Știri
Știri din categoria Politică
Președintele României, Nicușor Dan, efectuează joi o vizită oficială în Polonia, unde va avea o serie de întrevederi cu liderii politici de la Varșovia, în contextul consolidării parteneriatului strategic dintre cele două state și al discuțiilor privind securitatea europeană. Șeful statului român este primit la Palatul Prezidențial de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, în cadrul unei ceremonii oficiale programate la prânz.
Programul vizitei include o serie de activități protocolare și întâlniri politice, precum convorbiri tête-à-tête, discuții oficiale între delegații și declarații de presă comune, urmate de un dejun oficial oferit de partea poloneză.
Pe parcursul zilei, președintele României are programate mai multe întrevederi cu oficiali de rang înalt ai statului polonez. Agenda vizitei include:
Seara, Nicușor Dan participă și la un eveniment organizat de Camera de Comerț și Industrie Polono-Română, dedicat Zilei Solidarității Româno-Polone, desfășurat la Muzeul Józef Piłsudski din Sulejówek.
Unul dintre principalele subiecte ale întâlnirilor îl reprezintă securitatea europeană și cooperarea în cadrul NATO, în contextul tensiunilor regionale generate de invazia Rusiei în Ucraina și de instabilitatea din Orientul Mijlociu.
Discuțiile dintre liderii celor două țări vizează consolidarea posturii de descurajare pe Flancul Estic al NATO, precum și intensificarea cooperării bilaterale în domeniul apărării și al industriei militare.
Pe agenda dialogului politic se află și alte teme importante:
De asemenea, oficialii vor aborda cooperarea în cadrul Formatului București 9, grupul statelor de pe flancul estic al NATO, a cărui următoare reuniune este programată să aibă loc în luna mai 2026 la București.
Vizita are loc într-un moment simbolic pentru relațiile dintre cele două țări, la scurt timp după Ziua Solidarității româno-polone, marcată anual pe 3 martie. Data amintește de semnarea, în 1921, a Convenției de alianță defensivă dintre Regatul României și Republica Polonă, considerată un moment important în istoria cooperării dintre cele două state.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a evitat să susțină explicit inițiativa nucleară a Franței , potrivit Biziday , în timpul unei conferințe comune la Varșovia cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Întrebat despre posibilitatea extinderii protecției nucleare franceze către alte state europene, șeful statului a indicat că România se bazează pe arhitectura de descurajare a NATO, în care rolul principal revine Statelor Unite. În declarațiile sale, Nicușor Dan a plasat discuția în cadrul angajamentelor existente ale Alianței: România, „ca toate țările NATO”, este „sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA” și, ca stat membru, participă la deciziile și programele cu componentă nucleară din interiorul NATO. În acest context, orice discuție despre o protecție nucleară suplimentară, oferită bilateral sau în formule europene, rămâne cel puțin secundară față de garanțiile deja asumate prin tratatul de apărare colectivă. „România, ca toate țările NATO, este sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA. Apoi, ca țară membră, România este parte la deciziile, programele cu componentă nucleară luate în cadrul alianței. Deci România e acoperită, e sub umbrelă nucleară. În relația cu Franța, avem un parteneriat strategic, care este un parteneriat pe mai multe paliere. Acest parteneriat este într-o extindere”. Pentru parteneriatul strategic România–Franța, mesajul transmis a fost unul prudent: președintele a confirmat existența și extinderea cooperării „pe mai multe paliere”, fără să lege explicit acest cadru de inițiativa nucleară franceză. În termeni politici, poziționarea sugerează că Bucureștiul preferă să trateze componenta nucleară în primul rând ca subiect NATO, în timp ce relația cu Parisul rămâne importantă, dar definită mai larg și fără angajamente punctuale anunțate public pe acest dosar. Din informațiile prezentate de sursă, vizita din Polonia are și o componentă de agendă regională: Nicușor Dan s-a întâlnit cu președintele Karol Nawrocki și urmează să aibă o întrevedere cu premierul Donald Tusk. În același cadru, șeful statului a abordat și alte teme de securitate, inclusiv situația din Orientul Mijlociu, precizând că nu a convocat CSAT și nu îl va convoca „cât lucrurile nu vor prezenta un pericol direct pentru România”, iar prioritatea este repatrierea cetățenilor prinși de conflict. Elementele esențiale ale poziției exprimate de președinte, relevante pentru discuția despre parteneriatul strategic România–Franța în context nuclear, sunt: România se consideră deja acoperită de „umbrela nucleară” a NATO, cu SUA ca furnizor principal al descurajării. România participă, ca stat membru, la deciziile și programele NATO care includ o componentă nucleară. Parteneriatul strategic cu Franța este descris ca fiind „pe mai multe paliere” și „într-o extindere”, fără detalii despre o dimensiune nucleară separată de cadrul NATO. [...]
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk , a confirmat luni faptul că Polonia se află în discuții cu Franța și cu un grup de aliați europeni cu privire la nou-anunțatul program de descurajare nucleară . Această declarație sosește după momentul în care Emmanuel Macron, Președintele Franței, a anunțat extinderea arsenalului nuclear al Franței, precum și a cooperării în domeniul nuclear cu partenerii europeni. „Ne înarmăm împreună cu partenerii, astfel încât cei rău-intenționați să nu ne atace.”, a scris Donald Tusk pe platforma X. Printre celelalte țări care au agreat să participe la acest program strategic se numără și Marea Britanie, Belgia, Germania, Danemarca, Grecia, Olanda și Suedia, conform declarațiilor lui Emmanuel Macron. În paralel, Franța și Germania au anunțat înființarea unui nou grup comun de conducere pentru chestiuni nucleare, care își va începe activitatea anul acesta și va coordona aspectele legate de doctrină și exerciții. Macron a asigurat că programul propus este „complementar cu NATO atât pe plan strategic, cât și tehnic”, dar și că lucrurile se desfășoară „cu deplină transparență față de Statele Unite”. [...]
Viktor Orban propune un nou sistem european de securitate care să fie aprobat și de Rusia , susținând că doar un acord pan-european de anvergură ar putea pune „fundamentul păcii pentru următoarele decenii”, potrivit Știrile ProTV , care citează presa publică maghiară. Premierul ungar a pledat, la Budapesta, în cadrul conferinței președinților parlamentelor din Europa de Sud-Est, pentru crearea unui nou cadru de securitate european și pentru reluarea acordurilor de control al armamentelor, care să includă și Moscova. Conform relatării publicate de Hirado , Orban consideră că doar după stabilirea unui astfel de sistem poate fi discutat viitorul Ucrainei. În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Orban susține că strategia majorității statelor europene – axată pe sprijin militar pentru Kiev – este greșită și că conflictul nu are o soluție militară. Potrivit poziției exprimate de liderul de la Budapesta, un acord amplu, care să ofere garanții tuturor statelor participante, ar trebui să includă Rusia ca parte a arhitecturii de securitate. Propunerea sa vine într-un moment în care relațiile dintre Budapesta și alte capitale europene sunt tensionate pe tema sprijinului acordat Ucrainei. Orban s-a poziționat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor suplimentare și a livrărilor de armament, argumentând că acestea prelungesc conflictul. Declarațiile premierului ungar riscă să adâncească diviziunile din interiorul Uniunii Europene, în condițiile în care majoritatea statelor membre susțin continuarea sprijinului pentru Kiev și menținerea presiunii asupra Moscovei. [...]
AEP a sesizat Parchetul General în 2025 privind finanțarea campaniei lui Nicușor Dan , potrivit Digi24 , iar informația a fost reconfirmată printr-un răspuns transmis la finalul lunii februarie 2026. În replică, președintele a susținut că nu este vorba despre o situație nouă și a acuzat Autoritatea Electorală Permanentă că „nu a înțeles nici în 2025 donațiile online”. Sesizarea către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost depusă în cursul anului trecut și a fost semnată de fostul președinte al AEP, Zsombor Vajda . Potrivit instituției, demersul a fost făcut „ca urmare a apariției unor suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de natură penală”, în urma controlului asupra finanțării campaniei electorale. Documentul AEP a fost transmis în februarie 2026 ca răspuns la solicitări formulate de persoane fizice, ulterior publicat pe rețelele de socializare. Informații privind controlul și acuzațiile legate de nedeclararea unor sume provenite din donații au apărut încă din 2025, inclusiv în presa centrală. Într-o postare publică, Nicușor Dan a afirmat că situația este reluarea unei știri din aprilie 2025 și a susținut că, în campaniile anterioare pentru Primăria Capitalei, a primit amenzi similare din partea AEP , ulterior anulate de instanță, iar plângerile penale nu au avut urmări. Președintele a mai declarat că AEP „nu a văzut nicio neregulă în finanțarea campaniei lui Călin Georgescu ”. Cazul readuce în discuție modul în care sunt verificate donațiile online și relația dintre instituțiile de control și actorii politici, în contextul în care ancheta penală vizează exclusiv suspiciuni, fără a exista până în prezent o soluție publică a procurorilor. [...]
Mircea Geoană spune că NATO nu ar mai exista fără SUA , potrivit Cotidianul , iar o eventuală retragere americană ar forța Europa să regândească rapid arhitectura de securitate și modul în care își asumă costurile apărării. Declarațiile vin în contextul discuțiilor recurente despre împărțirea poverii în Alianță și despre cât de sustenabilă este, pe termen lung, dependența europeană de garanțiile militare ale Washingtonului. „Nu. Probabil că am discuta despre altceva. Se poate, la limită. Va fi un dezastru, şi pentru americani va fi un dezastru”, a răspuns Mircea Geoană. În explicația sa, Geoană plasează relația transatlantică într-un „contract” politico-economic construit în două etape istorice: după al Doilea Război Mondial și după căderea comunismului. În această logică, SUA au acceptat să asigure „majoritatea securității” în Europa, iar europenii au oferit, în schimb, deschidere economică, achiziții de echipamente americane și o relație privilegiată de comerț și cooperare. Miza, în această interpretare, nu este doar militară, ci și economică: securitatea și accesul la piețe au funcționat împreună ca piloni ai parteneriatului. Geoană susține că, în timp, americanii au început să considere aranjamentul „dezechilibrat”, mai ales în raport cu statele occidentale bogate, iar renegocierea a devenit inevitabilă, accelerată de stilul mai abrupt al președintelui Donald Trump. În viziunea sa, viitorul NATO ține de o reechilibrare: europenii ar urma să își asume un rol mai mare în raport cu americanii, iar în contrapartidă ar trebui să ceară „acces mai mare pe piața americană”, inclusiv pe piața de apărare, adică în zona achizițiilor și contractelor militare din SUA. În același timp, Geoană afirmă că Alianța are șanse să reziste tocmai pentru că interesele sunt „uriașe” de ambele părți ale Atlanticului, ceea ce face improbabilă o ruptură rapidă. Mesajul central pentru europeni este că viitorul NATO, așa cum îl descrie el, depinde de creșterea contribuției și influenței europene în interiorul Alianței, nu de înlocuirea SUA, iar consecința directă ar fi o relație transatlantică mai „echilibrată” și mai negociată, inclusiv pe componenta economică a securității. [...]
Partidul de opoziție Tisza conduce în sondaje înaintea alegerilor din Ungaria , depășind formațiunea Fidesz a premierului Viktor Orban și alimentând speculațiile privind o posibilă schimbare politică după 16 ani de guvernare. Potrivit Digi24 , două sondaje recente publicate la Budapesta indică un avantaj consistent al opoziției înaintea scrutinului programat pentru 12 aprilie 2026. Opoziția câștigă teren în sondaje Un sondaj realizat de Zavecz Research între 22 și 28 februarie arată că partidul de centru-dreapta Tisza , condus de Peter Magyar, a ajuns la 50% în rândul alegătorilor deciși , în creștere față de 48% în ianuarie. În același timp, partidul Fidesz al lui Viktor Orban este cotat la 38% , ușor în scădere față de luna precedentă. Diferența dintre cele două formațiuni ajunge astfel la 12 puncte procentuale , față de un avantaj de 10 puncte în sondajul anterior. În rândul tuturor respondenților, nu doar al celor care spun că merg sigur la vot, cifrele arată: Tisza – 38% Fidesz – 32% În același timp, aproximativ 20% dintre alegători sunt încă indeciși , un procent care ar putea influența rezultatul final al alegerilor. Un al doilea sondaj confirmă tendința Un alt sondaj, realizat de institutul Publicus și publicat de ziarul Nepszava, indică o situație similară. Potrivit acestuia: 47% dintre alegătorii hotărâți susțin Tisza 39% îl susțin pe Fidesz Ambele partide au pierdut câte un punct procentual față de luna ianuarie, însă opoziția rămâne în avantaj. Cine este Peter Magyar Partidul Tisza este condus de Peter Magyar , fost membru al guvernului Orban, devenit unul dintre principalii critici ai actualei puteri. El promite: combaterea corupției ; deblocarea fondurilor europene înghețate pentru Ungaria ; consolidarea orientării țării către Uniunea Europeană și NATO . Ascensiunea extremei drepte Ambele sondaje arată și creșterea partidului de extremă dreapta Mi Hazank („Patria Noastră”) , care ar depăși pragul de 5% necesar pentru intrarea în parlament. Estimările indică: 7% sprijin în sondajul Zavecz 6% sprijin în sondajul Publicus Deși opoziția conduce în majoritatea sondajelor, partidul Fidesz susține că alte cercetări sociologice arată încă un avantaj pentru Viktor Orban , unele institute fiind însă acuzate de legături cu guvernul. Alegerile din aprilie sunt considerate cel mai dificil test electoral pentru Orban din ultimii 16 ani , într-un moment în care scena politică din Ungaria pare mai fragmentată decât în ciclurile electorale precedente. [...]
