Alexandru Nazare afirmă că IMM-urile beneficiază direct de pachetul de relansare economică - contrazice percepția mediului de afaceri privind accesul la fonduri

Alexandru Nazare spune că IMM-urile câștigă direct din pachetul de relansare , deși o parte a mediului de afaceri susține că măsurile ar ajunge la prea puține firme, potrivit Digi24 . Disputa vizează pachetul de stimulare a investițiilor mari, aflat în dezbatere publică, și felul în care acesta se traduce în beneficii concrete pentru întreprinderile mici și mijlocii. Ministrul Finanțelor argumentează că atragerea de proiecte mari creează „efecte în lanț” pentru economia locală, inclusiv prin contracte noi pentru furnizori și integrarea IMM-urilor în lanțuri de producție. În această logică, statul ar muta accentul „de la consum la investiții” și ar urmări o creștere pe termen lung, bazată pe capital și proiecte industriale. „IMM-urile sunt un beneficiar direct al acestui pachet: fiecare investiţie mare atrasă în România înseamnă contracte noi, cerere pentru produse şi servicii locale, integrare în lanţuri de producţie şi transfer de tehnologie.” Pe de altă parte, mediul de afaceri contestă anvergura reală a programelor și numărul de companii care ar putea fi atinse. Mesajul critic a venit după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, când reprezentanții IMM România au avertizat că impactul ar fi limitat și că, în forma prezentată, pachetul nu ar ajunge la „zeci de mii” de întreprinderi, ci la câteva sute. În centrul pachetului se află o schemă dedicată proiectelor strategice de minimum 1 miliard de lei, pentru care Ministerul Finanțelor propune un mix de instrumente de sprijin, de la granturi și credite fiscale (facilități care reduc impozitul datorat) până la garanții de stat și bonificații de dobândă. Nazare leagă această componentă de măsuri adoptate la finalul lui 2025, precum abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri și a taxei pe stâlp din 2027, susținând că obiectivul este un cadru mai predictibil pentru investitori. Pachetul include și alte linii de finanțare: o schemă de 1,05 miliarde euro pentru industria prelucrătoare și sectoare cu deficit comercial (investiții de minimum 50 milioane de lei), sprijin pentru proiecte de minimum 75 milioane lei în tehnologii „zero net” și resurse minerale strategice (cu credite fiscale până la 7 ani și garanții de stat), precum și programul TECHUP ROMANIA pentru cercetare-dezvoltare (2026–2032), cu granturi și deduceri fiscale de până la 200% din cheltuielile eligibile. Miza politică imediată rămâne însă aceeași: guvernul susține că IMM-urile vor beneficia indirect, prin comenzi și parteneriate, în timp ce antreprenorii cer o țintire mai largă și rezultate măsurabile pentru un număr mai mare de firme. [...]