Știri
Știri din categoria Politică
Potrivit The Sun, Donald Trump susține că Iranul a încercat să negocieze pacea, însă președintele american a respins ideea unui acord, afirmând că este „prea târziu” pentru oprirea conflictului.
Declarația a fost făcută la Casa Albă în timpul ceremoniei dedicate echipei Inter Miami, campioana Major League Soccer din 2025. În cadrul evenimentului, la care au participat jucători precum Lionel Messi și Luis Suárez, liderul american a vorbit pe larg despre evoluția conflictului dintre Statele Unite și Iran.
Trump a afirmat că oficialii iranieni ar fi încercat să afle cum ar putea fi încheiat un acord pentru oprirea bombardamentelor, însă reacția sa a fost una categorică. Potrivit declarației sale, liderii de la Teheran ar fi contactat partea americană pentru a discuta posibilitatea unui compromis, dar administrația de la Washington nu a fost dispusă să accepte o astfel de variantă în acest moment.
„Iranienii sunt duri și vor să lupte. Sună și întreabă cum pot face un acord de pace. Le-am spus că e cam târziu pentru asta. Noi vrem să luptăm mai mult decât vor ei”, a spus Trump, citat de publicația britanică The Sun.
Conflictul ar fi început cu aproximativ o săptămână înainte, după un atac comun al Statelor Unite și Israelului asupra Teheranului, în urma căruia liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, ar fi fost ucis. Ulterior, Iranul a ripostat, lansând atacuri asupra unor baze militare americane din Orientul Mijlociu, ceea ce a amplificat tensiunile din regiune.
Discursul lui Trump a stârnit reacții și în mediul online, mai ales după ce imaginile au arătat că jucători ai lui Inter Miami, inclusiv Lionel Messi, au aplaudat în timpul intervenției, gest care a generat critici din partea unor comentatori și jurnaliști. Unii dintre aceștia au susținut că sportivii au fost puși într-o situație delicată prin asocierea cu declarații politice despre conflictul militar.
Vizita echipei Inter Miami la Casa Albă face parte din tradiția americană prin care echipele campioane sunt invitate de președinte pentru a fi onorate, însă în acest caz evenimentul sportiv a fost eclipsat de declarațiile despre evoluția războiului și despre poziția fermă a administrației americane în raport cu Iranul.
Recomandate
Donald Trump afirmă că după campania militară din Iran ar putea urma Cuba , susținând că regimul de la Havana „va cădea foarte curând” și că autoritățile cubaneze ar fi interesate de un acord cu Washingtonul. Declarația a fost făcută într-o intervenție la CNN . Președintele american a comentat situația într-o discuție despre operațiunea militară lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe care a descris-o drept o campanie „de succes”. În acest context, Trump a sugerat că, după finalizarea obiectivelor din Orientul Mijlociu, atenția administrației sale se va îndrepta și spre Cuba. „Cuba va cădea foarte curând, cu siguranță. Nu are legătură cu Iranul, dar și Cuba va cădea. Ei sunt foarte dornici să ajungă la un acord”, a declarat liderul de la Casa Albă. El a insistat că autoritățile cubaneze ar fi interesate de negocieri și a precizat că eventualele discuții sunt gestionate de secretarul de stat Marco Rubio, politician american de origine cubaneză. Posibile contacte diplomatice În ultimele săptămâni, presa americană a relatat despre contacte între Marco Rubio și Raul Guillermo Rodriguez Castro , nepotul fostului lider cubanez Raul Castro. Potrivit relatărilor citate, ar fi vorba mai degrabă despre discuții preliminare decât despre negocieri oficiale. Aceste contacte ar fi vizat, printre altele: posibile reforme economice treptate în Cuba relaxarea graduală a sancțiunilor americane o eventuală normalizare a relațiilor dintre Washington și Havana Sancțiunile impuse Cubei de Statele Unite datează încă din perioada Războiului Rece și reprezintă unul dintre cele mai longevive regimuri de sancțiuni din politica externă americană. Context regional tensionat Declarațiile lui Trump vin într-un moment de tensiune geopolitică ridicată. Liderul american a sugerat într-un interviu acordat publicației Politico că o eventuală schimbare de regim sau apropiere strategică a Cubei de Statele Unite ar reprezenta „cireașa de pe tort” după evoluțiile recente din Venezuela. În ianuarie 2026, un comando american l-a capturat pe președintele venezuelean Nicolas Maduro, unul dintre principalii aliați ai Havanei în regiune. Acest episod a schimbat echilibrul politic din America Latină și a amplificat presiunile asupra regimului cubanez. Deocamdată, administrația americană afirmă că prioritatea rămâne conflictul din Orientul Mijlociu, iar evoluțiile legate de Cuba ar putea fi abordate într-o etapă ulterioară. Ce ar putea urma În lipsa unor negocieri oficiale confirmate, rămâne neclar dacă declarațiile lui Donald Trump reprezintă începutul unei strategii concrete față de Cuba sau doar o poziție politică într-un context geopolitic tensionat. Totuși, eventuale schimbări în relația dintre Washington și Havana ar avea consecințe majore pentru regiunea Caraibelor și pentru echilibrul politic din America Latină. [...]
Donald Trump a ordonat lovituri militare asupra Iranului, ignorând avertismentele privind riscurile politice și militare , arată o analiză publicată de Reuters . Potrivit agenției, mai mulți consilieri de rang înalt și reprezentanți ai serviciilor de informații l-au avertizat pe președinte că nu pot garanta evitarea unei escaladări dificil de controlat și că un conflict prelungit ar putea afecta șansele republicanilor la alegerile parțiale pentru Congres din noiembrie 2026. În ciuda acestor semnale, Trump a decis lansarea operațiunii „Epic Fury”, mizând pe ideea că o acțiune militară decisivă îi va consolida imaginea de lider puternic pe plan intern. Oficiali ai Casei Albe au declarat pentru Reuters că președintele a ales să urmeze linia susținătorilor unei politici externe agresive, care pledează de mult timp pentru înlăturarea regimului de la Teheran. Costuri politice imediate Datele unui sondaj Reuters/Ipsos indică faptul că doar unul din patru americani susține atacurile asupra Iranului, iar aproximativ jumătate dintre respondenți consideră că Trump este prea dispus să recurgă la forța militară. Sondajul a fost realizat înainte ca armata americană să confirme primele victime în rândul soldaților SUA, element care ar putea accentua nemulțumirea publică. În februarie, 58% dintre americani declarau deja că nu sunt mulțumiți de performanța președintelui, potrivit aceleiași surse. În acest context, mobilizarea electoratului republican devine esențială, mai ales în circumscripțiile unde majoritatea este fragilă. Un risc suplimentar vine chiar din interiorul bazei electorale MAGA, unde o parte dintre susținători se opun implicării militare externe. O prezență redusă la vot în noiembrie ar putea favoriza democrații în cursa pentru Congres. Presiune economică Pe lângă costurile politice, conflictul are deja efecte economice. Prețul mediu al benzinei în SUA a depășit pragul de 3 dolari pe galon pentru prima dată din noiembrie, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Creșterea vine după patru săptămâni consecutive de scumpiri, într-un moment în care inflația și costul vieții rămân teme sensibile pentru alegători. Oficiali ai Casei Albe recunosc că o implicare militară prelungită, combinată cu eventuale pierderi suplimentare de vieți omenești și creșteri ale prețului combustibilului, ar putea eroda sprijinul republican în zeci de districte decisive. Deși administrația susține că operațiunea ar putea dura până la cinci săptămâni și promite „succesul final”, analiza Reuters arată că miza reală nu este doar militară, ci și electorală. Într-un an cu alegeri la mijloc de mandat, fiecare evoluție pe frontul extern riscă să se reflecte direct în urne. [...]
Moartea ayatollahului Ali Khamenei redeschide lupta pentru succesiune în Iran, iar Hassan Khomeini, nepotul fondatorului Republicii Islamice, intră în prim-plan, potrivit Reuters . Reuters relatează că uciderea lui Khamenei, în vârstă de 86 de ani, într-un atac americano-israelian a accelerat o dezbatere veche, fără o direcție limpede până acum, privind cine va deveni următorul lider suprem. Decizia aparține clericilor care vor delibera asupra succesiunii. Hassan Khomeini, 53 de ani, este cel mai vizibil dintre cei 15 nepoți ai ayatollahului Ruhollah Khomeini și este perceput drept un moderat relativ în establishmentul religios. El are legături apropiate cu reformiști, inclusiv foștii președinți Mohammed Khatami și Hassan Rouhani, asociați cu politici de deschidere către Occident în mandatele lor. Deși are un rol public cu încărcătură simbolică, ca administrator al mausoleului bunicului său din sudul Teheranului, Hassan Khomeini nu a ocupat funcții guvernamentale. În același timp, unii politicieni din Iran l-au văzut ca pe un posibil rival pentru candidații duri care au câștigat influență sub Khamenei, inclusiv pentru fiul acestuia, Mojtaba. În contextul tulburărilor interne din ianuarie, ideea unui succesor mai moderat a căpătat tracțiune în rândul unor politicieni iranieni, ca modalitate de a consolida Republica Islamică în fața nemulțumirilor în creștere. Reuters notează însă că Hassan Khomeini rămâne loial sistemului instaurat după înlăturarea șahului, în 1979, chiar dacă are un istoric de apeluri la reformă și, uneori, de critici la adresa autorităților. „Nu poți să alegi pe cineva pentru mine și să-mi spui să votez pentru el!”, a spus Khomeini în 2021, după ce Consiliul Gardienilor a blocat candidați reformiști, o decizie care a deschis drumul victoriei lui Ebrahim Raisi (decedat în 2024, într-un accident de elicopter), consemnează Reuters. Tot el a cerut „explicații transparente și precise” după moartea Mahsei Amini, tânăra care a decedat în 2022 după ce a fost reținută de poliția moralității, acuzată că a încălcat codul vestimentar conservator, incident care a declanșat proteste la nivel național. Pe de altă parte, în timpul celor mai sângeroase tulburări din decembrie și ianuarie (comparativ cu perioada de după 1979), el s-a aliniat establishmentului, acuzând „revoltații” că ar servi Israelul și participând la un marș pro-guvernamental. Articolul mai arată că Hassan Khomeini a încercat, în urmă cu un deceniu, să candideze pentru Adunarea Experților, organismul care alege liderul suprem. Deși ar fi obținut inițial un acord de principiu din partea lui Khamenei, a fost ulterior descalificat de Consiliul Gardienilor, pe fondul invocării calificărilor religioase (Hojatoleslam, un rang sub ayatollah), într-o mișcare interpretată ca menită să prevină o provocare din partea taberei reformiste. Pe scurt, elementele care îl aduc pe Hassan Khomeini în centrul discuției despre succesiune includ: profilul de cleric de rang mediu, cu rol public ceremonial, dar cu vizibilitate mare; relațiile cu reformiști de prim rang, inclusiv Khatami și Rouhani; poziționări publice care combină apeluri la reformă cu loialitate față de sistem; episoade de fricțiune cu Consiliul Gardienilor și blocarea candidaturii la Adunarea Experților; percepția, în interiorul Iranului, că ar putea contrabalansa candidați asociați liniei dure, inclusiv pe Mojtaba Khamenei. În paralel, Reuters notează că Hassan Khomeini a avut și mesaje dure la adresa Israelului, iar în timpul războiului aerian de 12 zile dintre Israel și Iran de anul trecut i-a scris lui Khamenei lăudându-i conducerea, potrivit site-ului iranian Jamaran, dedicat memoriei lui Khomeini. În perioada următoare, miza politică se va concentra pe deliberările clericilor care vor decide succesorul lui Khamenei și pe echilibrul dintre tabăra dură și cei care susțin o opțiune mai moderată. [...]
Donald Trump susține relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei ca parte a unui posibil acord de pace pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit agenției ruse TASS . Declarația a fost făcută joi, 26 februarie 2026, la Casa Albă, unde liderul american a afirmat că „i-ar plăcea” ridicarea sancțiunilor dacă acest lucru ar contribui la oprirea rapidă a conflictului. Trump a precizat că a discutat cu președintele rus Vladimir Putin și că ambii ar dori încheierea războiului „cât mai repede”. Afirmațiile vin la doar câteva zile după marcarea a patru ani de la invazia rusă la scară largă și la scurt timp după întâlnirea trimisilor americani Jared Kushner și Steve Witkoff cu negociatori ucraineni la Geneva, relatată de Al Jazeera . Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că următoarea rundă de discuții ruso-ucrainene ar putea avea loc în martie, la Abu Dhabi. Declarația lui Trump marchează o schimbare de ton. La începutul anului, el susținuse un proiect de lege care prevedea tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere energie rusească și prelungise sancțiunile existente pentru încă un an. De asemenea, Trezoreria americană a sancționat companii petroliere majore precum Rosneft și Lukoil. Totuși, planul de pace în 28 de puncte prezentat anterior Kievului includea posibilitatea ridicării etapizate a sancțiunilor, în funcție de progresele negocierilor. Contextul economic este relevant: potrivit Reuters și altor surse internaționale, deficitul bugetar al Rusiei ar putea ajunge în 2026 la până la 4,4% din PIB, veniturile din petrol și gaze au scăzut semnificativ, iar banca de dezvoltare VEB anticipează o contracție economică de 0,8%. Inflația rămâne la aproximativ 6%, iar dobânda-cheie este de 16%. Rămâne însă incert dacă relaxarea sancțiunilor va deveni realitate. Negocierile sunt blocate de divergențe teritoriale majore, în special privind Donbasul, iar criticii susțin că Moscova tergiversează discuțiile în timp ce își consolidează pozițiile pe front. [...]
Guvernul a pus „toate structurile” în alertă după izbucnirea conflictului din Iran, potrivit Știrile ProTV . Premierul Ilie Bolojan spune că autoritățile caută soluții pentru întoarcerea românilor aflați în țări care și-au închis spațiile aeriene, imediat ce zborurile vor fi reluate. Într-o conferință de presă susținută la Consiliul Județean Giurgiu, Bolojan a declarat că a discutat cu ministra de Externe, Oana Țoiu, și că România va ține legătura, prin ambasade, cu cetățenii români din statele afectate de suspendarea zborurilor. „Toate structurile noastre sunt în alertă, pentru că, aşa cum ştiţi, mai multe ţări şi-au închis spaţiile aeriene, ceea ce înseamnă că zborurile spre aceste ţări nu vor mai avea loc.” Premierul a mai spus că personalul ambasadelor României „este în bună regulă, la posturi” și a mulțumit angajaților pentru activitatea lor în contextul actual. Mesajul vine pe fondul riscului ca românii aflați în regiune să rămână blocați până la redeschiderea rutelor aeriene. În același material este menționat că Statele Unite și Israelul au atacat Iranul sâmbătă dimineață, iar Teheranul a amenințat cu represalii și a lansat rachete către Israel și către baze militare americane din regiune. Pentru România, consecința imediată ține de mobilitatea cetățenilor și de capacitatea autorităților de a organiza repatrieri sau rute alternative, în funcție de evoluția restricțiilor de zbor. Articolul notează și că Bolojan a participat sâmbătă la semnarea contractului pentru „Proiectul de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Giurgiu”, iar informațiile sunt atribuite de publicație agenției Agerpres. [...]
Mai mulți congresmeni americani au criticat atacul SUA asupra Iranului și l-au descris drept „acte de război neautorizate de Congres”, potrivit Știrile ProTV , care citează POLITICO . Reacțiile au venit după acțiunea militară desfășurată sâmbătă dimineață, înainte de zori, împotriva Teheranului, pe fondul dezbaterii din SUA privind limitele constituționale ale puterii președintelui de a angaja țara în operațiuni militare fără un vot al legislativului. Reprezentantul Thomas Massie , republican din Kentucky și critic frecvent al lui Donald Trump , a calificat atacurile, într-o postare pe rețelele de socializare, drept „acte de război neautorizate de Congres”. În același registru, senatorul Ruben Gallego a susținut că SUA pot sprijini „mișcarea democratică și poporul iranian” fără a trimite trupe „să moară”, conform relatării citate. Miza politică imediată este legată de o inițiativă legislativă care ar limita capacitatea președintelui de a decide unilateral acțiuni militare împotriva Iranului. Massie și reprezentantul Ro Khanna, democrat din California , intenționau să forțeze săptămâna următoare un vot pe o astfel de legislație, însă atacurile de sâmbătă dimineață au avut loc înainte ca demersul bipartizan să ajungă în plen. [...]
