Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Intenția de vot în Capitală – PSD 22%,...

Intenția de vot în Capitală – PSD 22%, AUR 20%, competiție strânsă înaintea localelor

Arcul de Triumf din București, simbol al istoriei și culturii românești.

Sondaj CURS: PSD conduce în București cu 22%, dar patru partide sunt despărțite de doar cinci procente potrivit HotNews.ro, care citează un studiu realizat în perioada 12–20 februarie 2026 pe un eșantion de 1.069 de respondenți din Capitală. Cercetarea, cu o marjă de eroare de ±3%, indică un clasament strâns în ipoteza unor alegeri locale organizate duminica viitoare, diferența dintre primele patru formațiuni fiind de doar cinci procente.

Grafic cu intențiile de vot pentru alegerile locale în București.

În intențiile de vot, Partidul Social Democrat ar obține 22%, urmat de Alianța pentru Unitatea Românilor cu 20%. Partidul Național Liberal este cotat la 18%, iar Uniunea Salvați România la 17%, ceea ce conturează o competiție deschisă în Capitală. Restul formațiunilor se situează sub pragul de 6%.

Intenția de vot pentru alegerile locale în București:

  1. PSD – 22%
  2. AUR – 20%
  3. PNL – 18%
  4. USR – 17%
  5. SENS – 5%
  6. SOS România – 5%
  7. PNCR (Piedone) – 4%
  8. POT – 3%
  9. REPER – 3%
  10. Altul – 3%

Sondajul mai arată că 65% dintre bucureșteni consideră că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 28% cred că direcția este bună. Nemulțumirile se reflectă și în lista priorităților pe care cetățenii le transmit Primăriei Generale.

Principalele probleme indicate de respondenți:

ProblemăProcent
Trafic și aglomerație24%
Impozite și taxe16%
Apă caldă și termoficare14%
Curățenie și salubritate10%
Sănătate și spitale10%
Străzi și infrastructură8%
Poluare7%
Nivel de trai6%
Parcări3%
Transport în comun1%

Traficul rămâne principala nemulțumire, menționat de aproape un sfert dintre respondenți, urmat de presiunea fiscală și problemele sistemului de termoficare.

Contextul politic este relevant: la alegerile pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie 2024, candidatul PNL Ciprian Ciucu a câștigat cu peste 36%, în timp ce Daniel Băluță (PSD) a obținut 20,5%, iar candidata susținută de AUR, Anca Alexandrescu, 21,94%. Comparativ cu acele rezultate, actualul sondaj sugerează o reașezare a intențiilor de vot și o competiție mult mai echilibrată între principalele partide.

Grafic care arată principalele probleme ale bucureștenilor.

Institutul CURS, fondat în 1996 și deținut de Iosif Buble, a realizat cercetarea într-un moment în care dezbaterea publică privind administrarea Capitalei este intensă, iar temele legate de infrastructură și costul vieții domină agenda locală.

Recomandate

Articole pe același subiect

Sorin Grindeanu discută despre bugetul pe 2026 și măsurile sociale propuse.
Politică17 feb. 2026

Grindeanu pune condiții pentru votul pe bugetul 2026

PSD amenință că nu votează bugetul și retrage sprijinul pentru premier , la doar câteva ore după ce liderii Coaliției au anunțat un consens, relatează Antena 3 CNN . Sorin Grindeanu a transmis că viitorul Guvernului condus de Ilie Bolojan depinde de includerea „pachetului de solidaritate” în Legea bugetului pe 2026. Liderul PSD a declarat că „adevărata bătălie se va da la buget” și a avertizat că, în lipsa măsurilor propuse de social-democrați, partidul nu va vota proiectul și va retrage încrederea premierului. Printre solicitările PSD se numără relansarea investițiilor locale și adoptarea unui pachet social care să includă majorarea indemnizațiilor pentru copiii cu dizabilități și pentru cei din familii vulnerabile, eliminarea contribuției la sănătate pentru părinții aflați în concediu de creștere a copilului și pentru veteranii de război, precum și acordarea unor ajutoare punctuale pentru pensionari. Grindeanu a criticat discursul privind „recesiunea pozitivă” și a respins măsurile de austeritate bazate pe reduceri de personal și tăieri salariale. Potrivit acestuia, finanțarea pachetului ar putea proveni din încasările suplimentare obținute din majorarea TVA. Declarațiile vin la cinci ore după o ședință a Coaliției în care liderii partidelor au anunțat că au ajuns la un acord politic. Tensiunea reaprinsă în jurul bugetului arată însă că negocierile rămân fragile, iar adoptarea legii depinde de compromisurile dintre PSD și premierul Ilie Bolojan . [...]

Liderii coaliției discută despre reformele în administrație la Palatul Victoria.
Politică16 feb. 2026

Coaliția păstrează tăierile de 10%, dar scoate sănătatea și școala din linia directă - acord tensionat la Palatul Victoria

Reforma administrației va fi adoptată prin OUG, cu excepții pentru sănătate și educație , au decis liderii coaliției după o ședință de aproape patru ore la Palatul Victoria . Decizia vine după tensiuni publice între PSD și partenerii de guvernare, în condițiile în care miniștrii social-democrați au refuzat să semneze avizele necesare pentru pachetul de reformă. Ce prevede reforma Proiectul vizează reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală și locală , inclusiv prin desființarea unor posturi. Documentul va fi adoptat prin ordonanță de urgență, imediat după finalizarea procedurii de avizare. Principalele clarificări stabilite în ședință: Sănătatea, educația preuniversitară, apărarea și ordinea publică nu vor aplica tăieri directe ale fondului de salarii; economiile vor fi realizate prin alte măsuri adaptate fiecărui domeniu. În învățământul universitar, reducerea cheltuielilor ar urma să se aplice de la 1 octombrie 2026. Ministerele care au operat deja reduceri în 2025 vor scădea doar diferența până la pragul de 10%. Cultura și Agricultura, deja reorganizate , nu vor depăși plafonul stabilit. În sistemul de sănătate, economiile ar putea fi legate de criterii de performanță și reorganizarea unor unități, iar în structurile de ordine publică se discută inclusiv ajustări legate de vârsta de pensionare. Modificări la taxele locale Coaliția a decis și constituirea unui grup de lucru pentru corectarea unor efecte ale supraimpozitării locale. Sunt analizate: situația clădirilor mai vechi de 50 de ani; regimul persoanelor cu dizabilități; posibilitatea ajustării cotelor majorate de autoritățile locale. Dispute politice și risc de ruptură Înaintea ședinței, USR a acuzat PSD că tergiversează reforma, în timp ce Sorin Grindeanu a susținut că partidul său nu acceptă tăieri „la medici și profesori”. Fostul premier Marcel Ciolacu a mers mai departe și nu a exclus ruperea coaliției, invocând riscul unei crize politice într-un context economic deja tensionat, după anunțul privind intrarea României în recesiune tehnică. În final, miniștrii PSD ar urma să acorde avizele necesare, după ce excepțiile au fost incluse în forma convenită politic. Guvernul intenționează să adopte reforma până la sfârșitul săptămânii. [...]

Ursula von der Leyen susține o declarație în Parlamentul European.
Politică21 feb. 2026

Trei grupuri din Parlamentul European cer delimitarea de Consiliul pentru Pace al lui Trump - participarea unui comisar la Washington, catalogată drept „eroare gravă de judecată”

Trei grupuri politice din Parlamentul European cer Comisiei să se delimiteze de Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump , după ce un comisar european a participat ca observator la reuniunea inaugurală de la Washington, potrivit HotNews.ro , care diverse surse. Social-democrații, liberalii din Renew și Verzii îi solicită U rsulei von der Leyen să se distanțeze „clar” de inițiativa americană și să oprească trimiterea de observatori. Într-o scrisoare comună, Iratxe Garcia, Valerie Hayer și copreședinții Verzilor, Terry Reintke și Bas Eickhout, critică participarea comisarei pentru Mediterana, Dubravka Suica, pe care o consideră o „eroare gravă de judecată” din punct de vedere instituțional, legal și politic. Potrivit semnatarilor, prezența la eveniment transmite un semnal de sprijin, într-un context geopolitic sensibil, și poate fi interpretată drept o slăbire a angajamentului UE față de multilateralism și față de ONU . Eurodeputații susțin că oferirea de legitimitate unei structuri create în afara cadrului Națiunilor Unite riscă să fragmenteze eforturile internaționale de pace și să afecteze echilibrul instituțional al Uniunii. Ei amintesc că Suica a participat fără un mandat explicit din partea statelor membre. Comisia Europeană a explicat că a dorit „să fie la masă” , nu doar un donator de ajutor umanitar pentru Fâșia Gaza. Totuși, state precum Spania, Franța și Slovenia au criticat la rândul lor prezența Bruxellesului la reuniune. Consiliul pentru Pace a fost lansat de Donald Trump pentru a supraveghea procesul de pace din Gaza și alte conflicte globale, în afara ONU, instituție pe care o acuză de ineficiență. Inițiativa a stârnit rezerve în rândul mai multor puteri europene. La prima reuniune a participat și președintele României, Nicușor Dan , în calitate de observator. [...]

Nicușor Dan susține cooperarea internațională pentru securitate și pace.
Politică21 feb. 2026

Mesajul președintelui Nicușor Dan după Consiliul pentru Pace - accent pe cooperarea multilaterală

Președintele Nicușor Dan spune că România trebuie să fie parteneră în formate diverse , după participarea la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace de la Washington, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul în care șeful statului a legat explicit prosperitatea de arhitectura de securitate și de capacitatea României de a lucra simultan cu mai mulți parteneri și în mai multe cadre de cooperare. În declarația publicată pe Facebook, Nicușor Dan a plasat accentul pe consolidarea relațiilor externe în jurul securității, cu o trimitere directă la relația bilaterală cu Washingtonul, dar și la nevoia de cooperare în formule mai largi. „Pacea şi securitatea sunt temelia unei ţări prospere. Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate şi, mai ales, în materie de securitate, să consolidăm şi să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite ale Americii”. Președintele a mai indicat că, în intervenția sa de la Washington, a susținut eforturile internaționale de soluționare a conflictelor globale și a menționat intenția României de a contribui „concret” pe componenta umanitară legată de situația din Gaza. În același timp, mesajul sugerează o abordare care combină parteneriatul strategic cu SUA cu participarea la inițiative internaționale, pentru a evita dependența de un singur canal diplomatic. Tot în comunicarea sa, șeful statului a legat această direcție de cooperarea cu Uniunea Europeană, insistând pe continuitatea dialogului cu principalii aliați ai României. „De asemenea, România îşi reafirmă angajamentul pentru cooperarea cu SUA şi Uniunea Europeană, bazat pe dialog constant şi transparent”, a transmis Nicușor Dan. Pentru România, mesajul are relevanță politică și economică prin faptul că pune în prim-plan ideea de parteneriate internaționale diversificate, în care securitatea, cooperarea politică și contribuțiile umanitare sunt tratate ca părți ale aceluiași efort. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă această poziționare va fi urmată de inițiative concrete în relația cu SUA, UE și în formatele multilaterale asociate Consiliului pentru Pace. [...]

Traian Băsescu discutând cu jurnaliști despre legitimitatea alegerilor prezidențiale.
Politică20 feb. 2026

Băsescu: întâlnirea cu Trump închide disputa legitimității – critici la adresa fanilor lui Georgescu

Traian Băsescu a criticat dur susținătorii lui Călin Georgescu după întâlnirea lui Nicușor Dan cu Donald Trump , apreciind că vizita din SUA închide discuția privind legitimitatea alegerilor prezidențiale din 2025, potrivit Digi24 . Fostul președinte a comentat participarea actualului șef al statului la prima ședință a Consiliului Păcii de peste Ocean, unde Donald Trump a avut cuvinte de apreciere la adresa României și a lui Nicușor Dan . Băsescu a susținut că momentul a fost „bine pregătit”, cu un lobby eficient la nivelul administrației americane, astfel încât mesajul transmis în plen să fie unul favorabil. În opinia sa, declarațiile liderului american arată clar că, în Statele Unite, nu mai există îndoieli privind legitimitatea alegerilor din 2025. În același context, fostul șef al statului i-a criticat pe cei care continuă să afirme că „adevăratul președinte” ar fi Călin Georgescu , deși acesta ar fi obținut circa două milioane de voturi, față de aproximativ șase milioane pentru Nicușor Dan. Băsescu a catalogat aceste poziții drept dăunătoare pentru România. El a readus în discuție și anularea alegerilor din 2024, susținând că motivele trebuie lămurite printr-o anchetă instituțională. Fostul președinte consideră că ar trebui analizate documentele CSAT și implicat procurorul general, pentru a clarifica circumstanțele în care au fost invalidate milioane de voturi. Potrivit acestuia, explicațiile nu pot veni exclusiv de la președinte, ci trebuie furnizate de instituțiile abilitate. Declarațiile vin într-un moment tensionat pe scena politică, în care întâlnirea lui Nicușor Dan cu Donald Trump este interpretată diferit de partidele și liderii implicați în disputa privind scrutinul anterior. [...]

Donald Trump discutând despre politica comercială în fața microfonului.
Politică20 feb. 2026

Curtea Supremă a SUA blochează utilizarea IEEPA pentru impunerea tarifelor de către Donald Trump - decizie majoră asupra puterii executive în politică comercială

Curtea Supremă a SUA a blocat tarifele impuse de Donald Trump prin invocarea International Emergency Economic Powers Act (IEEPA), legea federală privind puterile economice în caz de urgență internațională, potrivit Fox News , într-o decizie cu miză majoră pentru delimitarea puterilor dintre Casa Albă și Congres. Hotărârea, adoptată vineri cu 6 voturi la 3, anulează tarifele și reprezintă un eșec pentru una dintre politicile economice emblematice ale președintelui, pe care acesta a descris-o drept „de viață și de moarte” pentru economia americană. În opinia majoritară, președintele Curții Supreme, John Roberts, a argumentat că puterea de a stabili tarife aparține Congresului, iar formulările invocate din International Emergency Economic Powers Act (IEEPA) nu pot fi interpretate ca o delegare largă către executiv. Roberts a insistat că legea permite președintelui să „reglementeze” „importul” în contextul unei urgențe naționale, dar nu menționează explicit „tarifele”, iar această absență a cântărit decisiv în raționamentul instanței. „Autorii Constituției au dat această putere «doar Congresului» — în pofida implicațiilor evidente ale tarifelor asupra politicii externe”, a scris John Roberts pentru majoritate. Cazul a vizat folosirea de către Trump a IEEPA pentru a introduce așa-numitele tarife „Liberation Day” asupra majorității partenerilor comerciali ai SUA. Curtea a audiat pledoariile în noiembrie, după ce instanțe inferioare, inclusiv U.S. Court of International Trade și U.S. Court of Appeals for the Federal Circuit, blocaseră deja demersul administrației. În aprilie, Trump declarase deficitul comercial al SUA drept „urgență națională”, iar avocații guvernului au folosit această declarație ca bază legală pentru activarea IEEPA, care permite reacții la „amenințări neobișnuite și extraordinare” după declararea unei urgențe. Din relatarea Fox News reiese că pachetul de tarife contestat includea atât o taxă globală de 10%, cât și tarife mai mari, descrise drept „reciproce”, aplicate anumitor state. În paralel, instanțele inferioare au cerut Departamentului de Justiție să explice de ce administrația a ales IEEPA, în condițiile în care există legi mai țintite adoptate de Congres pentru tarife, inclusiv acte normative care plafonează nivelurile sau stabilesc termene supuse controlului legislativ. Elementele-cheie ale disputei juridice, așa cum sunt prezentate în articol, au fost: dacă formularea din IEEPA care autorizează președintele să „reglementeze … importul” poate include și impunerea de tarife, deși termenul „tarife” nu apare în lege; ce limite („balize”) ar exista asupra puterii executive dacă instanța ar accepta interpretarea administrației; dacă deficitul comercial, descris de Trump ca „susținut”, poate fi tratat drept o „amenințare neobișnuită și extraordinară”, în condițiile în care reclamanții au arătat că acesta persistă de aproape 50 de ani; dacă alte instrumente cu efect economic similar (sancțiuni, embargouri, licențe, cote) ar putea fi folosite în baza aceleiași legi. Decizia a fost adoptată cu opoziția a trei judecători — Clarence Thomas, Samuel Alito și Brett Kavanaugh — care au formulat opinie separată. Pentru mediul de afaceri și pentru partenerii comerciali ai SUA, hotărârea contează deoarece reduce spațiul de manevră al Casei Albe de a introduce rapid tarife generalizate prin invocarea unei urgențe naționale și mută centrul de greutate înapoi spre Congres, acolo unde Constituția plasează în mod tradițional politica tarifară. [...]