Știri
Știri din categoria Politică
Sondaj CURS: PSD conduce în București cu 22%, dar patru partide sunt despărțite de doar cinci procente potrivit HotNews.ro, care citează un studiu realizat în perioada 12–20 februarie 2026 pe un eșantion de 1.069 de respondenți din Capitală. Cercetarea, cu o marjă de eroare de ±3%, indică un clasament strâns în ipoteza unor alegeri locale organizate duminica viitoare, diferența dintre primele patru formațiuni fiind de doar cinci procente.
În intențiile de vot, Partidul Social Democrat ar obține 22%, urmat de Alianța pentru Unitatea Românilor cu 20%. Partidul Național Liberal este cotat la 18%, iar Uniunea Salvați România la 17%, ceea ce conturează o competiție deschisă în Capitală. Restul formațiunilor se situează sub pragul de 6%.
Intenția de vot pentru alegerile locale în București:
Sondajul mai arată că 65% dintre bucureșteni consideră că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 28% cred că direcția este bună. Nemulțumirile se reflectă și în lista priorităților pe care cetățenii le transmit Primăriei Generale.
Principalele probleme indicate de respondenți:
| Problemă | Procent |
|---|---|
| Trafic și aglomerație | 24% |
| Impozite și taxe | 16% |
| Apă caldă și termoficare | 14% |
| Curățenie și salubritate | 10% |
| Sănătate și spitale | 10% |
| Străzi și infrastructură | 8% |
| Poluare | 7% |
| Nivel de trai | 6% |
| Parcări | 3% |
| Transport în comun | 1% |
Traficul rămâne principala nemulțumire, menționat de aproape un sfert dintre respondenți, urmat de presiunea fiscală și problemele sistemului de termoficare.
Contextul politic este relevant: la alegerile pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie 2024, candidatul PNL Ciprian Ciucu a câștigat cu peste 36%, în timp ce Daniel Băluță (PSD) a obținut 20,5%, iar candidata susținută de AUR, Anca Alexandrescu, 21,94%. Comparativ cu acele rezultate, actualul sondaj sugerează o reașezare a intențiilor de vot și o competiție mult mai echilibrată între principalele partide.
Institutul CURS, fondat în 1996 și deținut de Iosif Buble, a realizat cercetarea într-un moment în care dezbaterea publică privind administrarea Capitalei este intensă, iar temele legate de infrastructură și costul vieții domină agenda locală.
Recomandate
USR își condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , chiar dacă va participa la discuțiile cu premierul desemnat Eugen Tomac , potrivit Digi24 . Mesajul transmis de președintele USR, Dominic Fritz , fixează din start o limită politică ce poate restrânge opțiunile de majoritate în Parlament. Fritz a spus că USR va sta de vorbă cu Eugen Tomac „din respect pentru președinte și cu responsabilitate pentru țară”, pe care îl descrie drept „un președinte de partid și europarlamentar respectabil”. În același timp, liderul USR a reiterat că partidul nu acceptă „nicio formulă cu PSD sau cu ce seamănă a PSD”. Ce cere USR în negocieri În declarațiile citate, Dominic Fritz indică faptul că USR ar susține o formulă de guvernare care include miniștri ai partidului, pe care îi consideră orientați spre reformă. El i-a enumerat pe: Diana Buzoianu Radu Miruță Oana Țoiu Irineu Darău De ce contează: spațiul de negociere se îngustează Poziția USR introduce o condiție explicită pentru orice înțelegere politică: excluderea PSD și a formațiunilor „apropiate” acestuia. În practică, o astfel de linie roșie poate complica aritmetica parlamentară necesară pentru învestirea unui guvern, în funcție de configurația majorităților disponibile. Fritz a argumentat și că reformele au nevoie de „voință și răspundere politică”, nu doar de „intenții tehnocrate”, susținând că fără asumare politică un nou guvern „nu va avea puterea să facă curățenia necesară”. La final, liderul USR a făcut apel la implicarea cetățenilor în politică, invitându-i să se alăture partidului. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD din zonele-cheie ale executivului , iar premierul interimar Ilie Bolojan spune că partidul său „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și pune sub semnul întrebării eficiența unui cabinet tehnocrat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul desemnării lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. Bolojan susține că PSD ar prefera un guvern tehnocrat deoarece „îl ajută să fugă de răspundere”, după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. Linia roșie trasată de PNL: fără oameni asociați PSD în guvern Bolojan afirmă că PNL nu poate vota un guvern în care există „secretari de stat desemnați de PSD” sau miniștri „în mod evident asociați” acestui partid. Argumentul său este că, în perioada guvernării comune, PSD „nu și-a respectat înțelegerile”, deși ar fi existat „un program de guvernare scris, cu elemente explicite”. Într-o intervenție la Euronews, premierul interimar a acuzat PSD că „a mințit”, „a căutat să identifice vinovații” și că a ajuns să dărâme Guvernul „atunci când interesele clientelei politice au fost afectate”, concluzionând că „nemaiexistând nicio bază de încredere”, PNL nu mai poate merge mai departe alături de PSD. Miza operațională: controlul asupra eșaloanelor 2 și 3 Un punct central al mesajului este legat de aparatul administrativ. Bolojan spune că nu pot fi avute în vedere „schemele de personal” pentru posturi ocupate prin concurs, însă susține că „o bună parte” din oamenii de decizie din eșaloanele 2 și 3, inclusiv din serviciile deconcentrate, ar fi ajuns „pe o filieră a PSD”, ceea ce ar însemna o reprezentare indirectă a partidului în aparatul de stat. Pe acest raționament, PNL respinge ideea unui guvern în care „oameni de decizie care generează politicile guvernului provin de la PSD”. Ce urmează: votul din Parlament și testul majorității Bolojan afirmă că „trebuie văzut dacă va trece acest guvern”, iar dacă va trece, el nu se așteaptă ca „comportamentul PSD” să se schimbe. În logica expusă de premierul interimar, un guvern tehnocrat ar avantaja PSD tocmai prin reducerea costului politic al guvernării, în timp ce deciziile ar rămâne de dus în Parlament. [...]
AUR cere alegeri anticipate după desemnarea lui Eugen Tomac ca premier , pe motiv că numirea ar fi prezentată drept „tehnocrată”, dar ar avea, în realitate, o miză politică, potrivit Știrile Pro TV . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că Tomac „nu e tehnocrat, e activist de partid” și că alternativa ar fi organizarea de alegeri anticipate. Peiu a criticat desemnarea făcută joi și a legat decizia de un risc pentru funcționarea democratică, invocând faptul că președintele Nicușor Dan ar fi justificat numirea prin lipsa unui acord între partide. În aceeași intervenție, senatorul AUR a comparat situația politică actuală cu episoade istorice, sugerând o deriva autoritară. Miza: stabilitatea guvernării și calendarul politic Din perspectiva AUR, desemnarea lui Eugen Tomac nu ar rezolva blocajul politic, ci l-ar prelungi, iar ieșirea ar trebui să fie una electorală. Propunerea de anticipate ridică, implicit, tema unui nou calendar politic și a unei reconfigurări a majorităților parlamentare, cu efecte directe asupra capacității guvernului de a trece rapid măsuri și bugete. Contextul numirii În material este menționat și contextul în care numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat pentru funcția de premier, în legătură cu declarațiile președintelui Nicușor Dan și cu discuțiile despre un „guvern tehnocrat”, în condițiile în care partidele „nu s-au înțeles”, conform relatării. Pentru moment, informațiile disponibile în sursă se referă la poziția exprimată de Petrișor Peiu și la critica AUR față de desemnare; articolul nu oferă detalii despre pașii procedurali următori sau despre o decizie formală privind declanșarea alegerilor anticipate. [...]
Discursul Dianei Șoșoacă la forumul de la Sankt Petersburg ridică un risc de imagine și de politică externă pentru România , prin mesajele anti-Ucraina și atacurile la adresa instituțiilor de la București, într-un cadru în care Vladimir Putin a reacționat public, potrivit Mediafax . Europarlamentara și lidera partidului S.O.S. România a vorbit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , supranumit „Davosul Rusiei”, adresându-se direct președintelui rus. În debut, Șoșoacă a spus că „poporul român nu vă urăște” și că „vrea pace cu Rusia”. În intervenția sa, ea a criticat sprijinul acordat Ucrainei și a susținut că România ar fi „condusă de la Bruxelles”. Un moment notat în sală a fost afirmația potrivit căreia România „nu are președinte”, când Putin, prezent în audiență, a râs. Mesaje politice și contradicția cu realitatea instituțională Declarațiile despre lipsa unui președinte contrazic situația de la București: funcția este ocupată de Nicușor Dan , care a câștigat alegerile din mai 2025, mai arată publicația. În același context, Mediafax amintește că partidul condus de Diana Șoșoacă a început procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Șoșoacă s-a prezentat drept președinta S.O.S. România, pe care l-a descris ca fiind „singura opoziție” din România. Atac la Ucraina și elogii pentru Rusia, cu reacții din sală În discurs, europarlamentara a invocat un episod din 2023, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski urma să se adreseze Parlamentului României, susținând că s-a opus intervenției acestuia și că „l-a scos din Parlamentul României”. Potrivit relatării, Putin a râs și în timpul acestei afirmații. Totodată, Șoșoacă a transmis mesaje elogioase la adresa Rusiei și a poporului rus, afirmând că România și Europa ar trebui să coopereze cu Moscova, și a încheiat cu un atac la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Răspunsul lui Putin: evită politica internă, introduce un mesaj religios La final, Vladimir Putin i-a mulțumit Dianei Șoșoacă și a spus că nu poate și nu vrea să comenteze „afacerile interne ale României”. A continuat însă cu un mesaj cu tentă religioasă, invocând faptul că Rusia și România sunt țări majoritar ortodoxe și cerând să fie transmise „cele mai calde salutări” ortodocșilor din România. Discursul are loc pe fondul războiului din Ucraina și al izolării tot mai accentuate a Moscovei față de statele occidentale, în contextul desfășurării forumului de la Sankt Petersburg. [...]
Nominalizarea unui premier „independent” arată blocajul de majoritate și prelungește incertitudinea politică , după ce niciun partid nu a venit la consultări cu o majoritate parlamentară conturată, potrivit News . Președintele Nicușor Dan a spus, vineri, că prima opțiune a fost un guvern politic, însă contradicțiile dintre partide au făcut „logică” desemnarea unui premier independent de formațiunile parlamentare. Șeful statului a făcut declarațiile în Muntenegru, explicând contextul în care l-a nominalizat pe Eugen Tomac să formeze guvernul. În evaluarea sa, lipsa unei majorități conturate la consultări a împins procesul spre o soluție care să reducă dependența directă de negocierile dintre partide. De ce Tomac și nu un tehnocrat Nicușor Dan a argumentat că, „contrar aparențelor”, politica este „o meserie” care presupune capacitate de negociere și interacțiune cu partidele, competențe care se acumulează în timp. Într-un „context complicat”, inclusiv pe fondul destrămării unei coaliții, președintele a spus că a considerat „un politician” o opțiune mai potrivită decât „un economist” fără experiență politică. Criteriul invocat: independența față de partidele parlamentare Întrebat de ce l-a ales pe Eugen Tomac, președintele a indicat independența acestuia față de partidele parlamentare drept motivul principal: „Cred că din spectrul politic, dată fiind independenţa lui faţă de partidele parlamentare, e opţiunea cea mai bună.” Ce semnal transmite decizia în plan politic Mesajul central al președintelui este că partidele nu au reușit să livreze o formulă de majoritate la consultări, ceea ce mută presiunea pe premierul desemnat să construiască sprijin parlamentar. În absența unor detalii suplimentare în informațiile disponibile, nu este clar ce calendar sau ce pași concreți urmează pentru conturarea majorității și a structurii guvernului. [...]
Nicușor Dan mută „testul” de popularitate din sondaje la votul de peste patru ani , într-un mesaj care încearcă să reducă presiunea politică imediată și să fixeze un orizont de evaluare pe termen lung, potrivit news.ro . Președintele a comentat vineri cifrele din sondaje la un an de mandat, admițând existența unei nemulțumiri în societate și faptul că alegerile cresc așteptările. În declarațiile sale, șeful statului a insistat că verdictul public trebuie raportat la scrutin, nu la măsurători intermediare, și că așteptările generate de ciclurile electorale nu pot fi întotdeauna satisfăcute „într-un termen potrivit”. „Tot timpul cetățenii au dreptate când te evaluează. Eu încerc să le explic, prin dumneavoastră, de cele mai multe ori, cum văd eu România, administrația, ce am făcut, ce n-am făcut. Evident că este o nemulțumire în societate și alegerile generează așteptări. Nu totdeauna aceste așteptări au un termen potrivit de realizare.” Ce semnal transmite despre ritmul guvernării Mesajul lui Nicușor Dan sugerează o delimitare între presiunea de moment din sondaje și calendarul politic formal, cu accent pe ideea că rezultatele unei administrații se judecă în timp. În același registru, președintele a spus că „evaluarea se va face la vot, peste patru ani”, fără a oferi detalii despre cifrele concrete din sondaje sau despre măsuri punctuale care ar urma să răspundă nemulțumirilor invocate. Contextul declarației Declarația a fost făcută la un an de la preluarea mandatului de președinte și vine pe fondul discuțiilor publice despre nivelul de încredere reflectat în sondaje. Informațiile prezentate de news.ro nu includ date numerice sau numele institutelor de sondare, astfel că amploarea „nemulțumirii” rămâne necuantificată în acest material. [...]
