Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul pregătește adoptarea pachetului de relansare economică prin ordonanță de urgență, la începutul săptămânii viitoare, după parcurgerea procedurilor de avizare, potrivit G4Media, care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan într-un interviu la TVR Info, marți seară, 17 februarie 2026. Pachetul este legat de reforma administrației, cele două seturi de măsuri fiind convenite în coaliție și anunțate ca urmând să fie adoptate împreună.
În intervenția sa, premierul a indicat că adoptarea nu poate avea loc imediat din motive de calendar și procedură, invocând necesitatea avizării în Consiliul Economic și Social (CES). În acest context, Bolojan a mutat ținta de la joi la începutul săptămânii viitoare, subliniind că întârzierea afectează viteza cu care se văd efectele economice ale măsurilor.
„Din motive de calendar vom adopta pachetul de administrație și relansare economică la începutul săptămânii viitoare. Nu putem acum pentru că e nevoie de CES, să fie parcursă integral procedura, necesită 2-3 zile în plus.”
Miza pachetului de relansare economică, așa cum reiese din declarațiile premierului, este crearea de „spații fiscale” pentru susținerea investițiilor în 2026, în condițiile presiunilor pe buget și ale costurilor ridicate cu dobânzile. Bolojan a legat explicit relansarea de disciplina bugetară și de evitarea unor ipoteze nerealiste în construcția bugetului, în paralel cu o repoziționare a stimulării economiei de la consum către investiții, inclusiv printr-o linie de finanțare pentru sectorul construcțiilor.
În același timp, premierul a prezentat pachetul ca parte a unui set mai larg de corecții, care includ reducerea cheltuielilor și măsuri de eficientizare în administrație, pentru a limita deficitul și a susține creșterea economică. El a afirmat că România nu poate „corecta” rapid deficite mari și împrumuturi ridicate fără ajustări de cheltuieli și venituri, iar pe partea de prețuri a estimat o scădere treptată a inflației spre 4% în 2026.
În secțiunea de context, G4Media arată că, potrivit unui comunicat al Guvernului, coaliția a decis să adopte prin ordonanță de urgență atât reforma administrației, cât și pachetul de relansare economică, după încheierea procesului de avizare. Executivul nu a anunțat o dată exactă, însă data „probabilă” menționată este joi, 19 februarie, conform informațiilor G4Media, în timp ce premierul a vorbit ulterior despre începutul săptămânii viitoare, invocând calendarul CES.
Recomandate
PNL transmite că nu va bloca mecanismul constituțional al anticipatelor , dar mizează pe faptul că scenariul rămâne improbabil, într-un context de instabilitate guvernamentală în care două cabinete ar putea cădea la vot în Parlament, potrivit Digi24 . Ilie Bolojan a spus că alegerile anticipate sunt prevăzute de Constituție „în condițiile în care două guverne nu reușesc să treacă de votul Parlamentului”, caz în care președintele României poate declanșa anticipate. Declarația a fost făcută joi seară, la Euronews România. Liderul PNL a argumentat că anticipatele ar putea funcționa ca soluție de deblocare dacă nu se găsește o formulă de funcționare, pe fondul unui „Parlament pulverizat” și al unor blocaje, în ideea că un nou scrutin ar putea schimba configurația Legislativului și ar „reașeza” lucrurile. „Dacă e să fac o apreciere personală, PNL nu va bloca o astfel de ipoteză, dar e puțin probabil să ajungem acolo”, a declarat Ilie Bolojan. De ce contează: semnal pentru piață și administrație, dar fără angajament că se ajunge la anticipate Mesajul PNL are relevanță operațională și instituțională: partidul indică disponibilitatea de a nu obstrucționa o ieșire constituțională dintr-un blocaj politic, însă își temperează propriul scenariu prin evaluarea că anticipatele sunt „puțin probabile”. În practică, asta sugerează că, cel puțin la nivel declarativ, PNL nu își asumă rolul de frână într-o eventuală procedură, dar nici nu indică faptul că ar urmări activ declanșarea ei. Care este condiția constituțională invocată Condiția menționată de Bolojan este că două guverne nu obțin votul Parlamentului. În acest caz, președintele României poate declanșa alegeri anticipate, iar Legislativul ar urma să fie reconfigurat în urma scrutinului. [...]
PNL promite sprijin pentru jaloanele din PNRR, indiferent dacă ajunge la guvernare sau în opoziție , iar miza este evitarea pierderii de fonduri europene și deblocarea unor reforme rămase în urmă, potrivit news.ro . Ilie Bolojan spune că partidul va susține „toate lucrurile care țin de realitățile pe care le avem și de buna guvernare”. Într-o intervenție la Euronews România, joi seară, liderul PNL a indicat ca prioritate îndeplinirea jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), susținând că întârzierile au apărut inclusiv din lipsa asumării politice a unor măsuri nepopulare. El a dat ca exemplu legea salarizării, despre care a afirmat că a fost lăsată „pe ultima sută de metri”, menționând că miniștrii PSD care au condus portofoliul Muncii din 2021 până în prezent nu ar fi venit cu proiectul la timp. „PNL va susţine toate lucrurile care ţin de realităţile pe care le avem şi de buna guvernare.” Ce proiecte spune Bolojan că va susține PNL Bolojan a enumerat mai multe direcții pe care PNL le-ar sprijini, indiferent de poziționarea partidului: legile care reprezintă jaloane în PNRR, pentru a evita pierderea banilor europeni; proiecte de „eficiență în guvernare” și măsuri pentru „crearea unor condiții pentru o relansare economică”, inclusiv un pachet care, potrivit lui, trebuie pus în aplicare „în această lună”, conform unei ordonanțe adoptate anterior; finalizarea programului SAFE , despre care a spus că este „închis, practic, în cea mai mare parte”, dar trebuie închis complet; proiecte pentru dotarea Armatei României cu tehnică militară, inclusiv pentru apărare împotriva dronelor, și pentru respectarea angajamentelor legate de flancul estic. De ce contează: semnal politic pe reformele cu impact bugetar și pe fondurile UE Mesajul central este că PNL își asumă public susținerea proiectelor legate de PNRR și de „buna guvernare”, cu accent pe jaloanele care condiționează accesul la granturi europene. În același timp, Bolojan leagă întârzierile de costul politic al unor reforme, indicând explicit legea salarizării ca exemplu de proiect amânat. El a concluzionat că partidul va avea „o atitudine responsabilă” atât la guvernare, cât și în opoziție, fără a detalia însă mecanismele concrete prin care PNL ar condiționa sau negocia acest sprijin în Parlament. [...]
Decretul semnat de Nicușor Dan mută presiunea pe Parlament și pe calendarul formării Guvernului , după ce președintele l-a desemnat oficial pe Eugen Tomac candidat la funcția de prim-ministru, potrivit Antena 3 . Pasul declanșează procedura prin care Tomac trebuie să ceară votul de încredere asupra programului și listei noului Executiv. Administrația Prezidențială a transmis că decretul a fost semnat vineri, 5 iunie 2026, iar desemnarea îl plasează pe Eugen Tomac în poziția de a negocia sprijinul politic necesar în Parlament pentru învestire. Nominalizarea fusese anunțată cu o zi înainte, joi seara, când Nicușor Dan a spus că l-a ales pe consilierul său Eugen Tomac, europarlamentar și președinte PMP, invocând nevoia de experiență politică în discuțiile cu partidele. „Am ales o persoană care are experienţa politică pentru a discuta cu partidele. Este un act de responsabilitate din partea mea şi aştept aceeaşi responsabilitate din partea partidelor.” Ce urmează: negocierea listei de miniștri și votul de încredere Miza imediată este capacitatea premierului desemnat de a veni rapid cu o echipă și un program care să treacă de votul Parlamentului. Antena 3 notează că Tomac ar avea deja o listă de specialiști pentru portofoliile ministeriale, pregătită de mai bine de o săptămână și discutată inclusiv cu lideri de partid, în discuții neoficiale cu președintele și cu Tomac. Totuși, aceeași sursă precizează că lista nu este completă: nu ar include, deocamdată, nume pentru Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor, urmând să fie identificate persoane pentru aceste portofolii. [...]
Ilie Bolojan susține că împrumutul SAFE e justificat economic și industrial , argumentând că finanțarea europeană pentru apărare poate aduce producție locală și transfer de tehnologie, într-un moment în care România are nevoie „cât mai repede posibil” de un guvern funcțional, potrivit Wall-Street . Într-o intervenție la Euronews România, premierul interimar a legat criza politică de continuitatea unor proiecte pe care le consideră esențiale pentru economie și reforme. El a spus că este pregătit să plece rapid de la Palatul Victoria dacă se instalează un nou Executiv, dar a insistat că miza este ca România să aibă un guvern „care nu complică lucrurile” și „duce lucrurile bune mai departe”. „România are nevoie în perioada viitoare, cât mai repede posibil, de un guvern. (…) Problema este ca România să aibă un guvern, dar care nu complică lucrurile, ci care duce lucrurile bune mai departe.” SAFE, prezentat ca finanțare mai ieftină decât piața și ca pârghie pentru industrie Bolojan a apărat decizia României de a contracta finanțarea prin programul european SAFE , susținând că împrumutul este în condiții „mult mai bune de piață” decât cele pe care le-ar obține România „în condiții normale” și că, în anii următori, cheltuielile de apărare nu puteau fi evitate. „Necesitatea ca România să contracteze acest credit a fost evidentă, pe de o parte, pentru că este un credit contractat în condiții mult mai bune de piață decât cele pe care le accesează România în condiții normale.” În același timp, premierul interimar a descris SAFE ca un instrument care favorizează producția în Europa și localizarea capacităților industriale, ceea ce ar putea avea efecte economice dincolo de componenta militară. Producție în România și transfer de tehnologie: „cel puțin jumătate” din capacități Bolojan a spus că una dintre condițiile contractelor prin SAFE a fost ca o cotă importantă din producție să fie realizată în România. El a menționat implicarea unor fabrici din industria publică de armament ( Romarm ), parteneriate cu companii private românești și posibilitatea ca investitori mari să cumpere sau să construiască fabrici în România. „Faptul că importante fabrici din industria publică de armament, care țin de Romarm, intră în aceste proiecte (…) va însemna un transfer de tehnologie și vom vedea cel puțin jumătate din aceste capacități produse în România.” Contractul SRI–Digi: Bolojan spune că Guvernul nu a negociat Premierul interimar a comentat și contractul dintre SRI și Digi, finanțat prin SAFE, afirmând că Guvernul nu a fost implicat în negocierea lui. Potrivit lui Bolojan, după aprobarea sumelor și a listei de proiecte, fiecare autoritate și-a negociat achizițiile în baza prevederilor legale. „Încheierea acestui contract dintre SRI și această companie nu are nicio legătură cu Guvernul României.” El a adăugat că autoritățile implicate ar trebui să explice public detaliile contractelor, pentru a evita confuziile. Context politic: atac la PSD și promisiunea că PNL susține reformele și din opoziție În plan politic, Bolojan a acuzat PSD că a generat conflictele din coaliție și că nu a respectat înțelegerile. Totodată, a afirmat că PNL va susține proiectele de reformă indiferent dacă se află la guvernare sau în opoziție, inclusiv jaloanele din PNRR și măsuri de eficiență administrativă. A mai spus că partidul lucrează la reconstrucție și la un proiect politic pentru 2028 și că nu va bloca ipoteza alegerilor anticipate, deși o consideră puțin probabilă. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru guvernul propus de Eugen Tomac de o susținere „fără echivoc” în Parlament , pe fondul riscului ca proiectele Executivului să fie schimbate radical în Legislativ, cu efecte bugetare, potrivit News . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan spune că luni „cel mai probabil” va avea loc o discuție cu premierul desemnat, după care conducerea partidului va lua o decizie. Bolojan afirmă că Eugen Tomac l-a contactat pe secretarul general al PNL, Dan Motreanu, pentru a pregăti întâlnirea de la începutul săptămânii viitoare. După consultări, liberalii ar urma să convoace forul de conducere pentru a stabili poziția față de formula de guvern propusă. Miza: stabilitatea legislativă și riscurile pentru buget Ilie Bolojan își exprimă „rezervele” față de un guvern tehnocrat fără o susținere parlamentară clară, argumentând că, în lipsa unei majorități politice asumate, Executivul poate rămâne fără sprijin tocmai când trebuie să adopte măsuri nepopulare. În acest context, proiectele de lege și ordonanțele inițiate de guvern ar putea să nu fie susținute și să fie modificate substanțial în Parlament. În argumentația sa, Bolojan avertizează și asupra riscului ca, în negocieri cu Comisia Europeană , România să ajungă să propună acte normative care sunt „demontate” în Legislativ, iar forma finală să nu mai respecte înțelegerile inițiale, ceea ce ar putea genera „costuri suplimentare”, „cheltuieli suplimentare pe bugetul de stat” și „venituri mai mici”. Ce urmează Bolojan spune că PNL va discuta cu premierul desemnat despre proiecte și agenda propusă, iar decizia partidului va fi luată după aceste consultări. El susține că, pe baza experiențelor anterioare invocate (inclusiv 2016 și evoluțiile recente), probabilitatea ca un guvern tehnocrat să aibă succes este „destul de redusă”, deși PNL afirmă că va trata procesul „cu responsabilitate”. [...]
Ilie Bolojan avertizează că derapajele populiste ale viitorului guvern pot duce la suspendarea imediată a fondurilor europene , în cazul în care măsurile adoptate ar contraveni angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană , potrivit news.ro . Într-o intervenție de joi seară la Euronews România , premierul interimar a descris explicit riscul unor decizii care ar dezechilibra bugetul: scăderi de venituri fără reducerea cheltuielilor sau creșteri de cheltuieli fără acoperire în venituri. În acest scenariu, a spus Bolojan, mecanismul convenit cu Comisia Europeană ar putea declanșa blocarea finanțărilor pentru proiecte europene. „Dacă vine un guvern care vine cu politici populiste (...) practic, conform înţelegerii pe care o avem cu Comisia, ni se suspendă proiectele europene imediat.” Presiunea bugetară și costul energiei, pe agenda viitorului Executiv Bolojan a susținut că viitorul guvern va fi obligat să țină cont de „problemele bugetare și financiare” ale României, într-un context pe care l-a descris drept o combinație de crize: bugetară, a prețului la energie (cu efect asupra competitivității economiei) și a capacității administrative de a închide lucrări publice. El a indicat și un blocaj operațional: proiecte care „nu se mai termină cu anii” și întârzieri generate de birocrație, ceea ce complică atât implementarea, cât și justificarea cheltuielilor în fața finanțatorilor europeni. PNRR și riscul de a pierde bani din granturi Premierul interimar a amintit că România mai are de îndeplinit „opt reforme importante” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că, în paralel, trebuie finanțate lucrările prin fonduri europene astfel încât țara să nu piardă bani din componenta de grant (finanțare nerambursabilă). În perioada următoare, a adăugat el, autoritățile trebuie să fie „foarte atente” la recepția lucrărilor finanțate din bani europeni, pentru ca acestea să fie acceptate ca conforme și de către Comisia Europeană. Avertisment politic: guvernare fără „livrabile” și efecte pe termen lung Bolojan a spus că „cea mai proastă situație” ar fi o guvernare fără rezultate concrete („livrabile”), susținută „artificial” în Parlament, combinată cu revenirea la politici populiste. În acest caz, a avertizat el, riscurile s-ar amplifica până în 2028, când România ar putea ajunge la „un vot puternic antisistem”. [...]
