Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Premierul Ilie Bolojan anunță adoptarea...

Premierul Ilie Bolojan anunță adoptarea reformei administrației și pachetului de relansare - deciziile urmează să fie luate prin ordonanță de urgență joi

Premierul discută despre reformele administrative și pachetul economic.

Guvernul pregătește adoptarea pachetului de relansare economică prin ordonanță de urgență, la începutul săptămânii viitoare, după parcurgerea procedurilor de avizare, potrivit G4Media, care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan într-un interviu la TVR Info, marți seară, 17 februarie 2026. Pachetul este legat de reforma administrației, cele două seturi de măsuri fiind convenite în coaliție și anunțate ca urmând să fie adoptate împreună.

În intervenția sa, premierul a indicat că adoptarea nu poate avea loc imediat din motive de calendar și procedură, invocând necesitatea avizării în Consiliul Economic și Social (CES). În acest context, Bolojan a mutat ținta de la joi la începutul săptămânii viitoare, subliniind că întârzierea afectează viteza cu care se văd efectele economice ale măsurilor.

„Din motive de calendar vom adopta pachetul de administrație și relansare economică la începutul săptămânii viitoare. Nu putem acum pentru că e nevoie de CES, să fie parcursă integral procedura, necesită 2-3 zile în plus.”

Miza pachetului de relansare economică, așa cum reiese din declarațiile premierului, este crearea de „spații fiscale” pentru susținerea investițiilor în 2026, în condițiile presiunilor pe buget și ale costurilor ridicate cu dobânzile. Bolojan a legat explicit relansarea de disciplina bugetară și de evitarea unor ipoteze nerealiste în construcția bugetului, în paralel cu o repoziționare a stimulării economiei de la consum către investiții, inclusiv printr-o linie de finanțare pentru sectorul construcțiilor.

În același timp, premierul a prezentat pachetul ca parte a unui set mai larg de corecții, care includ reducerea cheltuielilor și măsuri de eficientizare în administrație, pentru a limita deficitul și a susține creșterea economică. El a afirmat că România nu poate „corecta” rapid deficite mari și împrumuturi ridicate fără ajustări de cheltuieli și venituri, iar pe partea de prețuri a estimat o scădere treptată a inflației spre 4% în 2026.

În secțiunea de context, G4Media arată că, potrivit unui comunicat al Guvernului, coaliția a decis să adopte prin ordonanță de urgență atât reforma administrației, cât și pachetul de relansare economică, după încheierea procesului de avizare. Executivul nu a anunțat o dată exactă, însă data „probabilă” menționată este joi, 19 februarie, conform informațiilor G4Media, în timp ce premierul a vorbit ulterior despre începutul săptămânii viitoare, invocând calendarul CES.

Tag-uri:consiliul economic si socialilie bolojanreforma administratieiguvernul romanieistimulare investitii constructiipachet relansare economicareducere cheltuieli
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăg4media.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Liderii coaliției discută despre reformele în administrație la Palatul Victoria.
Politică16 feb. 2026

Coaliția păstrează tăierile de 10%, dar scoate sănătatea și școala din linia directă - acord tensionat la Palatul Victoria

Reforma administrației va fi adoptată prin OUG, cu excepții pentru sănătate și educație , au decis liderii coaliției după o ședință de aproape patru ore la Palatul Victoria . Decizia vine după tensiuni publice între PSD și partenerii de guvernare, în condițiile în care miniștrii social-democrați au refuzat să semneze avizele necesare pentru pachetul de reformă. Ce prevede reforma Proiectul vizează reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală și locală , inclusiv prin desființarea unor posturi. Documentul va fi adoptat prin ordonanță de urgență, imediat după finalizarea procedurii de avizare. Principalele clarificări stabilite în ședință: Sănătatea, educația preuniversitară, apărarea și ordinea publică nu vor aplica tăieri directe ale fondului de salarii; economiile vor fi realizate prin alte măsuri adaptate fiecărui domeniu. În învățământul universitar, reducerea cheltuielilor ar urma să se aplice de la 1 octombrie 2026. Ministerele care au operat deja reduceri în 2025 vor scădea doar diferența până la pragul de 10%. Cultura și Agricultura, deja reorganizate , nu vor depăși plafonul stabilit. În sistemul de sănătate, economiile ar putea fi legate de criterii de performanță și reorganizarea unor unități, iar în structurile de ordine publică se discută inclusiv ajustări legate de vârsta de pensionare. Modificări la taxele locale Coaliția a decis și constituirea unui grup de lucru pentru corectarea unor efecte ale supraimpozitării locale. Sunt analizate: situația clădirilor mai vechi de 50 de ani; regimul persoanelor cu dizabilități; posibilitatea ajustării cotelor majorate de autoritățile locale. Dispute politice și risc de ruptură Înaintea ședinței, USR a acuzat PSD că tergiversează reforma, în timp ce Sorin Grindeanu a susținut că partidul său nu acceptă tăieri „la medici și profesori”. Fostul premier Marcel Ciolacu a mers mai departe și nu a exclus ruperea coaliției, invocând riscul unei crize politice într-un context economic deja tensionat, după anunțul privind intrarea României în recesiune tehnică. În final, miniștrii PSD ar urma să acorde avizele necesare, după ce excepțiile au fost incluse în forma convenită politic. Guvernul intenționează să adopte reforma până la sfârșitul săptămânii. [...]

Florin Barbu discută despre reorganizarea Ministerului Agriculturii și promisiunile premierului.
Politică16 feb. 2026

Florin Barbu declară că reorganizarea ministerului este finalizată - promisiuni de susținere din partea lui Bolojan

Premierul Ilie Bolojan i-a promis lui Florin Barbu că Ministerul Agriculturii nu va mai fi reorganizat , potrivit Digi24 . Ministrul Agriculturii (PSD) susține că reorganizarea internă a fost făcută în decembrie 2025, iar angajamentul premierului ar scoate instituția de sub incidența următoarei runde de restructurări pregătite de Guvern. Declarația vine în contextul în care Executivul pregătește o ordonanță de urgență (OUG) pentru reducerea cheltuielilor de personal cu 10% în administrația publică centrală, măsură care a generat tensiuni în Coaliție. Barbu afirmă că, pe baza promisiunii primite, nu va aviza actul normativ, deși spune că nu dorește să blocheze reforma. Promisiunea lui Bolojan și argumentul „reorganizării deja făcute” Barbu își leagă poziția de o discuție directă cu premierul, pe care o prezintă ca pe o garanție politică pentru ministerul pe care îl conduce. În relatarea sa, reorganizarea din decembrie 2025 ar fi fost acceptată ca un „pachet” care închide subiectul pentru Ministerul Agriculturii la următoarea etapă de restructurare guvernamentală. „Atunci când am făcut reorganizarea Ministerului Agriculturii, în decembrie 2025, domnul prim-ministru a spus foarte clar că, dacă se face această reorganizare, Ministerul Agriculturii nu mai intră sub incidenţa următoarei reorganizări şi asumări în Guvern pe această ordonanţă.” Ministrul invocă și economiile la fondul de salarii, susținând că instituția ar fi avut în 2025 o economie de 14% la acest capitol. Tot el afirmă că reorganizarea ar fi inclus desființarea a peste 390 de funcții de conducere și a peste 77 de ordonatori de credite (niveluri de decizie bugetară în instituțiile publice). De ce contează: OUG-ul de reducere a cheltuielilor și riscul de blocaj politic Miza promisiunii invocate de Barbu este practică: dacă Ministerul Agriculturii ar fi exceptat de la o nouă reorganizare, atunci presiunea de a aplica o reducere uniformă a cheltuielilor de personal ar scădea, cel puțin pentru această instituție. În schimb, Guvernul urmărește o reducere de 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală, ceea ce ar presupune ajustări în mai multe ministere și agenții. Barbu spune că nu se opune reformei, dar contestă ideea că „tăierile” ar echivala cu reforme, sugerând că măsura ar fi mai degrabă una de austeritate. În același timp, poziția sa indică o linie de fractură în interiorul Coaliției, în condițiile în care adoptarea unei OUG cere avize și coordonare politică. Ce urmează: discuție în Coaliție și calendarul ordonanței Ministrul afirmă că, după ce el și alți doi miniștri PSD au anunțat că nu vor semna ordonanța, premierul ar fi cerut convocarea unei ședințe a Coaliției. Barbu indică drept posibil moment ziua de luni, 16 februarie 2026, în linie cu informațiile despre o discuție politică pe acest subiect. În paralel, Ministerul Dezvoltării a publicat, pentru transparență, proiectul de lege privind măsuri administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale, care include reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal la nivel central și diminuarea numărului de posturi ocupate la autoritățile locale. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că reforma ar urma să fie adoptată „cel mai probabil” prin ordonanță de urgență, invocând constrângeri de calendar și nevoia ca prevederile să intre rapid în vigoare pentru a contribui la bugetul de anul viitor. [...]

Critica lui Bogdan Ivan asupra conducerii economice bazate pe costuri excesive.
Politică15 feb. 2026

Bogdan Ivan critică numirea contabililor în conducerea companiilor - riscul de concentrare excesivă pe costuri poate afecta deciziile strategice

Bogdan Ivan a criticat, indirect, abordarea de tip „contabil” în guvernare , pe fondul tensiunilor din Coaliție legate de reducerea cheltuielilor și de direcția economică, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre tăieri de costuri în administrația locală și centrală, asociate în spațiul public cu premierul Ilie Bolojan , deși ministrul spune că nu la acesta s-a referit. Mesajul ministrului Energiei, social-democrat, a fost formulat ca o critică la adresa unei guvernări concentrate exclusiv pe controlul cheltuielilor, în detrimentul investițiilor și al dezvoltării. Ivan a susținut că, asemenea unei companii, statul are nevoie de „viziune” și asumare, nu doar de reducerea costurilor, mai ales într-un moment în care „întregul raport de forțe mondial se schimbă”. „Nu poți să pui un contabil în fruntea unei companii, pentru că atunci el se va uita la fiecare cost. În fruntea unei companii ai nevoie de viziune, dezvoltare și de risc.” Întrebat explicit dacă aluzia îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, Bogdan Ivan a negat și a spus că vorbea despre „principii”. În aceeași intervenție, el a criticat faptul că agenda publică se blochează în „detalii” care ar trebui să rămână marginale, în loc ca România să urmărească un rol mai puternic în deciziile internaționale, inclusiv pe energie și în regiunea Mării Negre. Declarațiile lui Ivan se înscriu într-un tablou mai larg de critici interne în Coaliție la adresa lui Bolojan. Digi24 notează că premierul a fost „aspru criticat” de colegi din PSD după ce Institutul Național de Statistică a încadrat România în recesiune tehnică, iar Sorin Grindeanu a catalogat situația drept „o rușine pentru Coaliție” și a indicat existența unui „vinovat principal” pentru „direcția greșită”. Pe fond, ministrul Energiei a încercat să lege disputa despre cheltuieli de o miză politică și financiară imediată: menținerea coeziunii între PSD, PNL, USR și UDMR și accelerarea atragerii de bani din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Ivan a subliniat că 2026 este „crucial” pentru a aduce cât mai multe fonduri până la 31 august, sugerând că presiunea pe rezultate poate amplifica fricțiunile din interiorul guvernării. [...]

Ilie Bolojan discutând despre sprijinul României pentru Ucraina la Europa FM.
Politică15 feb. 2026

Bolojan: România a acordat Ucrainei circa 50 de milioane de euro - sprijin financiar prin NATO pentru securitatea națională

România a alocat anul trecut circa 50 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM . Șeful Guvernului a respins ideea că Bucureștiul ar fi susținut Kievul cu „sume foarte mari” în timp ce România se confruntă cu dificultăți financiare, susținând că această percepție este eronată. Bolojan a indicat că sprijinul a fost acordat printr-un program de susținere financiară și a amintit că, la finalul anului, Guvernul a comunicat public alocarea. El a fost întrebat și despre ponderea acestei contribuții în deficitul bugetar, însă în declarațiile citate nu a avansat un calcul procentual, limitându-se la ordinul de mărime al sumei. „Cred că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe România l-a acordat Ucrainei pe acest program de susținere financiară.” Premierul a mai precizat că a fost vorba despre o alocare bugetară în cadrul NATO, din fonduri adunate de statele europene, folosite pentru achiziții de armament destinat susținerii Ucrainei. În argumentația sa, Bolojan a legat explicit această cheltuială de siguranța națională, afirmând că rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse „apără, practic, acest flanc de est”, inclusiv România. Contextul politic și diplomatic rămâne fluid. În materialul citat sunt menționate declarații ale președintelui american Donald Trump despre posibile „vești bune” privind eforturile de oprire a războiului, precum și informații despre negocieri trilaterale Ucraina–SUA–Rusia, programate la Abu Dhabi pe 4 și 5 februarie, anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru România, discuția despre alocările bugetare către Ucraina rămâne strâns legată de justificarea lor în termeni de securitate și de modul în care sunt prezentate public într-un an în care presiunea pe finanțele publice continuă să fie un subiect major. [...]

Marcel Ciolacu discută despre manipularea datelor economice și criza financiară.
Politică13 feb. 2026

Marcel Ciolacu acuză manipularea datelor economice din 2024 - susține că se încearcă estomparea unui dezastru financiar

Marcel Ciolacu acuză manipularea datelor economice din 2024 - susține că se încearcă estomparea unui dezastru financiar . Potrivit Digi24 , fostul premier PSD Marcel Ciolacu a afirmat că datele economice pentru anul 2024 au fost „coafate” pentru a masca un „dezastru economic” sub conducerea premierului Ilie Bolojan. Ciolacu, care este în prezent președintele Consiliului Județean Buzău, a declarat că aceste manipulări au transformat o creștere economică într-o recesiune. Ciolacu a subliniat că manipularea statisticilor este „cea mai grosolană” și demonstrează disperarea actualului premier, având în vedere că economia a scăzut cu aproape 2% în ultimul trimestru al anului 2025, de patru ori mai mult decât se așteptau analiștii. „Românii nu mai pot fi prostiți cu cifre: ei văd prețurile din magazine, văd cum veniturile nu mai pot ține pasul cu costul vieții, văd cum tot mai multe firme trag obloanele și cum în spitale și școli se înmulțesc situațiile de criză”, a declarat Ciolacu. Fostul premier a criticat și măsurile economice ale actualului guvern, acuzându-l pe Bolojan de ipocrizie pentru că își asumă meritele pentru o creștere economică de 0,6% în 2025, care, potrivit lui Ciolacu, nu i se datorează. El a subliniat că avansul economic a fost realizat în primele două trimestre ale anului, când Bolojan nu avea o influență semnificativă asupra economiei. În replică, Ilie Bolojan a afirmat că recesiunea tehnică este un cost inevitabil al tranziției economice de la un model bazat pe deficit și consum la unul axat pe investiții și productivitate. Premierul a subliniat că România nu se află într-o criză, ci într-o „perioadă de corecție economică”. Aceste acuzații și replici vin în contextul în care România a intrat în recesiune tehnică, cu un Produs Intern Brut în trimestrul IV 2025 mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul anterior. [...]

Vicepremierul discută despre cooperarea în combaterea criminalității internaționale.
Politică17 feb. 2026

Vicepremierul Cătălin Predoiu s-a întâlnit cu directorul FBI la Washington - discuții pentru cooperare în combaterea criminalității internaționale

Vicepremierul Cătălin Predoiu s-a întâlnit la Washington cu conducerea FBI , într-o discuție bilaterală axată pe cooperarea operativă pentru creșterea siguranței publice, potrivit AGERPRES . Întrevederea a avut loc marți, 17 februarie 2026, cu o delegație condusă de directorul FBI, Kash Patel, alături de adjunctul directorului, Christopher Raia, și asistentul directorului pentru Operațiuni Internaționale, Jason Kaplan. Conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne, întâlnirea a continuat discuția purtată anterior, în decembrie 2025, tot la Washington, între ministrul Predoiu și directorul FBI. Miza declarată a acestor contacte este consolidarea cooperării bilaterale în domenii cu impact direct asupra ordinii publice, într-un context în care criminalitatea organizată și amenințările transfrontaliere necesită coordonare între instituții. Discuțiile au vizat dezvoltarea unor modalități concrete de lucru în echipe mixte MAI – IGPR – DGPI – FBI pentru combaterea grupurilor de criminalitate internațională organizată, a traficului de droguri, migrației ilegale, traficului de persoane, criminalității informatice (infracțiuni comise prin sisteme informatice) și terorismului. Totodată, părțile au convenit să dezvolte programe comune de formare profesională și specializare, cu sprijinul Biroului FBI din București și al Academiei de Poliție a FBI de la Quantico. În comunicatul citat, Cătălin Predoiu a declarat că obiectivul MAI este „creșterea gradului de siguranță publică în România” și că, prin întâlnirile din decembrie și din 17 februarie, au fost stabilite direcții de acțiune concretă pentru extinderea cooperării. Următorul pas, potrivit cadrului anunțat, ar fi operaționalizarea formatelor de lucru și a programelor de pregătire convenite la nivel bilateral. [...]