR, până la secetă, oprirea centralei de la Cernavodă și scumpirea combustibililor, pe fondul crizelor internaționale. Pe componenta financiară, Bolojan a avertizat că, în contextul actual, există „o creștere puternică a costurilor pe împrumuturile” statelor, inclusiv în România, ceea ce se traduce în dobânzi mai mari și o sarcină suplimentară pentru buget. Anticipatele „nu sunt o soluție magică”, dar pot deveni singura ieșire Întrebat despre poziția președintelui Nicușor Dan, care a spus în repetate rânduri că alegerile anticipate nu sunt o soluție în acest moment, Bolojan a afirmat că decizia aparține șefului statului și a nuanțat: anticipatele „nu sunt o soluție magică”, însă, dacă nu se ajunge la o formulă de guvernare, pot deveni „singura” cale de a debloca situația. În ceea ce privește ieșirea din criză fără anticipate, Bolojan a indicat că soluția depinde de președinte, după consultările cu partidele, și a susținut că, din perspectiva centrului-dreapta, votul din Parlament a arătat o limită de susținere: 182 de voturi din 465, pe care a echivalat-o cu „40%”. PNL, a mai spus el, a prezentat „mai multe soluții” și așteaptă propunerea pe care o va face președintele la următoarea rundă de consultări. [...]
PNL avertizează că respingerea Cabinetului Mureșan poate prelungi blocajul politic , iar costul imediat ar fi reluarea negocierilor și menținerea incertitudinii, într-un moment în care Parlamentul are deja pe masă o soluție de guvernare, potrivit G4Media . Dan Motreanu , secretarul general al PNL, spune că votarea noului Executiv condus de premierul desemnat este „soluția concretă” pentru deblocarea crizei și susține că PNL, USR și UDMR și-au asumat public formula de guvernare. În același timp, liderul liberal critică PSD, pe care îl acuză că a participat la demiterea fostului guvern alături de AUR și că refuză acum să susțină varianta propusă de coaliția de centru-dreapta. În logica PNL, un vot negativ în Parlament nu ar produce automat o altă majoritate, ci ar împinge procesul înapoi la o nouă rundă de negocieri și desemnări, cu aceeași întrebare privind asumarea guvernării și a unei majorități „transparente”. „Respingerea acestui Guvern nu produce automat o altă majoritate. Ne poate întoarce, practic, la punctul din care am plecat pe 5 mai: noi negocieri, o nouă desemnare și aceeași întrebare – cine își asumă guvernarea transparent și cu ce majoritate?” Miza votului: guvern cu puteri depline sau prelungirea interimatului Motreanu afirmă că „stabilitatea nu înseamnă prelungirea interimatului”, ci instalarea unui guvern cu puteri depline și o majoritate asumată. El mai susține că România se află de cinci luni într-o „incertitudine politică” și că s-a pierdut deja prea mult timp, inclusiv din cauza parcurgerii lente a procedurilor constituționale. În același mesaj, liderul PNL avertizează că, dacă PSD respinge Cabinetul Mureșan, votul ar ridica o întrebare politică despre obiectivul real al demiterii guvernului anterior: rezolvarea crizei sau obținerea unei formule de putere în care PSD să impună un premier propriu ori să controleze politic guvernarea. Anticipatele, scenariu nedorit, dar folosit ca presiune politică Deși spune că alegerile anticipate „nu reprezintă scenariul pe care ni-l dorim”, Motreanu respinge ideea că teama de anticipate ar trebui să blocheze ieșirea din criză. În plus, el contrazice poziția atribuită în articol lui Nicușor Dan , care ar fi refuzat anticipatele. În argumentația sa, anticipatele ar putea să nu schimbe „radical procentele”, dar ar putea schimba „realitatea politică”, inclusiv prin efecte interne în partide, deoarece alegerile ar genera un mandat nou și ar funcționa ca mecanism de selecție a liderilor. „Anticipatele poate nu vor schimba radical procentele. Dar pot schimba realitatea politică. Alegerile produc un mandat politic nou. Alegerile sunt și un mecanism de selecție internă a liderilor.” Ce urmează, conform declarațiilor citate: votul din Parlament asupra Guvernului Mureșan, pe care Motreanu îl indică drept momentul decisiv pentru a evita reluarea negocierilor și prelungirea incertitudinii politice. [...]
Învestirea Guvernului Mureșan intră la vot cu un deficit de circa 63 de voturi , în condițiile în care PNL, USR și UDMR adună împreună aproximativ 170 de parlamentari, iar pragul necesar este de 233, potrivit Adevărul . În plen, Ilie Bolojan a fost huiduit înainte să ia cuvântul, într-o ședință care decide dacă România iese din criza politică printr-un Executiv cu puteri depline. Parlamentul s-a reunit miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00, pentru votul de învestitură al Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Votul este secret, cu bile, și vizează atât programul de guvernare, cât și lista Cabinetului. Aritmetica parlamentară: majoritatea nu e asigurată Pentru a intra în funcție, Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. Conform datelor prezentate, PNL, USR și UDMR au împreună aproximativ 170 de parlamentari, în timp ce PSD și AUR au anunțat că nu vor susține Executivul. În aceste condiții, învestirea depinde de voturi suplimentare față de cele ale partidelor care și-au asumat susținerea. Contextul ședinței este prezentat de publicație și în materialele despre votul de învestitură al Guvernului Mureșan , respectiv despre votul asupra programului de guvernare . Mesajul lui Bolojan: reforme, disciplină bugetară și „continuarea drumului” În discurs, Ilie Bolojan a susținut că demiterea guvernului pe care l-a condus nu ar fi avut legătură cu încălcarea programului de guvernare, ci cu încercarea de a duce reformele „până la capăt” și cu oprirea „sifonării banilor publici către rețelele clientelare”. Bolojan a argumentat că, în perioada mandatului său, Executivul ar fi încercat să schimbe direcția economică a României prin reducerea dezechilibrelor și orientarea către investiții, în locul unui model „bazat pe consum din împrumuturi”. A insistat și pe ideea că reforma statului ține de echitate și dezvoltare, nu doar de „contabilitate”, și a avertizat că respingerea unui nou guvern nu elimină problemele țării. Ce urmează Miza imediată este dacă Guvernul Mureșan strânge cele 233 de voturi necesare într-un vot secret, în condițiile în care o parte importantă a opoziției parlamentare a anunțat deja că nu îl susține. În lipsa unei majorități, criza politică rămâne deschisă, iar România continuă fără un Executiv „stabil, cu puteri depline”, așa cum a cerut Bolojan în apelul final către parlamentari. [...]
PSD își poziționează oferta politică drept alternativă la austeritate, pe fondul blocajului guvernamental și al presiunilor bugetare de final de an , după respingerea în Parlament a Cabinetului condus de Siegfried Mureșan, potrivit Agerpres . Sorin Grindeanu , liderul PSD, a cerut convocarea rapidă a consultărilor cu partidele parlamentare de către președintele Nicușor Dan și a susținut că România „a pierdut încă 10 zile” din cauza „orgoliilor liderilor PNL și USR”. În același context, Grindeanu a invocat riscuri pentru economie și urgențe de calendar: apropierea iernii, necesitatea unei rectificări bugetare și pregătirea bugetului pentru 2027. „Cred că a venit momentul să stăm cu toții la masă, să găsim o soluție, până nu va fi prea târziu pentru economia României.” Ce înseamnă, concret, „alternativa la austeritate” în mesajul PSD În declarația citată de Agerpres, Grindeanu nu detaliază măsuri fiscale sau bugetare punctuale, dar fixează direcția politică: un program care „să relanseze economia” și „să redea încrederea și speranța”. Mesajul vine într-un moment în care, pe lângă criza politică, se acumulează decizii cu impact direct asupra finanțelor publice (rectificarea) și asupra mediului economic (bugetul pe anul următor). Contextul imediat: Guvernul Mureșan, respins la vot Guvernul condus de Siegfried Mureșan nu a fost învestit miercuri de plenul comun al Parlamentului. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 321, iar din 197 de voturi valabil exprimate: 182 au fost „pentru” învestitură (sub pragul necesar de 233); 15 au fost „împotrivă”. În acest cadru, PSD își anunță disponibilitatea de a participa la conturarea unei soluții politice, condiționând-o de schimbarea direcției economice pe care o asociază cu „austeritatea de până acum”. [...]
După căderea Guvernului Mureșan , Alina Gorghiu cere reluarea negocierilor pentru o majoritate stabilă, avertizând că anticipatele ar bloca decizii economice și rectificarea bugetară , potrivit Agerpres . Deputata PNL susține că „toate forțele politice responsabile” ar trebui să „stingă criza” și să reducă tensiunea publică, pentru a ajunge la un guvern cu sprijin parlamentar. Într-un mesaj video postat pe Facebook, Gorghiu a spus că „a picat al doilea Guvern cu premier liberal” și a cerut un „T0 în politică”, adică un restart al discuțiilor „fără orgolii” și fără reluarea conflictelor din ultimele luni. Ea a insistat că, dincolo de componența cabinetului sau de promisiunile din programul de guvernare, esențială este existența unei majorități: fără „233 de voturi”, nu poate fi învestit un guvern. Anticipatele, descrise ca factor de blocaj pentru buget și reforme Gorghiu a argumentat că alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, pentru că ar însemna instabilitate și ar amâna decizii pe care le leagă direct de funcționarea statului, inclusiv rectificarea bugetară, reformele și „decizii economice de care România are nevoie”. „Alegerile anticipate nu sunt o soluție, înseamnă instabilitate, înseamnă fără rectificare, înseamnă fără reforme, înseamnă fără decizii economice de care România are nevoie.” PNL admite eșecul strategiei și cere reluarea dialogului „de la zero” Un punct central al mesajului este recunoașterea faptului că „strategia PNL de până acum a eșuat”, în opinia sa, și că este necesară reluarea dialogului „de la zero” pentru a construi „o majoritate stabilă”, care să reziste nu doar la votul de învestitură, ci și „pe următorii doi ani”. În acest cadru, Gorghiu a cerut negocieri „serioase” și o abordare orientată spre responsabilitate, chiar dacă aceasta nu este „populară”, miza fiind formarea unui guvern „stabil”, cu o „majoritate adevărată”, capabil să conducă și să rezolve problemele curente. [...]
