Știri
Știri din categoria Politică
Alexandru Nazare spune că IMM-urile câștigă direct din pachetul de relansare, deși o parte a mediului de afaceri susține că măsurile ar ajunge la prea puține firme, potrivit Digi24. Disputa vizează pachetul de stimulare a investițiilor mari, aflat în dezbatere publică, și felul în care acesta se traduce în beneficii concrete pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Ministrul Finanțelor argumentează că atragerea de proiecte mari creează „efecte în lanț” pentru economia locală, inclusiv prin contracte noi pentru furnizori și integrarea IMM-urilor în lanțuri de producție. În această logică, statul ar muta accentul „de la consum la investiții” și ar urmări o creștere pe termen lung, bazată pe capital și proiecte industriale.
„IMM-urile sunt un beneficiar direct al acestui pachet: fiecare investiţie mare atrasă în România înseamnă contracte noi, cerere pentru produse şi servicii locale, integrare în lanţuri de producţie şi transfer de tehnologie.”
Pe de altă parte, mediul de afaceri contestă anvergura reală a programelor și numărul de companii care ar putea fi atinse. Mesajul critic a venit după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, când reprezentanții IMM România au avertizat că impactul ar fi limitat și că, în forma prezentată, pachetul nu ar ajunge la „zeci de mii” de întreprinderi, ci la câteva sute.
În centrul pachetului se află o schemă dedicată proiectelor strategice de minimum 1 miliard de lei, pentru care Ministerul Finanțelor propune un mix de instrumente de sprijin, de la granturi și credite fiscale (facilități care reduc impozitul datorat) până la garanții de stat și bonificații de dobândă. Nazare leagă această componentă de măsuri adoptate la finalul lui 2025, precum abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri și a taxei pe stâlp din 2027, susținând că obiectivul este un cadru mai predictibil pentru investitori.
Pachetul include și alte linii de finanțare: o schemă de 1,05 miliarde euro pentru industria prelucrătoare și sectoare cu deficit comercial (investiții de minimum 50 milioane de lei), sprijin pentru proiecte de minimum 75 milioane lei în tehnologii „zero net” și resurse minerale strategice (cu credite fiscale până la 7 ani și garanții de stat), precum și programul TECHUP ROMANIA pentru cercetare-dezvoltare (2026–2032), cu granturi și deduceri fiscale de până la 200% din cheltuielile eligibile. Miza politică imediată rămâne însă aceeași: guvernul susține că IMM-urile vor beneficia indirect, prin comenzi și parteneriate, în timp ce antreprenorii cer o țintire mai largă și rezultate măsurabile pentru un număr mai mare de firme.
Recomandate
România își menține deschiderea pentru reunificarea cu Republica Moldova, dar condiționează orice pas de o majoritate democratică la Chișinău , potrivit Adevărul . Președintele Nicușor Dan a spus că poziția Bucureștiului nu s-a schimbat față de votul unanim al Parlamentului din 2018 , care a consemnat că România este „pregătită” dacă cetățenii Republicii Moldova își doresc unirea. Nicușor Dan a indicat că decizia depinde de „aspirațiile” și „dorințele democratice” ale cetățenilor de peste Prut, pe care România le va respecta. Președintele a sintetizat condiția politică astfel: „Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata.” Contextul: unirea, legată de accelerarea parcursului european Declarațiile vin după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat într-un interviu pentru Le Monde că unirea cu România ar putea permite o aderare mai rapidă la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, subliniind totodată că o asemenea decizie trebuie luată de majoritatea cetățenilor (detalii în Adevărul ). Care este limita politică invocată la Chișinău În ianuarie, Maia Sandu a precizat că, spre deosebire de sprijinul pentru aderarea la UE, nu există o majoritate a cetățenilor care să susțină unirea cu România , iar prioritățile Republicii Moldova sunt „pacea și siguranța”, potrivit aceleiași publicații (context în Adevărul ). Totuși, în trecut, Sandu a spus că ar susține unificarea în cazul unui referendum. În acest cadru, mesajul de la București fixează un prag de legitimitate: fără o majoritate exprimată democratic în Republica Moldova, reunificarea rămâne la nivel de disponibilitate politică, nu de calendar. [...]
Președintele Nicușor Dan își menține refuzul de a desemna un premier susținut de AUR , invocând orientarea pro-occidentală a României și spunând că nu vede „o chestiune serioasă” într-un posibil demers de suspendare, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul crizei politice și al disputelor privind limitele constituționale ale rolului președintelui în desemnarea premierului. Declarațiile au fost făcute miercuri, în Croația, unde șeful statului a fost întrebat despre acuzațiile liderului AUR, George Simion, care a susținut că președintele s-ar fi „antepronunțat” atunci când a afirmat că nu va accepta un premier sprijinit de AUR. Miza: desemnarea premierului și „direcția pro-occidentală” Nicușor Dan a legat poziția sa de prevederi constituționale și de orientarea externă a României, afirmând că își menține declarația anterioară și că va acționa pentru ca România să fie guvernată de forțe pro-occidentale. „Chiar Constituția României vorbește despre direcția pro-occidentală a României, iar eu când am făcut declarația pe care evident că mi-o mențin, am acționat în această direcție.” Suspendarea, tratată ca scenariu fără bază în acest moment Întrebat despre ideea suspendării sale din funcție, președintele a respins-o ca fiind nerealistă în contextul actual și a insistat că mecanismul este unul excepțional, aplicabil doar în cazul încălcării Constituției. „Suspendarea este un mecanism foarte serios, prin care Parlamentul și apoi cetățenii sancționează președintele care încalcă Constituția. Nu suntem deloc acolo.” [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că măsurile de limitare a evaziunii și de reducere a risipei din companiile de stat au „deranjat” rețele care, în opinia lui, au fost tolerate ani la rând, inclusiv prin sprijin politic , potrivit Mediafax . El a indicat drept exemplu sectorul energetic, unde susține că s-au emis „zeci de mii” de autorizații pentru megawați timp de doi ani fără ca „nimeni” să observe. Într-o intervenție la TVR, Bolojan a afirmat că, de la începutul lunii, a luat măsuri care să limiteze evaziunea fiscală în zona comerțului angro cu combustibili, prin restrângerea posibilității ca administrațiile financiare din județe să elibereze documente necesare funcționării unor astfel de operațiuni. Premierul a invocat existența a „sute” de situații de acest tip, pe care le leagă de un risc ridicat de evaziune și de „sume foarte mari” în joc. Energie și companii de stat: „ineficiența se mută în prețuri” Bolojan a susținut că în sectoare cu monopol sau „semimonopol” – precum energia și transporturile – ineficiența ajunge să fie transferată în prețuri, cu impact direct asupra populației. „E foarte simplu că atunci când ai o zonă de tip monopol, cum sunt în zonele de energie, semimonopoluri, în zonele de transporturi monopoluri, să-ți muți ineficiența în prețuri, să o muți în buzunarul cetățeanului și aceste lucruri trebuie corectate.” El a mai spus că, în multe locuri, companiile de stat „n-au fost folosite ca să livreze cele mai bune servicii”, iar în evaluarea sa a găsit „foarte multă ineficiență” și „foarte multă risipă”. Acuzația politică: „o constantă” legată de PSD, dar „nu erau singuri” Întrebat despre folosirea banilor publici ca „pușculiță de partid” și dacă fenomenul e transpartinic, Bolojan a afirmat că astfel de practici „îi deranjează pe toți” cei care le folosesc. Totuși, a susținut că a observat o „constantă”: acolo unde apăreau probleme, ar fi existat oameni „susținuți” de persoane din PSD, cu precizarea că nu ar fi fost singurii responsabili. „Întotdeauna când era o problemă undeva, erau niște oameni care erau susținuți la rândul lor de oameni din Partidul Social-Democrat . (…) Dar asta nu înseamnă că erau singuri.” În același context, premierul a legat reacțiile critice de faptul că măsurile de „a face ordine în finanțele publice” și de „a reduce risipa” afectează interesele celor care „au profitat” de aceste practici. [...]
Guvernul apără accesarea creditelor SAFE pentru apărare, mizând și pe relansarea industriei militare , pe fondul acuzațiilor lansate de AUR în contextul moțiunii de cenzură, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan a respins miercuri seară afirmațiile liderului AUR, George Simion , care a susținut la depunerea moțiunii că Executivul ar pregăti intenționat o „deturnare” a banilor pentru contracte pe programul SAFE. Bolojan a spus, la TVR 1, că în spațiul public se aruncă „vorbe” fără acoperire și că este mai greu „să faci ca lucrurile să se întâmple”. Ce este SAFE și de ce contează pentru investițiile publice Bolojan a explicat că SAFE este un mecanism creat de statele Uniunii Europene după invazia Rusiei în Ucraina, pe fondul nevoii de consolidare a flancului estic și al lipsei de predictibilitate privind comportamentul viitor al Rusiei. Potrivit premierului, mecanismul urmărește două obiective: dotarea armatelor naționale; întărirea industriei europene de apărare. În acest cadru, spune Bolojan, au fost puse la dispoziție credite „cu dobânzi mici”, rambursabile în 40 de ani, cu 10 ani perioadă de grație, pentru a permite investiții și dezvoltarea industriei. „Și asta a făcut și România”, a afirmat el. Miza economică invocată: producție locală și unități în dificultate Premierul a susținut că România a luat decizii legate de respectarea unor reguli, inclusiv achiziții de armament de la industria europeană de apărare, dar și „localizarea” unei ponderi cât mai mari în România, astfel încât fabricile din zona militară „care practic nu mai au de lucru” și „merg în pierdere” să fie retehnologizate. În aceeași logică, Bolojan a spus că investițiile ar putea salva unități industriale aflate în dificultate și ar putea stimula economia locală, dând exemplul unor șantiere „într-o zonă de colaps”. Premierul a menționat și proiecte de infrastructură care ar urma să fie sprijinite prin aceste credite, între care capetele de autostradă din nord-estul țării. Ce spune Guvernul despre control și transparență Bolojan a afirmat că procedurile sunt transparente și că datele privind proiectele au fost deja prezentate în comisiile parlamentare de apărare, unde membrii comisiilor au acces la informații. În final, premierul a comparat apărarea cu un sistem de termoficare „îngropat”, care devine vizibil abia când apar avarii, argumentând că apărarea funcționează ca o „asigurare” pentru situații complicate. [...]
Criza din coaliție împinge PNL să caute o alternativă de guvernare, inclusiv din Opoziție , după ce premierul Ilie Bolojan a indicat PSD drept responsabil pentru blocajul politic și a spus că liberalii nu mai pot rămâne într-o coaliție cu social-democrații, potrivit Agerpres . Într-o intervenție la TVR, Bolojan – care este și președinte al PNL – a susținut că „responsabilitatea pentru această criză este în curtea Partidului Social Democrat ”, acuzând conducerea PSD că încearcă „să se salveze” prin pozițiile adoptate. În același timp, a afirmat că PNL își asumă partea de responsabilitate, dar condiționează continuarea guvernării de schimbarea situației din interiorul PSD. „Pol de modernizare” ca opțiune politică Bolojan a avansat ideea construirii unui „pol de modernizare”, care, „într-o situație limită”, ar putea fi format și din Opoziție, ca alternativă la actuala formulă de guvernare. El nu a indicat ce partide ar putea intra într-o astfel de construcție, limitându-se la a spune: „haideți să ajungem într-o atare situație”. Linia roșie pentru PNL: „premier marionetă” Premierul a mai afirmat că în PSD ar exista persoane care ar dori un „premier de tip marionetă”, în timp ce alții „să șurubărească la guvernare”, scenariu pe care PNL „nu ar trebui acceptat sub nicio formă”, potrivit declarațiilor sale. În acest context, Bolojan a punctat că un partid nu este „condamnat” să rămână permanent la guvernare, dar a argumentat că obiectivul ar trebui să fie „guvernări de bună calitate”, sugerând că România a rămas în urma altor țări și din cauza calității actului de guvernare. [...]
Ministrul Mediului Diana Buzoianu avertizează că o cădere a Guvernului ar pune în risc investiții și fonduri europene de ordinul zecilor de miliarde de euro , într-un context în care spune că reformele și controalele din domenii precum balastierele și exploatările forestiere au „deranjat” grupuri de interese, potrivit Adevărul . Buzoianu a susținut, la „Interviurile Adevărul”, că o moțiune de cenzură care ar duce la căderea Executivului ar însemna „întoarcerea la haos și la vechile grupuri de interese”. În același timp, ea a acuzat PSD că încearcă să destabilizeze coaliția tocmai din cauza reformelor și a controalelor intensificate în „zone sensibile”, inclusiv industria lemnului. Miza economică invocată: fonduri europene și investiții Ministrul a spus că instabilitatea politică ar putea afecta investiții și finanțări europene „de ordinul zecilor de miliarde de euro”, fără a detalia în interviu programe sau linii bugetare concrete. Mesajul ei: o criză guvernamentală ar bloca sau întârzia reforme și proiecte aflate în derulare, cu efect direct asupra capacității statului de a atrage și folosi bani europeni. „Caracatița” balastierelor și controale în teren Buzoianu a legat tensiunile politice de măsuri administrative și de control, afirmând că ministerul a scos la iveală „mii de construcții ilegale”, a demolat construcții ilegale și a aplicat „controale record” cu „milioane” în amenzi pentru balastiere ilegale. Tot ea a spus că au fost identificate mai multe cazuri de tăieri ilegale de lemn decât în anii anteriori și că a fost organizată o licitație publică „transparentă” pentru plajele din România, cu „record de operatori” înscriși. În acest context, ministrul a afirmat că a „deranjat” rețele care ar fi funcționat „nestingherite” în ultimele decenii. „Am deranjat foarte multe grupuri de interese. E un lucru foarte transparent. Grupurile ilegale de balastiere pe care le-am deranjat... Credeți că nu le-a văzut nimeni în ultimii 10-20 de ani? Credeți că e confortabil pentru ei să se vadă toată caracatița asta?” Presiune politică și blocaje administrative Buzoianu a mai susținut că ritmul reformelor este limitat de cadrul legal și de rezistența din interiorul aparatului public, reclamând lipsa unor pârghii administrative mai puternice asupra funcționarilor publici, atunci când apar „derapaje” sau „ilegalități” la nivel local. Separat, ea a anunțat și o victorie în primă instanță într-un litigiu privind un act normativ al Ministerului Mediului, despre care a spus că a fost confirmat ca legal. În același pasaj, a vorbit despre presiuni în timpul procesului, inclusiv din partea unor case de avocatură și prin proteste publice. Ce urmează, în logica ministrului Buzoianu a condiționat continuarea actualei coaliții de respingerea moțiunii de cenzură și de faptul ca PSD să nu o voteze. În paralel, a indicat că programele de mediu „Rabla” și „Casa Verde” sunt în discuție, menționând că „Rabla” pentru persoane fizice este „în analiză” și ar urma să fie îmbunătățit, iar prioritatea ar fi lansarea unui program pentru baterii de stocare, în limita resurselor disponibile. [...]
