Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul ia în calcul o nouă plafonare a prețurilor la carburanți dacă ieftinirile de pe piețele internaționale nu se vor vedea la pompă, iar premierul interimar Ilie Bolojan indică drept fereastră probabilă pentru scăderi „a doua jumătate a lunii iulie”, potrivit Mediafax.
Bolojan spune că Executivul monitorizează evoluția prețurilor după expirarea reducerii de 37 de bani pe litru la motorină și nu exclude o intervenție legislativă, care ar putea fi discutată inclusiv într-o sesiune extraordinară a Parlamentului, dacă piața nu „reflectă” scăderile externe.
Premierul a descris doi factori principali care au influențat prețurile recente:
După discuții cu distribuitorii, Guvernul a constatat că prețurile actuale sunt încă influențate de stocuri cumpărate cu 10–15 zile în urmă, la valori ridicate. Bolojan afirmă că, pe măsură ce aceste stocuri se epuizează, companiile ar urma să intre cu produse achiziționate „la prețuri mult mai mici”.
În acest context, scăderea ar trebui să fie treptată, iar în a doua jumătate a lunii iulie prețurile ar urma să se apropie de nivelurile de dinainte de luna martie, conform estimării prezentate de premier.
Bolojan a avertizat că motorina ar putea rămâne „ușor” mai scumpă decât înainte de conflict, pe fondul importurilor, deși România ar beneficia parțial de avantajul procesării interne.
Dacă trendul de scădere nu se confirmă, Guvernul are „pregătită” o nouă schemă de plafonare, elaborată de Ministerul Finanțelor, care ar putea fi promovată în Parlament, inclusiv prin sesiune extraordinară, potrivit declarațiilor premierului.
Recomandate
Guvernul duce la CCR disputa cu ÎCCJ pe plata restanțelor salariale ale magistraților și avertizează asupra unui impact bugetar major, după ce instanța supremă a cerut în instanță achitarea unor sume de ordinul miliardelor de lei, potrivit Biziday . Premierul Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței de guvern, sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui „conflict juridic de natură constituțională” cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Șeful Executivului susține că instanța „s-a substituit puterii legislative și executive” în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice, argumentând că elaborarea bugetului și rectificările sunt atribuții „exclusive” ale executivului și legislativului. Miza imediată este financiară. În martie, ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel București , solicitând ca Guvernul să achite 4,8 miliarde lei , reprezentând restanțe salariale sau penalități. Bolojan a spus că prima instanță ar fi stabilit și penalități de 1% , pe care le-a cuantificat la 48 de milioane de lei pe zi , „în afara amenzilor”. Guvernul a contestat decizia, iar termenul indicat este 9 iulie . Premierul a adăugat că presiunea bugetară ar fi mai mare, invocând și „sume în zona de parchet”, de aproximativ 3 miliarde de lei . În acest context, Bolojan a argumentat că o astfel de hotărâre „provoacă efecte bugetare” și a criticat situația în care ar exista „o structură juridică” care „stabilește independent salariile și își aprobă sentințe”, fiind direct interesată. Pe fond, disputa pleacă de la bugetul pe 2026: Instanța Supremă a dat în judecată executivul pentru neplata unor drepturi salariale restante prevăzute în titluri executorii și scadente în 2026, informație relatată inițial de G4Media (fără a fi detaliate aici documentele din dosar). În materialul citat, se arată că, la întocmirea legii bugetului pe 2026, Cabinetul Bolojan a decis să mute bani de la drepturile salariale ale magistraților către ajutoare sociale pentru pensionari și plăți restante ale administrațiilor locale. Ce urmează Sesizarea CCR ar urma să tranșeze dacă există un conflict constituțional între puteri în legătură cu deciziile bugetare și efectele hotărârilor instanțelor asupra cheltuielilor publice. În paralel, procesul de la Curtea de Apel București are termenul indicat la 9 iulie, după contestarea depusă de Guvern. [...]
Guvernul contestă în Belgia poprirea veniturilor ROMATSA , în timp ce negociază cu Pfizer, pentru a limita presiunea asupra bugetului și a fluxurilor de numerar ale regiei , potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că ROMATSA și avocații Guvernului vor depune săptămâna viitoare o contestație la procedura de blocare a conturilor, după ce sumele virate de EUROCONTROL către regie au fost poprite în cadrul unei executări silite. Măsura are legătură cu un litigiu pierdut de România, „la fel ca Polonia”, cu Pfizer, privind vaccinurile din pandemie. În paralel cu demersul juridic din Belgia, Executivul spune că va continua negocierile cu Pfizer pentru o soluție „sustenabilă pentru bugetul de stat” și care să permită închiderea litigiului într-o formulă acceptabilă pentru ambele părți. Ce s-a întâmplat și de ce contează financiar Bolojan a precizat că Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății au declanșat negocieri cu Pfizer, însă compania a încredințat unei firme de avocați și unui executor din Belgia declanșarea procedurii de executare silită. Executorul a inițiat procedura atât pentru entități din Polonia, cât și din România, iar efectul imediat este poprirea sumelor care vin de la EUROCONTROL către ROMATSA. Premierul a indicat două repere financiare relevante pentru dimensiunea riscului: sumele care revin anual ROMATSA de la EUROCONTROL: aproximativ 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde de lei ); sentința pe care Pfizer o are împotriva României: aproximativ 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde de lei ). Separat, în material este menționat că ROMATSA a fost notificată de EUROCONTROL privind instituirea, la 30 iunie 2026, a unei popriri asigurătorii-executorii într-o procedură de executare silită inițiată de Pfizer România împotriva statului român pentru 3,42 miliarde de lei (principal și dobânzi), la care se adaugă cheltuieli de recuperare de 18,565 milioane de euro (aprox. 93 milioane de lei ). Ce urmează: contestație și negocieri, cu limită de comunicare Bolojan a spus că negocierile vor continua începând de săptămâna viitoare, dar că părțile au stabilit că nu vor face comentarii despre conținutul discuțiilor. În același timp, premierul a dat asigurări că activitatea ROMATSA nu va fi afectată în perioada următoare: „Are această capacitate de a funcționa, deci nu va fi afectată supravegherea și dirijarea zborurilor aeriene pe teritoriul României.” [...]
Suspendarea în instanță a deciziei PNL de convocare a Congresului deschide un risc juridic pentru conducerea partidului , inclusiv posibilitatea ca forul din 21 iunie să fie anulat ulterior, potrivit declarațiilor liderului senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, consemnate de HotNews . Miercuri, Tribunalul București a decis să suspende provizoriu executarea și efectele deciziei prin care PNL a convocat Congresul în care Ilie Bolojan a fost reconfirmat la conducerea partidului și și-a stabilit o nouă echipă. Acțiunea în instanță a fost inițiată de mai mulți liberali care se opun actualului lider. De ce contează decizia Tribunalului: vulnerabilitate procedurală după un congres deja ținut Daniel Fenechiu a criticat hotărârea instanței, pe care a numit-o „înfiorător de ilogică”, argumentând că suspendarea unei decizii care a produs deja efecte ridică „semnificative semne de întrebare”, în condițiile în care măsurile provizorii sunt, de regulă, menite să prevină o pagubă. În intervenția la B1 TV , liderul senatorilor PNL a susținut că instanța ar fi trebuit să respingă solicitarea reclamanților „ca lipsită de interes”, tocmai pentru că evenimentul vizat – congresul – avusese deja loc. PNL admite scenariul anulării Congresului în justiție Întrebat dacă există riscul ca Congresul PNL din 21 iunie să fie anulat în cele din urmă, Fenechiu a spus că „se poate întâmpla orice”, invocând posibilitatea ca un judecător să ia o astfel de decizie. Totodată, el a afirmat că vede în demers o „dorință foarte mare de destructurare” a partidului și a respins ideea unei legături între prezența PNL la guvernare și decizia Tribunalului București, descriind situația politică drept una de „administrare” în lipsa unei majorități parlamentare. Contextul juridic și politic Decizia Tribunalului vizează convocarea Congresului în care Ilie Bolojan a fost reconfirmat la conducerea PNL, potrivit relatării HotNews. În acest context, miza imediată pentru partid este dacă disputa internă ajunge să producă efecte juridice asupra validității congresului și, implicit, asupra conducerii stabilite atunci. [...]
Ilie Bolojan condiționează ieșirea din blocajul guvernamental de implicarea președintelui Nicușor Dan și propune o formulă de „armistițiu politic” ca variantă de tranziție, într-un moment în care România funcționează cu un guvern demis și miniștri interimari cu mandate expirate, potrivit Mediafax . Într-o intervenție la emisiunea „Foc Încrucișat/ Friendly Fire”, liderul PNL a spus că este nevoie de „detensionare” pentru a se ajunge la un „armistițiu politic”, pe fondul crizei prelungite de formare a unei majorități. Miza: un acord cu „condiții și garanții”, nu doar o înțelegere de principiu Bolojan a comentat apelul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a anunțat că acceptă rotativa guvernamentală și semnarea unui acord politic cu PNL și USR, dar cu condiția ca primul premier să fie de la PSD. În același context, Bolojan a susținut că problema centrală este „pierderea încrederii în PSD” și că, înainte de un vot de încredere, partenerii trebuie să stabilească „condițiile” și „garanțiile” pentru aplicarea măsurilor de care are nevoie România. Două variante „deocamdată”: guvern minoritar sau guvern „tip armistițiu” Potrivit lui Bolojan, pentru deblocarea crizei politice ar exista, în acest moment, doar două opțiuni: un guvern minoritar sau un guvern „de tip armistițiu”. În plus, el a cerut ca formula să fie discutată și „împreună cu președintele României”, invocând responsabilitatea șefului statului în găsirea unei soluții. Context: 57 de zile de blocaj și un guvern demis cu interimari peste termen Criza este descrisă ca un blocaj politic de 57 de zile, agravat de intrarea Parlamentului în vacanță. România este condusă de un guvern demis, iar miniștrii interimari au mandate expirate „de mai bine de 20 de zile”, conform aceleiași surse. Negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR sunt blocate de disputa asupra funcției de premier și a clauzelor de guvernare. Președintele Nicușor Dan a transmis că așteaptă ca principalele blocuri politice să vină la Cotroceni cu „majorități transparente” de 233 de parlamentari. [...]
Decizia Tribunalului București de a suspenda provizoriu efectele convocării Congresului PNL deschide un nou front de risc juridic pentru conducerea partidului , care anunță că va contesta hotărârea și acuză o încercare de a bloca „votul și voința membrilor”, potrivit HotNews . Tribunalul București a suspendat provizoriu executarea și efectele deciziei prin care PNL a convocat Congresul din 21 iunie, congres în care Ilie Bolojan a fost reconfirmat la conducerea partidului și și-a stabilit o nouă echipă. Acțiunea în instanță a fost inițiată de mai mulți liberali care se opun actualului lider. Reacția PNL: contestarea în instanță și acuzații de „atac” la autonomia partidului Secretarul general al PNL, Robert Sighiartău , a calificat decizia drept „un atac împotriva autonomiei unui partid politic și împotriva regulilor democratice” și a transmis că partidul va „folosi toate căile legale și democratice” pentru a-și apăra deciziile interne și votul membrilor. Într-o declarație publică, Sighiartău a susținut că oponenții lui Bolojan ar fi încercat mai întâi schimbarea conducerii „din interior”, iar apoi ar fi mutat disputa în zona politică și, ulterior, în justiție. „Nu mai contestă doar o conducere. Contestă votul și voința membrilor Partidului Național Liberal! Acesta nu mai este un simplu conflict politic. Este un atac împotriva autonomiei unui partid politic și împotriva regulilor democratice.” Context: litigii succesive și tensiuni interne În același mesaj, Sighiartău a invocat și un episod anterior, când Tribunalul Ilfov a suspendat decizia PNL de a nu vota Guvernul Veștea și hotărârea privind excluderea liberalilor care nu respectă această linie, susținând că acea contestație ar fi fost admisă rapid și fără citarea PNL. Totodată, secretarul general al PNL l-a criticat pe președintele Nicușor Dan pentru desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, despre care afirmă că ar fi fost făcută „fără voința partidului și cu încălcarea regulilor democratice”. Ce urmează Din informațiile prezentate, PNL intenționează să conteste decizia Tribunalului București și să continue demersurile legale pentru menținerea efectelor hotărârilor adoptate în forurile partidului. HotNews nu oferă, în materialul citat, un calendar al pașilor procedurali sau o estimare privind durata litigiului. [...]
Menținerea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria cel puțin până în septembrie poate redesena raportul de forțe din coaliție și din opoziție , într-un interval pe care autorul îl vede ca oportun pentru consolidarea autorității în PNL și pentru prime măsuri cu impact economic, potrivit Adevărul . Textul notează că scenariul depinde de absența unui „eveniment politic major”. În analiza publicată, PSD este prezentat drept actorul care, încercând să-l blocheze pe Bolojan, ar fi ajuns să-l „victimizeze” și să-l „legitimeze”, oferindu-i totodată timp pentru a-și consolida poziția în PNL și pentru a rupe legături vechi cu social-democrații. Autorul califică această evoluție drept un „autogol” politic. Miza următoarelor luni, în această interpretare, este una de guvernare cu efecte economice: dacă premierul va veni „cu măsuri de stimulare a economiei” și cu „primele semnale de stabilizare”, PSD ar putea ajunge să plătească politic costul strategiei actuale, pe fondul creșterii de imagine a adversarului. PSD, fără pârghiile administrative ale guvernării Textul insistă pe efectul operațional intern pentru PSD al ieșirii din zona puterii: partidul ar fi rămas, „deocamdată”, doar cu Sorin Grindeanu păstrând infrastructura de la Camera Deputaților, în timp ce restul rețelei de funcții (miniștri, secretari de stat, prefecți și subprefecți) nu mai este disponibilă. Pentru o formațiune „obișnuită să funcționeze conectată la putere”, autorul descrie situația ca un șoc. Cine capitalizează: AUR și, potențial, USR Al doilea „câștigător” al perioadei este descris George Simion, care ar fi reușit să-și țină partidul unit și să nu accepte „firimiturile” oferite de PSD și „vechea gardă politică”. Analiza mai notează o strategie de comunicare în care Simion ar fi redus expunerea permanentă, lăsând spațiu altor voci din partid. USR este plasat în apropierea acestei dinamici prin vizibilitatea a doi miniștri, Diana Buzoianu și Radu Miruță, prezentați drept foarte activi în comunicarea publică. Autorul condiționează însă un eventual câștig electoral de durata prezenței la guvernare și de rezultate administrative. Perdanți și prudență în evaluări La capitolul perdanți, analiza îl indică pe Sorin Grindeanu „în calitate de lider al PSD”, alături de partid și de un grup de „strategi politici” care ar fi mizat pe „calcule de culise” cu efect invers. În ceea ce îl privește pe Nicușor Dan, autorul evită o concluzie tranșantă, argumentând că evaluările se fac „la finalul mandatului”, nu „în mijlocul unei crize”. [...]
