Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul a schimbat conducerea ARBDD, instituție-cheie pentru regulile din Delta Dunării, prin revocarea guvernatorului și numirea unui înlocuitor cu efect imediat, potrivit Știrile Pro TV. Decizia contează operațional și de reglementare, pentru că Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (ARBDD) are rol central în gestionarea și controlul activităților din rezervație.
Bogdan-Ioachim Bulete a fost eliberat din funcția de guvernator al ARBDD, cu rang de subsecretar de stat, printr-o decizie semnată de premierul Ilie Bolojan, la propunerea ministrului Mediului. În locul lui a fost numit Florin Stăneață, care a deținut până acum funcția de director executiv al APIA Tulcea.
Hotărârile privind revocarea și numirea au fost publicate vineri în Monitorul Oficial. Conform informațiilor din articol, ambele decizii sunt valabile de la data publicării.
Bulete fusese numit în funcție la 28 noiembrie 2023.
În cursul zilei de sâmbătă, ministrul Mediului, Diana Buzpianu, urmează să prezinte public raportul Corpului de Control al MMAP privind activitatea ARBDD, împreună cu concluziile, sancțiunile și măsurile dispuse. În acest context, schimbarea de la vârful instituției poate influența modul în care vor fi implementate măsurile anunțate, însă articolul nu oferă detalii despre conținutul raportului.
Recomandate
Ministrul Economiei avertizează că instabilitatea politică riscă să împingă dobânzile în sus , într-un moment în care PSD se pregătește să decidă dacă rupe Coaliția și își retrage sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Irineu Darău (USR) a declarat vineri, după întâlniri cu oameni de afaceri din mai multe județe, că antreprenorii cer în primul rând stabilitate și predictibilitate și sunt „mai puțin interesați de politică”. Ministrul spune că nu a auzit, în discuțiile avute în țară, solicitări din partea mediului de afaceri pentru căderea guvernului sau înlocuirea premierului. „Nu am auzit vreun antreprenor pe unde am fost, în țară, să ceară căderea guvernului, să ceară înlocuirea premierului.” Miza economică invocată: dobânzi mai mari pe fondul incertitudinii Darău a legat direct creșterea incertitudinii politice de costul finanțării, afirmând că „vor crește și dobânzile”, cu efecte care se vor vedea „tot asupra populației”. În același context, ministrul a spus că nu înțelege „cui folosește această incertitudine și această amenințare cu instabilitatea”. Ministrul a adăugat că, la intrarea la guvernare, partidele au avut „un protocol clar, previzibil pentru trei ani și jumătate”, iar mediul de afaceri ar urmări în special predictibilitatea, nu persoanele din funcții. PSD decide dacă rupe Coaliția: consultare internă pe 20 aprilie În paralel, PSD urmează să decidă luni, 20 aprilie, dacă își retrage sau nu susținerea politică pentru premierul Ilie Bolojan, printr-o consultare internă la care ar participa aproximativ 5.000 de membri, conform informațiilor prezentate de HotNews. Detaliile despre organizarea consultării au fost prezentate într-un material separat al publicației, iar un alt scenariu analizat de social-democrați, în cazul în care premierul nu demisionează, este retragerea miniștrilor PSD din Guvern, fără retragerea secretarilor de stat sau a prefecților. Pentru context, declarațiile ministrului sunt atribuite de HotNews agenției News.ro, care a relatat inițial afirmațiile lui Irineu Darău (USR) despre discuțiile cu antreprenorii. [...]
Guvernul Bolojan poate funcționa fără PSD, fără un nou vot în Parlament , ceea ce mută presiunea politică din zona procedurilor constituționale în zona aritmeticii pentru o moțiune de cenzură, potrivit Stirile Pro TV . Premierul Ilie Bolojan a respins public cererile PSD de a demisiona, pe fondul escaladării tensiunilor din coaliție înaintea referendumului intern al social-democraților, programat luni, prin care partidul amenință că își retrage sprijinul politic. „Nu voi demisiona, pentru că România are nevoie ca guvernul să lucreze.” În paralel, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reluat atacurile, amintind că Bolojan „a ajuns premier cu voturile PSD” și avertizând că „vom avea o nouă realitate de luni încolo, o nouă realitate politică”. Grindeanu a comparat atmosfera din coaliție cu „stabilitatea” din Coreea de Nord, susținând că, dacă direcția nu este „bună”, trebuie schimbată. Miza de reglementare: ce permite Constituția dacă PSD pleacă Scenariul central descris este cel în care PSD își retrage sprijinul, iar Guvernul rămâne într-o formulă de interimat, fără miniștri PSD. În acest caz, Ilie Bolojan nu ar fi obligat de Constituție să meargă în Parlament pentru un nou vot de încredere, ceea ce ar permite continuarea guvernării fără o revalidare imediată a majorității. Petre Lăzăroiu, fost judecător al Curții Constituționale, spune că lipsa prezentării în Parlament „nu are nicio sancțiune” și indică o soluție de funcționare prin numiri succesive de interimari, în limita termenelor: „Rotește miniștri. Numește un interimar și după 45 de zile îi rotește. E posibil să stea și un an, doi.” Ce urmează: moțiunea de cenzură și blocajul politic al unei alianțe cu AUR Dacă PSD iese de la guvernare, varianta de a-l înlătura pe Bolojan rămâne moțiunea de cenzură, pentru care social-democrații ar căuta sprijin fie în PNL, fie în opoziție. Materialul indică drept „cea mai plauzibilă” o alianță PSD–AUR pentru răsturnarea Guvernului, însă președintele Nicușor Dan a transmis că nu ar accepta să numească un premier PSD susținut de AUR. „Ar trebui ca eu să numesc un premier PSD, care să-mi spună că va avea susținerea AUR și asta eu nu voi face niciodată.” În fundal, protocolul coaliției semnat în iunie anul trecut de PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități prevede că până în aprilie 2027 funcția de prim-ministru revine PNL, ceea ce complică negocierile pentru o eventuală reconfigurare rapidă a puterii executive. [...]
PNL își extinde marți consultările interne pentru a pregăti un răspuns politic la decizia PSD privind coaliția , într-o ședință de strategie programată în Parlament, potrivit Mediafax . Reprezentanții PNL se reunesc marți, 21 aprilie 2026, de la ora 10:00, în ședința Biroului Politic Național , pentru a stabili linia de acțiune în raport cu decizia pe care PSD urmează să o ia luni, 20 aprilie, în urma referendumului intern. Întâlnirea va avea loc în sala grupului parlamentar PNL din Camera Deputaților și este așteptată să fixeze direcțiile politice privind viitorul guvernării, după consultările interne ale PSD. Ședința liberalilor se desfășoară în Parlament, la fel ca reuniunea PSD de luni. Miza ședinței: poziționarea PNL înaintea unui posibil rupturi în coaliție Față de ședințele obișnuite, PNL a extins lista participanților: au fost invitați și parlamentarii partidului, primarii PNL de municipii și președinții de consilii județene ai liberalilor, potrivit unor surse citate de Mediafax. Extinderea participării indică o coordonare mai largă a partidului înaintea unei decizii a PSD care poate afecta formula de guvernare. Context: avertismentul premierului Ilie Bolojan În același context, premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, la Radio România Actualități, că PSD ar urma să voteze luni, „într-o formă sau alta”, ruperea colaborării cu guvernul său. El a acuzat PSD de „joc dublu”, „fugă de răspundere” și „ambiții politice supradimensionate” față de realitatea electorală. „Zarurile au fost aruncate”, a spus Bolojan, anticipând că PSD va acționa luni împotriva guvernării actuale. Premierul a invocat și atacuri publice ale unor reprezentanți PSD, despre care susține că ar încălca protocolul de coaliție, și a respins scenariul înlocuirii sale cu un premier „mai ușor de controlat”. „Dacă ar veni un premier marionetă, nu va avea nicio autoritate să facă ceea ce trebuie pentru țară”, a spus acesta. [...]
Poziționarea de „mediator” a președintelui Nicușor Dan riscă să prelungească incertitudinea politică într-un moment în care România are nevoie de decizii rapide și previzibile, pe fondul tensiunilor din coaliție și al presiunilor externe, potrivit unei analize publicate de HotNews . Într-un interviu la Europa FM , președintele a fost întrebat dacă este „de partea lui Ilie Bolojan” și a răspuns că încearcă să-și păstreze rolul de mediator, argumentând că „tot o coaliție între aceleași partide trebuie să rezulte” și că „cel mai simplu ar fi” să fie „de o parte sau de alta”. Întrebat care este soluția sa, Nicușor Dan a spus că România este „la începutul unei crize politice”, că va urmări „mișcările fiecăruia”, își va păstra rolul de mediator și va invita „la calm”. De ce contează: costul incertitudinii într-o criză de coaliție Analiza susține că poziția de neutralitate este greu de reconciliat cu faptul că Ilie Bolojan nu ar fi fost un premier „impus” președintelui, ci partenerul politic alături de care Nicușor Dan ar fi câștigat alegerile, iar promisiunea „Ilie Bolojan, premier” ar fi contat pentru o parte dintre votanți. În acest context, refuzul președintelui de a se pronunța mai ferm este prezentat ca o sursă de confuzie pentru electoratul care l-a susținut. În același timp, Nicușor Dan ar fi recunoscut că „PSD a încălcat acordul coaliției”, dar fără să își asume o poziție tranșantă în disputa politică, menținând linia de „nu vreau să fiu de o parte sau de alta”. Atribuții și precedent: „funcția de președinte nu e onorifică” Textul argumentează că, în România, președintele are un rol activ în gestionarea crizelor politice, iar ideea că „nu are ce să facă” este contrazisă de exemple din istoria recentă. În acest sens, este invocată o comparație cu modul în care Traian Băsescu ar fi acționat în situații similare, menționată de jurnalistul Cristian Andrei într-un material separat, citat în analiză (link în sursă). Autorul plasează această indecizie într-un cadru mai larg, susținând că România „nu și-ar permite” o criză politică „în acest moment”, invocând războaiele din proximitate și discuțiile despre o posibilă criză energetică majoră la nivel global. Un al doilea front: controversa legată de procurorul general Pe lângă disputa din coaliție, analiza critică și modul în care președintele ar fi apărat-o public pe procuroarea generală Cristina Chiriac. Textul afirmă că Nicușor Dan ar fi făcut „a doua oară” o pledoarie pentru aceasta, în contextul acuzațiilor că ar fi blocat dosarul fostului episcop de Huși Cornel Onilă și ar fi ignorat probe relevante. Un punct central al criticii este afirmația atribuită președintelui, potrivit căreia procuroarea „a văzut imagini cu un act sexual consimțit”, în condițiile în care, conform analizei, verdictul instanței a fost de viol și abuz sexual, iar episcopul ar fi fost condamnat la 8 ani de închisoare. Jurnalista Diana Oncioiu este menționată ca sursă care a explicat de ce afirmația președintelui „nu este adevărată” (link în sursă). Ce urmează și ce rămâne neclar Analiza notează că nu este clar nici ce plan are PSD după eventuala schimbare a lui Ilie Bolojan: cine ar urma să fie premier și cu ce susținere parlamentară. În acest vid de claritate, autorul avertizează că o poziționare de tip „nu pot interveni” poate fi percepută mai degrabă ca evitare a responsabilității decât ca echilibru, iar garanția invocată de președinte — că nu va accepta o guvernare PSD-AUR — este pusă sub semnul întrebării în lipsa unor pârghii și acțiuni explicite descrise public. [...]
PNL condiționează continuarea coaliției de evitarea unei crize politice, pe fondul presiunilor din PSD pentru schimbarea premierului , iar miza invocată este una cu efect direct asupra economiei: costurile de finanțare și accesul la fonduri europene într-un context de deficit ridicat, potrivit Agerpres . Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, a declarat vineri că, „în cazul în care PSD va provoca o criză guvernamentală”, PNL „nu va mai putea fi în coaliție cu acest partid”. El a spus că liberalii susțin stabilitatea guvernamentală și Guvernul condus de Ilie Bolojan și că vor acționa „pentru buna guvernare și stabilitate”. Într-o postare pe Facebook, Motreanu a susținut că PSD „vrea să schimbe premierul”, în timp ce Ilie Bolojan „vrea să schimbe lucrurile care nu merg în România”, inclusiv prin tăierea privilegiilor și reducerea risipei. În aceeași intervenție, liderul PNL a acuzat PSD că reacționează la aceste măsuri prin „amenințarea unei crize politice”, nu prin soluții sau reforme. Argumentul economic invocat: deficit, finanțare mai scumpă, fonduri europene Motreanu a plasat disputa politică într-un cadru economic pe care îl descrie drept dificil, afirmând că România intră într-o perioadă marcată de: „deficit mare”; „costuri de finanțare în creștere”; „nevoia urgentă de reforme”; necesitatea „atragerii fondurilor europene ”. În acest context, el a avertizat că declanșarea unei crize politice ar avea „consecințe economice pentru fiecare român”. Ce urmează, potrivit declarațiilor Motreanu a afirmat că „luni, PSD declanșează criza politică”, reiterând linia PNL: dacă PSD provoacă o criză guvernamentală, liberalii nu vor mai putea rămâne în coaliție cu social-democrații. În același timp, el a subliniat că premierul Ilie Bolojan „nu își va da demisia” și că va acționa „responsabil”, conform mesajului redat de Agerpres. [...]
Disputa PSD–PNL din coaliție riscă să blocheze deciziile pe fondul deficitului bugetar , după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan că nu ar ține cont de partenerii de guvernare, iar Bolojan a avertizat că „așteptările” create de scandal nu pot fi acoperite financiar, potrivit Agerpres . Grindeanu, președintele PSD, a declarat vineri, la Sighetu Marmației, că are o relație de „respect reciproc” cu Ilie Bolojan, dar susține că acesta „n-a înțeles că este premierul unei coaliții”. Liderul PSD a afirmat că Bolojan nu ar fi ajuns premier fără susținerea social-democraților și că, în consecință, ar fi fost „decent” să țină cont de „toată lumea din coaliție”. În același context, Grindeanu a invocat ponderea PSD în coaliție și rezultatul PNL, susținând că premierul „nu ești premierul doar al unei bucăți” și că „ceea ce nu s-a întâmplat” este tocmai consultarea reală în interiorul coaliției. Replica premierului: criza creează așteptări, dar „nu se va putea oferi prea multă pâine” Ilie Bolojan a reiterat vineri că nu intenționează să demisioneze, însă a spus că nu a proiectat pași pentru perioada următoare, deoarece social-democrații ar fi cei care „au generat criza”. Într-o intervenție la Radio România Actualități, premierul a legat direct disputa politică de limitele bugetare. „Gândiți-vă că, după ce ai generat acest scandal, oamenii se vor aștepta să se vină cu ceva, să se livreze ceva. Dar, din păcate, pentru că nu se va putea oferi prea multă pâine, se va oferi mult circ și de asta nu are nevoie România astăzi.” Bolojan a mai afirmat că deciziile coaliției au fost luate „de comun acord”, dar că ulterior unii ar fi încercat „să fugă de răspundere”, „să nu își respecte cuvântul” și „să facă jocuri politice în dauna României”. Premierul a adăugat că are obligația de a asigura funcționarea guvernului. De ce contează: tensiunea politică se suprapune peste constrângeri bugetare Miza imediată a conflictului este funcționarea coaliției într-un moment în care, potrivit premierului, deficitul bugetar limitează capacitatea guvernului de a veni cu măsuri care să răspundă rapid presiunilor publice. În acest cadru, escaladarea disputei între partenerii de guvernare poate amplifica incertitudinea privind deciziile viitoare și capacitatea executivului de a livra politici coerente. [...]
