Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan își leagă retorica despre „șobolanii din cămară” de măsuri anti-risipă și de disputa privind privatizările, susținând că a vizat „zone din statul român” „parazitate sistemic”, nu persoane sau partide, potrivit Antena 3. Clarificarea vine pe fondul tensiunilor din coaliție, după ce PSD a acuzat Guvernul că ar urmări vânzarea unor companii de stat.
Bolojan a declarat duminică seara, la B1 TV, că se referă la „zone din statul român care sunt parazitate sistemic”, unde, odată cu „reflectoarele” puse pe aceste practici și cu măsurile luate, „nu mai pot continua această parazitare a bugetelor publice”. El a adăugat că reacțiile ar fi apărut deoarece măsurile au deranjat interese și că cei vizați „nu aveau” doar sprijin administrativ, ci și „susțineri politice”.
„Mă refeream la zone din statul român care sunt parazitate sistemic, unde pentru că am pus reflectoare pe ei, pentru că am luat măsuri, nu mai pot continua această parazitare a bugetelor publice, ceea ce a deranjat peste tot și cei care erau acolo să nu vă imaginați că nu aveau susțineri politice.”
În același context, premierul a respins acuzațiile privind „vânzarea companiilor”, pe care le-a numit „o minciună”, susținând că ar fi vorba despre „pachete de acțiuni minoritare”. Argumentul invocat de Bolojan este că intrarea unui acționar privat, cu statul păstrând majoritatea, ar limita posibilitatea de a se face „lucruri în subteran”.
„S-a vorbit de vânzarea companiilor, o minciună pentru că nu e vorba de vânzarea unor companii, ci a unor pachete de acțiuni minoritare, care sunt benefice – intră un acționar privat, dar majoritatea rămâne la stat și nu se mai pot face lucruri în subteran.”
Declarațiile vin după ce, cu două zile înainte, Bolojan spusese că măsurile Guvernului pentru reducerea deficitului și limitarea risipei bugetare „au deranjat interese”, folosind metafora „cămării statului”.
„Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani care rod proviziile și am pus lumina pe ei. Și asta a deranjat.”
Antena 3 notează că președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat la Timișoara, legând tema de o posibilă vânzare a unor active strategice și acuzând că „înseamnă să furi toată cămara” dacă se ajunge la astfel de decizii. Grindeanu a enumerat CEC Bank, Romgaz, Transgaz, Portul Constanța și Transelectrica și a spus că acestea sunt „companii pe plus, profitabile”, adăugând că „ăsta este adevăratul șobolanism”.
În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce măsuri concrete au fost deja adoptate sau despre un calendar al eventualelor tranzacții cu pachete minoritare; informația se limitează la poziționările publice ale celor doi lideri.
Recomandate
Ilie Bolojan avertizează că prelungirea instabilității politice poate împinge în sus costurile de finanțare ale statului, cu efect de „miliarde anual”, și cere președintelui Nicușor Dan să desemneze urgent un prim-ministru „credibil” , potrivit Biziday . Premierul interimar susține că întârzierile blochează decizii bugetare, în condițiile în care în unele domenii „fondurile prevăzute sunt pe cale să se epuizeze”, dând ca exemple Sănătatea și Transporturile. În mesajul publicat sâmbătă seara, Bolojan respinge zvonurile privind o posibilă demisie și afirmă că o astfel de decizie „nu ar face decât să accentueze criza și să blocheze până și activitățile guvernamentale curente”. El leagă direct instabilitatea de scumpirea împrumuturilor: „fiecare punct procentual poate însemna miliarde anual”, în condițiile în care finanțarea României „este încă dependentă” de împrumuturi. Presiune pe buget și pe rating, în lipsa unui guvern „de încredere” Bolojan susține că, deși „rezultatele financiare ale guvernului sunt bune”, instabilitatea politică majorează dobânzile și poate afecta percepția investitorilor, inclusiv prin evaluarea ratingului de țară. În același timp, el afirmă că este „absolut necesară rectificarea bugetară”, deoarece, „din incompetență sau premeditat”, în unele domenii banii alocați se epuizează înainte de finalul anului. Pe lângă rectificare, premierul interimar indică și presiunea calendarului bugetar: trebuie pregătit bugetul pentru anul viitor, iar fără „continuarea reformei administrației și reducerea cheltuielilor statului” România nu ar putea „respecta continuarea redresării”, potrivit mesajului său. Soluția propusă: tehnocrați cu mandat limitat, dacă nu există asumare politică Bolojan afirmă că PNL a susținut de la început „soluția firească” a unui guvern politic, dar acuză PSD că, deși „a coagulat o majoritate pentru doborârea guvernului”, „nu a reușit sau nu a vrut să își asume această răspundere”. În acest context, spune că PNL ar susține un guvern „neutru”, format din tehnocrați, cu obiective „clare și limitate”, între care enumeră: rectificarea bugetară; finalizarea procedurilor de închidere a PNRR; elaborarea bugetului pentru 2027, „cu menținerea liniei de redresare convenite cu partenerii și finanțatorii României”. Bolojan insistă însă că ar fi vorba despre „un autentic guvern de tehnocrați”, nu unul „cu miniștri controlați din birourile PSD”. Ce urmează: consultările, cel mai devreme marți Președintele Nicușor Dan este în Finlanda până luni, la un summit dedicat regiunii arctice, astfel că reluarea consultărilor cu partidele este așteptată „nu mai devreme de marți”, conform informațiilor din aceeași sursă. În mesajul său, Bolojan indică desemnarea rapidă a unui premier drept „primul pas pentru deblocare”. [...]
Blocajul politic la formarea unui guvern cu puteri depline continuă , iar fără un compromis între PSD și PNL nu se conturează o majoritate care să poată trece rapid prin Parlament un Executiv capabil să adopte bugetul și rectificările, potrivit Agerpres . Președintele UDMR, Kelemen Hunor , spune că partidele „nu au depășit blocajul de săptămâna trecută” privind desemnarea unui guvern „cu puteri depline”. Kelemen Hunor a indicat că impasul vine din condiționările reciproce: dacă PSD nu votează un guvern din care nu face parte, iar PNL nu acceptă altceva decât varianta unui guvern tehnocrat, „nu există o majoritate”. Declarațiile au fost făcute luni, la Parlament. UDMR își condiționează votul de o înțelegere PSD–PNL Liderul UDMR afirmă că formațiunea va vota un guvern doar în momentul în care PSD și PNL ajung la o „concluzie comună”, astfel încât Executivul să aibă susținerea celor două partide pentru învestire. În lipsa acestei înțelegeri, UDMR nu vede „o altă soluție” în acest moment, dar spune că rămâne disponibil pentru discuții. Nici guvernul minoritar nu este, deocamdată, pe masă Potrivit lui Kelemen Hunor, „nici măcar nu suntem în faza” în care să fie discutată posibilitatea votării unui guvern minoritar, „de orice tip”, deoarece nu ar fi apărut încă o soluție agreată între actorii principali. De ce contează: un guvern „tehnocrat” fără sprijin politic riscă blocaj la buget Referindu-se la varianta unui guvern tehnocrat, Kelemen Hunor a spus că a discutat subiectul cu liderul PNL, Ilie Bolojan , și a argumentat că un astfel de Executiv ar avea nevoie, inevitabil, de sprijin politic. În lipsa acestuia, guvernul ar putea rămâne fără capacitatea de a gestiona decizii esențiale în Parlament, în special bugetul de stat, dar și proiecte de ordonanțe și legi pentru politici publice. În logica prezentată de liderul UDMR, chiar dacă o rectificare bugetară ar putea fi făcută prin ordonanță de urgență, bugetul ar necesita vot parlamentar, iar un guvern rămas „singur” după învestire ar intra rapid într-un blocaj operațional. [...]
Deputatul PSD Bogdan Ivan cere intervenție rapidă pe piața carburanților, după ce prețul la pompă a ajuns la 10,43 lei/litru , acuzând Guvernul interimar că nu a prelungit „starea de criză” și că nu a luat măsuri de protecție pentru consumatori, potrivit Adevărul . Ivan, fost ministru al Energiei, a spus la România TV că Executivul ar fi putut menține cadrul de „stare de criză” pe piața carburanților, măsură care, în opinia sa, ar fi redus impactul scumpirilor. El a susținut că, de la plecarea sa din funcție, „de patru luni”, Guvernul „nu a făcut absolut nimic” și a ignorat măsuri care „au funcționat”. Presiune pentru controale și explicații privind formarea prețurilor Parlamentarul afirmă că a solicitat verificări din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și a Consiliului Concurenței, pentru a analiza modul de formare a prețurilor la carburanți, dar că nu a primit răspuns „până acum”. În acest context, el a invocat un „preț istoric” la pompă, de 10,43 lei, și a cerut intervenție imediată. „Oamenii n-au cum să mai aibă încredere în stat când văd că pun motorină de peste 10 lei în mașini și Guvernul privește cu îngrijorare.” „La benzină nu se justifică”: argumentul producției interne Ivan a susținut că scumpirea benzinei nu ar fi justificată, invocând nivelul producției interne: „România produce dublu față de cantitatea de benzină pe care o consumă. Care e argumentul?” El a mai spus că o parte din petrolul rafinat în România este extras local și că există alternative de aprovizionare, concluzionând că „la benzină nu se justifică să ajungi la 10 lei pe litru”. Avertisment și pentru energie: august, lună de referință pentru oferte În aceeași intervenție, deputatul PSD a avertizat asupra unor posibile creșteri ale prețurilor la energia electrică, afirmând că luna august, cu „prețuri record”, ar urma să fie perioada de referință pentru ofertele furnizorilor. Totodată, Ivan a criticat oprirea prelungită a centralei nucleare de la Cernavodă , susținând că a trecut o lună de când aceasta este oprită fără ca situația să fie explicată public. Contextul opririi este detaliat într-un material anterior al publicației despre oprirea prelungită a centralei nucleare de la Cernavodă . [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , iar presiunea politică se mută pe calendarul deciziilor bugetare și pe costul finanțării statului, potrivit G4Media . Raluca Turcan , președinta PNL Sibiu și fost ministru, îi cere președintelui Nicușor Dan să desemneze „de urgență” un candidat la funcția de prim-ministru, după „patru luni de provizorat”. Turcan susține că prelungirea situației de interimat „începe să coste”, în condițiile în care un guvern demis are atribuții limitate. Ea afirmă că România are nevoie de decizii rapide, nu de „calcule politice”, și leagă blocajul de riscuri directe pentru finanțarea economiei. Miza imediată: buget, PNRR și costul împrumuturilor În mesajul citat, Raluca Turcan enumeră o serie de urgențe care, în opinia sa, nu mai pot fi amânate: rectificarea bugetară, inclusiv pentru „domenii esențiale precum sănătatea și transporturile”; pregătirea bugetului pentru 2027; închiderea procedurilor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); continuarea reducerii cheltuielilor statului, pentru menținerea „traiectoriei de stabilitate bugetară”. Pe componenta de finanțare, Turcan avertizează că „fiecare zi de incertitudine politică” poate însemna împrumuturi mai scumpe, scăderea încrederii investitorilor și presiune suplimentară asupra ratingului de țară. Presiune pe Cotroceni: desemnarea premierului înaintea negocierii majorității Turcan argumentează că majoritățile parlamentare ar trebui construite după desemnarea premierului, iar rolul celui desemnat este să negocieze sprijinul necesar pentru învestirea unui guvern. În același timp, ea reia linia politică a PNL privind PSD: „PNL a spus clar ce nu va face: nu vom vota un guvern cu PSD.” Ca alternativă, Turcan spune că PNL ar fi dispus să discute „inclusiv un guvern cu adevărat tehnocrat”, format din „profesioniști independenți”, cu un mandat limitat la rezolvarea urgențelor și continuarea redresării. Contextul invocat: bilanțul „Guvernului Bolojan” și limitele interimatului În mesajul publicat pe Facebook, Turcan afirmă că „Guvernul Bolojan a livrat: reforme, PNRR, stabilizare economică și recâștigarea încrederii internaționale”, dar insistă că un guvern demis nu poate funcționa pe termen lung din cauza atribuțiilor restrânse. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul consultărilor sau o posibilă propunere de premier, rămâne neclar când ar urma președintele să facă desemnarea și ce majoritate ar putea fi conturată în Parlament. [...]
Ilie Bolojan exclude demisia înainte de învestirea unui nou guvern , argumentând că prelungirea interimatului la Palatul Victoria ar crește costurile de finanțare ale României și ar amplifica riscurile bugetare, potrivit HotNews . Premierul spune că ieșirea rapidă din provizorat este „necesară”, chiar dacă soluția propusă nu este „ideală”. Într-o postare pe Facebook, Bolojan susține că instabilitatea politică se traduce direct în dobânzi mai mari la împrumuturile de care România „este încă dependentă”, chiar și în condițiile unor „rezultate financiare” bune ale guvernului. El afirmă că „fiecare punct procentual poate însemna miliarde anual”, fără a detalia un calcul sau o estimare exactă. De ce contează: costul banilor și presiunea pe buget Premierul indică două efecte imediate ale prelungirii interimatului: scumpirea împrumuturilor , pe fondul creșterii dobânzilor alimentate de instabilitatea politică; riscuri pentru ratingul de țară , din cauza lipsei unei garanții că viitorul guvern va continua reformele. Pe lângă componenta de finanțare, Bolojan invocă și o problemă de execuție bugetară: în unele domenii, fondurile aprobate „sunt pe cale să se epuizeze”, ceea ce ar face „absolut necesară” o rectificare bugetară, menționând explicit sănătatea și transporturile . Demisia, respinsă: „Ar fi iresponsabil” Bolojan infirmă speculațiile că ar putea demisiona pentru a-l forța pe președintele Nicușor Dan să grăbească desemnarea unui nou prim-ministru. El spune că o astfel de mișcare ar adânci criza și ar bloca inclusiv activitățile curente ale guvernului. „Nu voi abandona țara și, indiferent de greutățile zilnice, îmi voi îndeplini responsabilitățile asumate până când voi putea preda mandatul succesorului meu.” În lipsa unei desemnări din partea președintelui, avertizează premierul, ar crește „nervozitatea și neîncrederea”, pe fondul prelungirii blocajului și al degradării climatului democratic. Soluția propusă: guvern „neutru” de tehnocrați, cu mandat limitat Ca ieșire din impas, Bolojan avansează varianta unui guvern neutru, format din tehnocrați , cu obiective „clare și limitate”, între care: rectificarea bugetară; finalizarea procedurilor de închidere a PNRR ; elaborarea bugetului pentru 2027, „cu menținerea liniei de redresare convenite cu partenerii și finanțatorii României”. El insistă însă că ar trebui să fie „un autentic guvern de tehnocrați”, nu unul cu miniștri „controlați din birourile PSD”. În același mesaj, Bolojan reia poziția PNL de a nu vota un guvern care include PSD și susține că două variante anterioare de deblocare (asumarea guvernării de către PSD și o „rotativă”) ar fi fost refuzate de PSD. [...]
Alfred Simonis își leagă atacul la adresa lui Dominic Fritz de miza controlului asupra resurselor Primăriei Timișoara. Într-o postare citată de news.ro , președintele Consiliului Județean Timiș și liderul PSD Timiș susține că o eventuală pierdere a funcției de primar ar însemna pentru Fritz nu doar „pierderea unui birou”, ci a „principalului instrument de putere politică” și a platformei care i-ar fi susținut ascensiunea în USR. Simonis afirmă că nervozitatea primarului ar fi alimentată de perspectiva de a rămâne „fără Primărie, fără resursele uriașe ale acesteia și ale Centrului de Proiecte”, iar de aici ar veni „disperarea, victimizarea și nevoia de a inventa permanent dușmani”. El spune că Fritz l-ar fi atacat „frontal și absolut gratuit” după ce Simonis a vorbit despre întâlniri pe care le-ar fi avut cu acesta, inclusiv „acasă la mine sau la el”, întâlniri pe care primarul „nu le neagă”, potrivit postării. Disputa se mută pe terenul juridic: conflictul de interese și rolul instanțelor În același mesaj, Simonis susține că Fritz ar fi „scos din context” declarațiile sale și ar fi amestecat teme fără legătură pentru a „muta discuția cât mai departe de adevărata problemă”. Liderul PSD Timiș afirmă că Fritz ar fi fost declarat în conflict de interese nu de PSD, ci de „instanțele de judecată din Timișoara și București”, menționând „două procese pierdute”. Simonis mai afirmă că Fritz ar fi luat bani cu împrumut de la un coleg de partid și că, ulterior, ca primar, ar fi semnat „un document” care l-ar fi ajutat pe acesta „într-un proiect imobiliar”. El susține că primarul ar încerca să transforme „propria problemă de integritate, de încălcare a legii” într-o „ofensivă împotriva Timișoarei”, prin invocarea Agenției Naționale de Integritate (ANI) . Promisiuni și proiecte locale invocate în conflict Simonis îi transmite lui Fritz că „Timișorenii nu ți-au dat prin vot dreptul de a fi deasupra legii” și respinge ideea că ANI ar explica neîndeplinirea unor obiective locale, enumerând: Ștrandul Termal; Baza Uszoda; Ceasul Floral. Totodată, Simonis formulează public o serie de întrebări către Fritz, inclusiv dacă a fost declarat în conflict de interese și dacă a semnat, din funcția de primar, un document în beneficiul colegului de partid de la care ar fi împrumutat bani. În final, Simonis revine la cooperarea instituțională și îl întreabă pe Fritz când va debloca proiecte comune între Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș, menționând explicit construirea unei Săli Polivalente și punerea la dispoziție a terenului pentru o parcare lângă Spitalul Județean. [...]
