Știri
Știri din categoria Politică
Tensiunile din coaliție se mută pe terenul măsurilor fiscale și al asumării lor, după ce Ilie Bolojan le-a spus liberalilor că PSD încearcă să se delimiteze de deciziile guvernării, deși acestea au fost luate „de comun acord”, potrivit informațiilor prezentate de Digi24.
În ședința de luni a conducerii PNL, Bolojan a susținut că, din toamnă, PSD și-ar fi construit „un profil de opoziție” în interiorul guvernării, pe fondul scăderii în sondaje, încercând „să fie la decizie, dar și să fugă de răspunderea măsurilor adoptate”. În aceeași intervenție, el a afirmat că social-democrații ar fi încercat să-și recupereze electoratul, dar „nu a reușit”, iar „din toate sondajele pe care le avem, PSD e sub 20%”.
Un punct central al mesajului a fost legat de pachetul de corecție bugetară. Bolojan a argumentat că deficitul nu poate fi corectat decât prin „două măsuri: creșteri venituri, scăderi cheltuieli” și a respins ideea că PNL ar fi impus unilateral decizii în coaliție, invocând inclusiv calendarul reformei administrației și faptul că măsuri „sensibile” au fost asumate împreună.
„Toate deciziile luate, de la creștere TVA, au fost luate de comun acord, după discuții în coaliție.”
În lectura lui Bolojan, disputa nu este doar despre guvernarea curentă, ci și despre repoziționarea pentru alegerile din 2028. El a spus că PSD ar urmări un scenariu în care să aibă „un PNL arondat sau afiliat”, care să contribuie la o „masă critică parlamentară de 40%”, ceea ce liderul liberal a catalogat drept inacceptabil pentru PNL, pentru că i-ar reduce capacitatea de a rămâne „reprezentativi” în 2028.
Tot în ședința PNL, prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu a avut un discurs critic la adresa partenerilor de coaliție, avertizând că PNL riscă să devină partid secundar dacă acceptă dinamica actuală.
„Prefer să fiu un partid major, într-o alianță cu partide mai mici, decât să fiu brelocul PSD.”
În aceeași zi, PSD a votat la Parlament, într-un eveniment numit „Momentul Adevărului”, să-i retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, iar Sorin Grindeanu a declarat: „Trebuie să plece acasă”.
Potrivit sursei citate, în ședința PNL, toți președinții de organizații liberale care au luat cuvântul și-au arătat susținerea pentru Ilie Bolojan.
Recomandate
Suspendarea efectelor Congresului PNL menține un vid de conducere și prelungește incertitudinea internă , după ce Curtea de Apel București a respins contestația partidului la decizia de suspendare, potrivit HotNews . PNL a transmis că „a luat act” de hotărârea instanței și că suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a procesului în care se judecă cererea de anulare a deciziilor luate la Congresul Extraordinar. Partidul susține că este „încă o etapă” într-un litigiu mai amplu și că îl va duce „până la capăt”, folosind „toate căile legale”. Ce a decis instanța și de ce contează pentru funcționarea partidului Curtea de Apel București a judecat contestația PNL împotriva deciziei Tribunalului București de suspendare a hotărârii privind convocarea Congresului Extraordinar și a respins apelul. Miza imediată nu este anularea deciziilor Congresului, ci menținerea suspendării efectelor acestora până la judecarea solicitării de anulare, într-un dosar separat. Consecința practică, așa cum reiese din informațiile prezentate, este revenirea la vechea conducere, cu patru prim-vicepreședinți, între care se află trei contestatari ai lui Ilie Bolojan : Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc și Cătălin Predoiu (menționat ca demisionar între timp). Poziția PNL: respectă hotărârea, dar nu își schimbă linia politică În comunicatul citat, PNL afirmă că decizia instanței „vine în contradicție cu voința, democratic exprimată” de membrii partidului, dar că o va respecta. Totodată, formațiunea susține că hotărârea „nu schimbă direcția politică” și „nu afectează voința majorității liberalilor”. PNL a adăugat și un mesaj politic la adresa PSD, susținând că nu va accepta „infiltrarea sau influențarea deciziilor sale” de către persoane sau grupuri care ar promova interesele PSD „sub diverse formule sau etichete, aparent independente”. Context: conducerea aleasă la Congres și pașii următori în instanță La Congresul PNL a fost aleasă o nouă conducere în care Ilie Bolojan era președinte, Robert Sighiartău secretar general și Dan Motreanu prim-vicepreședinte. În paralel cu suspendarea efectelor Congresului, continuă procesul care vizează anularea deciziilor Congresului și invalidarea noii conduceri. Pentru contextul procedural al dosarului, HotNews a relatat anterior despre ședința Curții de Apel București privind suspendarea convocării Congresului, în materialul disponibil aici . [...]
Blocajul politic riscă să întârzie adoptarea legii salarizării și să pună presiune pe fondurile europene , în condițiile în care PNL avertizează că modificările incompatibile cu jaloanele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pot periclita banii europeni, potrivit Adevărul . Tema este în prim-plan înaintea ediției de marți, 21 iulie, a „Interviurilor Adevărul”, unde europarlamentarul PMP Eugen Tomac anunță că va discuta despre criza politică și blocajul formării noului Guvern. Miza imediată a tensiunilor din coaliția de guvernare este proiectul legii salarizării, pe care PSD a transmis că nu îl va susține „în forma actuală”. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a motivat poziția partidului prin faptul că noua lege i-ar dezavantaja pe profesori, medici și militari, conform articolului. De cealaltă parte, PNL susține că legea salarizării unitare trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană, cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Liberalii afirmă că sprijină doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că restul „pun în pericol banii europeni cuveniți României”. Presiune pe calendar: PNL cere sesiune extraordinară În același context, PNL cere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară „chiar de săptămâna viitoare”, pentru ca proiectele să fie adoptate rapid. Partidul mai avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene. 77 de zile de guvern interimar și consultări fără rezultat Eugen Tomac ar urma să abordeze și blocajul formării unui nou Guvern, în condițiile în care se împlinesc 77 de zile de guvern interimar. Ultimele consultări convocate de președintele Nicușor Dan au avut loc pe 13 iulie, la Cotroceni, dar s-au încheiat fără un rezultat concret, iar liderii fostei coaliții au plecat fără declarații publice, potrivit relatării. Într-o analiză publicată de „Adevărul”, politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) a trecut în revistă variantele de executiv discutate la Cotroceni și a avertizat că un posibil cabinet de „armistițiu” ar putea pierde susținerea la următoarea dispută majoră între partide. Mișcoiu mai leagă dificultățile președintelui de a coagula o majoritate parlamentară de percepțiile create în jurul opțiunilor sale politice, deși, doctrinar, acesta ar aparține unei alte familii politice decât cea cu care a fost asociat în ultimele luni. [...]
PSD spune că încă nu există o majoritate pentru învestirea Guvernului, dar Sorin Grindeanu susține că negocierile „stau mai bine” decât acum câteva săptămâni , potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă schimbare de ritm în discuțiile pentru depășirea crizei politice, fără ca PSD să revendice, deocamdată, o formulă concretă de majoritate. Declarațiile au fost făcute luni seară, la România TV, unde liderul PSD a spus că partidul va continua să încerce să contureze „o majoritate care să excludă voturi extremiste”, pe care o prezintă drept o soluție de stabilitate. „Lucrurile par a sta mai bine decât în urmă cu două sau trei săptămâni. O să vedem în zilele următoare dacă președintele va considera necesar să ne mai cheme la o consultare.” Linia roșie: fără colaborare guvernamentală cu AUR Grindeanu a reluat poziția PSD împotriva unei colaborări guvernamentale cu AUR, deși a nuanțat că, la votul de învestire, decizia fiecărui parlamentar este „personală”, dincolo de disciplina de partid. El a spus că respectă votanții tuturor partidelor, inclusiv ai AUR, dar a criticat „populismul” și a afirmat că îi este greu să își imagineze o guvernare comună. „Minoritate de blocaj” și presiune pe premierul demis Întrebat despre un termen pentru deblocarea crizei, liderul PSD a insistat că „în acest moment nu putem vorbi de o majoritate în Parlament”, ci de „o minoritate de blocaj”. În această cheie, el l-a indicat pe premierul demis Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, susținând că „se agață în continuare de putere” și că PSD ar fi acceptat „aproape toate variantele” vehiculate, inclusiv un acord politic. În lipsa unor detalii despre o formulă de majoritate și despre calendar, singurul reper avansat de Grindeanu rămâne posibilitatea unor noi consultări la Cotroceni „în zilele următoare”, dacă președintele le va considera necesare. [...]
Schimbările de la vârful filialelor PNL sunt motivate de rezultatele electorale slabe , iar Ilie Bolojan le-a transmis liderilor partidului, înainte de vot, că este nevoie de o „evaluare corectă”, potrivit relatării HotNews bazate pe surse participante la ședința Biroului Permanent Național (BPN) . Ședința a avut loc luni seară, de la ora 19.00, la Palatul Parlamentului, iar până la momentul relatării șase președinți de filiale județene fuseseră destituiți. Miza operațională este resetarea conducerilor locale înainte de următoarele runde electorale, pe fondul unor performanțe considerate sub așteptări în anumite județe. În discuții, Bolojan a invocat explicit diferențele dintre rezultatele unor organizații și media partidului la ultimele alegeri „gestionate pe forțe proprii” (prezidențiale și parlamentare), conform surselor citate. „Pot să accept supărări, dar, la modul corect, cred că sunt realități pe care nu le putem contesta. Sunt județe în România în care PNL, la ultimele alegeri gestionate pe forțe proprii, alegerile prezidențiale, parlamentare, am obținut rezultate mult sub media partidului. Este o evidență.” Contestări în interiorul conducerii Mesajul președintelui PNL a fost contestat în ședință de Hubert Thuma și Adrian Veștea, potrivit aceleiași surse. Veștea a acuzat o „vânătoare de vrăjitoare”, semnalând tensiuni interne legate de criteriile și modul în care sunt operate schimbările la nivel județean. [...]
PNL a declanșat o reorganizare forțată în teritoriu, cu demiteri și dizolvări de conduceri în șase filiale , decizie care a provocat tensiuni în Biroul Politic Național și acuzații interne că schimbările sunt folosite pentru a înlocui lideri aleși cu oameni „din afara partidului”, potrivit Adevărul . Ce a decis conducerea PNL și pe ce bază După ședință, PNL a confirmat oficial că Biroul Politic Național a decis demiterea președinților și dizolvarea Birourilor Politice Județene sau de Sector pentru șase organizații: Ialomița, Galați și sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București. În cazul PNL Galați, a fost revocat președintele interimar George Scarlat. Potrivit comunicatului citat, hotărârile au fost adoptate în baza art. 74 lit. t) teza 1 din Statutul PNL și au fost votate cu „două treimi” din membrii Biroului Politic Național, cu obiectivul declarat de „îmbunătățire a activității” organizațiilor vizate și pentru atingerea obiectivelor din strategia partidului. Miza conflictului: acuzații de „import” de oameni și contestarea criteriului electoral În ședință, deputatul PNL Ionuț Stroe a fost revocat din funcția de președinte al organizației PNL Sector 4, după un vot de 39 „pentru” și 8 „împotrivă”, fără abțineri, conform informațiilor din articol. Înaintea votului, Stroe a acuzat conducerea că folosește modificările statutare din 2025 pentru a elimina lideri incomozi și pentru a aduce persoane „din afara PNL”, inclusiv din „societatea civilă”, USR, REPER, dar și din SOS și POT. Stroe a contestat și argumentul conducerii legat de sancționarea filialelor pentru rezultatele din 2024, susținând că acestea reflectă mai degrabă contextul politic și deciziile centrale, inclusiv candidatura lui Sebastian Burduja la Primăria Capitalei (menționând scorul de 7,74% la alegerile pentru Primăria Generală și aproximativ 12% pentru lista PNL la Consiliul General). În același timp, liderul PNL Ilfov, Hubert Thuma, a intervenit critic în ședință cerând organizarea de alegeri în filialele județene și criticând promovarea unor membri noi fără votul organizațiilor, reproșându-i direct lui Ilie Bolojan că o promisiune făcută la Congresul extraordinar din 2025 nu ar fi fost respectată, potrivit relatării bazate pe surse. Cum își justifică Ilie Bolojan deciziile Conform surselor citate, președintele PNL Ilie Bolojan a respins criticile și a susținut că schimbările au la bază analiza rezultatelor electorale și nevoia de a crește performanța partidului la alegerile din 2028, argumentând că există județe unde PNL a obținut rezultate „mult sub media partidului” la ultimele alegeri „gestionate pe forțe proprii” (prezidențiale și parlamentare). Alte decizii luate în ședință În aceeași ședință, Biroul Politic Național a validat și componența Consiliului Director al Institutului de Studii Populare (ISP). Din noua conducere ar urma să facă parte Ilie Bolojan, alături de Valeriu Stoica, Emil Boc, Theodor Stolojan, Robert Sighiartău, Sebastian Burduja și Dragoș Pîslaru. Ce urmează și unde rămân neclarități PNL a formalizat deciziile pentru cele șase organizații, însă acuzațiile privind înlocuirea liderilor cu persoane din afara partidului rămân, în acest moment, la nivel de declarații și relatări din interiorul ședinței, așa cum sunt prezentate în articol. În plan intern, următorul test va fi modul în care partidul va instala noile conduceri și dacă va organiza alegeri în filiale, solicitare ridicată explicit în ședință. [...]
Rareș Bogdan pune costul împrumuturilor și blocajul politic în sarcina lui Ilie Bolojan , susținând că România ajunge să se finanțeze mai scump decât state din regiune, potrivit Adevărul . Europarlamentarul PNL a făcut declarațiile într-o emisiune TV, într-un atac dur la adresa lui Bolojan, pe care îl acuză și de „îngroparea economiei”. În emisiunea „Ai Aflat! Cu Ionuț Cristache”, Rareș Bogdan a legat „blocajul politic” de costuri economice „tot mai mari”, invocând dobânzile la care se împrumută statul român și comparându-le cu cele ale altor țări din regiune. El a indicat un interval de 6,89–7% pentru România, pe fondul unui „rating BBB negativ”, și a pus alături niveluri mai mici pentru Albania (4,95%), Serbia (6,01%) și Ungaria (5,5%). „În momentul acesta avem un blocaj politic care ne costă economic foarte mult.” Acuzații privind efecte în economie și în mediul privat Rareș Bogdan a susținut că Ilie Bolojan ar fi afectat economia și mediul de afaceri, cu referiri explicite la antreprenori și sectorul HoReCa. În aceeași intervenție, liberalul a afirmat că pe litoral ar fi „cel mai prost an din ultimii 15”, pe fondul scăderii consumului, și a adăugat în listă „creșterea impozitelor și taxelor”. „Bolojan tocmai a îngropat economia României , a omorât întreprinzătorii și HoReCa.” Miza internă în PNL: platforma „liberal-conservatoare” și disputa doctrinară Pe lângă componenta economică, Rareș Bogdan l-a acuzat pe Bolojan că schimbă orientarea doctrinară a PNL, ducând partidul „spre o zonă a troțkismului, neomarxismului”, cu trimitere la „Școala de la Frankfurt”. În acest context, el a reclamat că inițiatorii unei „platforme liberal-conservatoare” în interiorul PNL ar fi atacați „pe toate fronturile”, în loc să fie chemați la discuții. Întrebat cine îi atacă, Rareș Bogdan a răspuns că ar fi vorba despre „toți lustruitorii soclului lui Ilie Bolojan”. Atac personal: „nu cred că a citit trei cărți în viața lui” În aceeași serie de declarații, Rareș Bogdan a lansat și un atac la persoană, susținând că discursurile lui Ilie Bolojan nu ar fi scrise de acesta și invocând numele Anetei Bogdan, pe care o descrie drept specialist în comunicare. „Eu nu cred că a citit trei cărți în viața lui, doar le-a cumpărat.” Articolul nu include o reacție a lui Ilie Bolojan la aceste acuzații, iar afirmațiile rămân la nivel de declarații politice făcute într-o emisiune TV. [...]
