Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan ridică miza disciplinei interne în PNL, cerând „o alegere” între loialitate și plecare voluntară, în contextul Congresului Extraordinar de duminică, potrivit News. Mesajul are o componentă operațională directă pentru partid: nu anunță excluderi la congres, dar trasează o linie de demarcație pentru cei acuzați de „trădare” sau „complot”.
Bolojan a spus că PNL „nu dă pe nimeni afară” la congres, însă a insistat că formațiunea trebuie să aibă „uși batante”, deschise în ambele sensuri, atât pentru cei care vor să intre, cât și pentru cei care vor să iasă. În viziunea sa, partidele „etanșe” pierd resurse umane, iar PNL ar trebui să atragă și să valorifice „energii și resurse uriașe” din România, inclusiv prin respectarea și punerea în valoare a oamenilor competenți.
În fața delegaților, liderul PNL a legat explicit ideea de deschidere de o condiție de loialitate față de deciziile partidului, invocând tensiuni recente.
„Cine nu vrea să fie alături de noi, cine trădează partidul şi deciziile sale, cine complotează pe sub masă, aşa cum s-a întâmplat toate zilele astea, împotriva partidului nu mai poate rămâne cu noi, nu mai e loc de întors. Astăzi nu dăm pe nimeni afară.”
Bolojan a adăugat că la congres „nu reglăm conturi”, dar că partidul „cere o alegere”: fie respectarea direcției și a deciziilor, fie „o demisie de onoare”.
Potrivit lui Bolojan, PNL poate crește prin coerență și prin respectarea regulilor interne. El a susținut că „nu există performanță” fără respect între oameni, disciplină și unitate de acțiune — un mesaj care indică o încercare de a consolida controlul intern fără a recurge, cel puțin formal, la sancțiuni în cadrul congresului.
Recomandate
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că îi lipsesc „câteva zeci de voturi” pentru învestire , ceea ce menține incertitudinea asupra formării rapide a Guvernului și prelungește perioada de blocaj decizional cu impact direct asupra agendei economice și bugetare, potrivit news.ro . Mureșan a declarat luni seară, la TVR, că are „în jur la 200 de voturi certe” pentru votul de învestitură , în condițiile în care pentru instalarea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. El a indicat ca bază de susținere voturile parlamentarilor PNL, USR și UDMR, pe care le-a cuantificat la 170, după ce partidele ar fi lucrat împreună la programul de guvernare. Pentru completarea majorității, premierul desemnat a spus că a avut „negocieri foarte bune” cu grupul parlamentar al minorităților naționale, în două rânduri de discuții, iar minoritățile ar urma să anunțe miercuri, înaintea votului în plen, ce decizie iau. În paralel, Mureșan a afirmat că a discutat și cu parlamentari neafiliați și cu „grupuri parlamentare mai mici”, de unde se așteaptă să vină voturi suplimentare. În același timp, el a susținut că PSD este „partener al AUR”, iar cele două formațiuni ar fi anunțat că nu vor vota Guvernul propus. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri. Dacă numărul de voturi rămâne sub pragul de 233, procedura de formare a Guvernului riscă să se prelungească, cu efecte asupra predictibilității decizionale într-un moment în care programul de guvernare și prioritățile executive depind de instalarea unei majorități funcționale. [...]
PNL amenință cu CCR, ceea ce poate bloca calendarul anticipatelor dacă Guvernul propus de Siegfried Mureșan cade la vot, iar președintele Nicușor Dan nu declanșează procedura, potrivit Adevărul . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru spune că liberalii iau în calcul sesizarea Curții Constituționale pentru un posibil conflict constituțional legat de interpretarea obligațiilor șefului statului. Muraru susține că, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului, președintele „ar trebui” să declanșeze procedura pentru alegeri anticipate . În același timp, PNL afirmă că nu susține suspendarea președintelui, dar vrea ca CCR să tranșeze disputa de interpretare. „Președintele, în viziunea Partidului Național Liberal, nu trebuie suspendat și Partidul Național Liberal nu susține o suspendare. Doar că avem o divergență de opinii în ceea ce privește interpretarea Constituției și chemăm, da, Curtea Constituțională a României să decidă asupra acestei prezumtiv conflict constituțional.” Miza: cine decide ieșirea din blocaj – președintele sau CCR Potrivit declarațiilor lui Muraru, Curtea ar urma să stabilească dacă, după respingerea Guvernului Mureșan și îndeplinirea condițiilor constituționale, președintele poate continua să desemneze candidați pentru funcția de premier sau este obligat să dizolve Parlamentul și să ajungă la anticipate. „Dacă președintele are dreptate și atunci poate să existe oricâte guverne care să fie respinse de Parlament și să nu convoace alegeri anticipate, sau președintele este obligat să convoace aceste alegeri anticipate.” Votul din Parlament și aritmetica politică Guvernul condus de Siegfried Mureșan urmează să fie supus votului Parlamentului miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar PNL, USR și UDMR ar avea, potrivit calculelor prezentate public, 170 de voturi. În acest context, PSD a anunțat că nu susține Guvernul Mureșan, iar liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a spus că partidul este pregătit inclusiv pentru scenariul alegerilor anticipate. Acuzații de cooperare PSD–AUR și tensiuni interne în PNL Muraru a afirmat că respingerea Cabinetului Mureșan ar putea adânci blocajul politic și ar putea „radicaliza” scena politică, în special în zona PNL și USR. Totodată, el a acuzat PSD și AUR că ar fi acționat concertat în ultimele luni, invocând moțiunea de cenzură depusă împreună pe 5 mai, voturi comune în Parlament și colaborări la unele amendamente. Separat, vicepreședintele PNL a indicat că, în eventualitatea unor alegeri anticipate, Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu „cel mai probabil” nu ar mai prinde locuri pe listele partidului, pe motiv că ar fi încălcat decizii interne. Implicația economică invocată: riscul de derapaj bugetar și discuția despre FMI Întrebat despre un posibil scenariu de guvernare PSD–AUR, Muraru a legat discuția de riscuri bugetare și de posibilitatea ca România să ajungă să apeleze la FMI, în funcție de măsurile promovate de o astfel de formulă. „Deci nimeni nu-și dorește acest lucru, dar în eventualitatea în care România nu va avea un guvern acum, cu guvernul Mureșan, ci vom ajunge la o formulă care va include PSD și AUR, dacă te uiți la măsurile lor pe care le anunță, numai la jumătate dintre ele, știi că deficitul va reveni în foarte scurt timp la cifrele din 2024–2025.” Ce urmează depinde de votul de miercuri și de pașii constituționali care ar putea fi deschiși ulterior: fie o nouă rundă de desemnări pentru premier, fie accelerarea către anticipate, cu CCR ca posibil arbitru al interpretării Constituției. [...]
AUR spune că va negocia cu PSD, PNL și USR dacă Guvernul Mureșan nu trece de vot , ceea ce repoziționează partidul ca potențial actor de pivot într-o eventuală reconfigurare a majorității parlamentare, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută de Ștefan Avrămescu, purtătorul de cuvânt al AUR, într-o conferință de presă, în contextul întrebărilor despre cine ar urma să negocieze din partea partidului și cu ce formațiuni, în cazul în care Executivul condus de Siegfried Mureșan nu obține votul de învestitură . „Vom avea un dialog așa cum am anunțat, cu PSD, cu PNL, cu USR”, a declarat purtătorul de cuvânt. Avrămescu a mai spus că AUR ar fi „deschis pentru dialog” încă din luna mai și că, „imediat după ce pică guvernul Mureșan”, formațiunea va veni cu detalii despre echipele de negociere și despre discuțiile purtate. Contextul votului și miza unei negocieri rapide Audierile miniștrilor propuși în Guvernul Mureșan au loc luni și marți în Parlament, iar votul de învestitură este programat miercuri, la ora 13:00. În acest moment, Guvernul Mureșan este susținut de PNL, USR și UDMR, în timp ce, potrivit informațiilor din articol, nu este susținut nici de AUR, nici de PSD. În acest cadru, disponibilitatea declarată a AUR de a discuta cu PSD, PNL și USR indică faptul că partidul își pregătește o strategie de negociere pentru scenariul în care actuala formulă guvernamentală cade la vot. [...]
PNL cere PSD să-și asume public o majoritate pentru guvernare , după ce social-democrații au anunțat că nu votează Guvernul Mureșan, într-un context pe care liberalii îl descriu drept o criză politică prelungită de aproape cinci luni, potrivit news.ro . Dan Motreanu , secretarul general al PNL, susține că PSD trebuie să spună „cu cine” vrea să guverneze și să prezinte o majoritate, dacă pretinde că o are, argumentând că românii „au dreptul să știe cine își asumă guvernarea și cine răspunde pentru ea”. Într-o postare pe Facebook, Motreanu afirmă că PSD a luat în „20 de minute” decizia de a nu vota Guvernul Mureșan, decizie pe care președintele PSD, Sorin Grindeanu , a numit-o „fermă, asumată și ireversibilă”. Liberalul interpretează rapiditatea hotărârii ca pe un semn al lipsei de spațiu real pentru dialog pe teme de program, economie și investiții. Motreanu mai spune că Siegfried Mureșan i-a transmis lui Sorin Grindeanu un document cu propunerile PSD care se regăsesc în programul de guvernare depus la Parlament. În același timp, secretarul general al PNL acuză PSD că a „dărâmat Guvernul Bolojan” și că a declanșat „cea mai mare criză politică de după 1989”, iar acum respinge soluția propusă, deși există un premier desemnat, un program, o echipă și trei partide – PNL, USR și UDMR – care își asumă public formula de guvernare. Miza: majoritatea parlamentară și pragul de 233 de voturi În mesajul său, Motreanu cere PSD să explice ce alternativă propune și cu cine ar strânge voturile necesare învestirii: „Ce pune PSD în loc?” „Care este majoritatea transparentă pe care o propun?” „Cu cine strâng cele 233 de voturi necesare?” Ce urmează, în logica PNL Potrivit lui Motreanu, după ce un partid contribuie la căderea unui guvern și respinge soluția următoare, ar trebui să prezinte „limpede” o variantă alternativă, nu „combinații construite în spatele ușilor închise”. În acest cadru, PNL pune presiune publică pe PSD să își asume explicit o majoritate și o formulă de guvernare. [...]
AUR condiționează orice discuție de guvernare de negocieri înainte de consultările de la Cotroceni , în scenariul în care Guvernul Mureșan nu trece de votul Parlamentului, potrivit HotNews . Mesajul, transmis în principal către PSD, indică o strategie de presiune pentru formarea unei majorități parlamentare înainte ca președintele să înceapă consultările oficiale. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus că o coaliție PSD–AUR ar fi posibilă doar dacă PSD contactează AUR și dacă discuțiile au loc înainte de consultările de la Cotroceni, „în această situație” în care guvernul nu ar fi învestit. Declarațiile sunt atribuite de HotNews agenției Agerpres . „Dacă ne contactează primul partid al țării ca număr de parlamentari, aceste discuții trebuie să aibă loc înainte de consultările de la Cotroceni. Nu e vorba de alianță. Se poate numi coaliție de guvernare.” În același timp, Peiu a indicat că obiectivul principal al AUR rămâne declanșarea alegerilor anticipate, pe care le descrie drept „singura soluție democratică de ieșire din blocaj”. El a mai afirmat că AUR exclude să voteze un guvern din care nu face parte și că o eventuală alianță PSD–AUR „depinde în întregime de PSD și de președintele Nicușor Dan”. Boicot la învestire și deschidere de negocieri și cu PNL/USR Purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a declarat că partidul va anunța echipa de negociere și liniile de discuție „după ce pică Guvernul Mureșan” și că negocierile pot viza și PNL sau USR, nu doar PSD. În paralel, AUR își menține decizia de a nu participa la audierile miniștrilor și nici la votul de învestire, invocând „programul de guvernare prezentat”. „Poziția noastră este cât se poate de clară: nu votăm acest Guvern.” Avrămescu a mai spus că, dacă PSD dorește discuții cu AUR, acestea trebuie purtate „cu partidul, nu individual”, la nivel de conducere. Tot el a susținut că AUR va avea „echipe de negocieri” pentru formarea unei majorități și a indicat că, la nivel de program, pot exista „elemente comune” între PSD și AUR, inclusiv pe fondul unei „crize economice” și „crize sociale”, fără a detalia măsuri concrete. Context: Simion vorbește despre negocieri pentru „un Guvern stabil” În aceeași zi, liderul AUR George Simion a anunțat că negociază cu formațiunile politice pentru a forma „un Guvern stabil”, pe fondul unei „crize politice majore”, potrivit unei declarații citate de HotNews. Formațiunea anunțase anterior că nu va vota guvernul Mureșan, poziție reluată și în materialul publicat de HotNews, inclusiv prin trimitere la un articol anterior despre boicotul anunțat de Simion. [...]
O posibilă decizie de neconstituționalitate a OUG 38/2026 la CCR poate scoate din joc mecanisme-cheie pentru derularea proiectelor SAFE , punând sub presiune contracte de apărare și infrastructură de ordinul miliardelor de euro, chiar în ziua în care Parlamentul votează învestirea Guvernului Mureșan, potrivit HotNews . Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra sesizării depuse de președintele PSD, Sorin Grindeanu, privind Ordonanța 38/2026. Conform unor surse politice citate de publicație, judecătorii CCR „se pregătesc să admită” sesizarea, ceea ce ar putea afecta implementarea unor proiecte finanțate prin instrumentul european SAFE. România are o alocare de 16,7 miliarde de euro prin SAFE, iar contracte de peste 9 miliarde de euro au fost deja semnate și ar putea fi puse în pericol de o decizie a CCR, notează HotNews. SAFE este prezentat în articol ca un mecanism bazat pe împrumuturi, nu pe fonduri nerambursabile, cu dobândă maximă de 3% și o perioadă de grație de 10 ani; rambursarea ar începe din 2035, eșalonat pe circa 30 de ani. Miza economică și operațională: ce ar bloca, de fapt, o decizie CCR HotNews arată că o eventuală declarare ca neconstituțională a OUG 38/2026 nu ar însemna dispariția programului SAFE și nici anularea automată a contractelor deja semnate. Riscul major ar fi, însă, pentru derularea viitoare a proiectelor, prin eliminarea unui set de mecanisme introduse de ordonanță. Efectul principal indicat: pentru viitor ar dispărea mecanismele prin care statul poate: expropria anumite active industriale; prelua participații sau active ale unor companii strategice. Consecința practică, potrivit articolului, ar putea fi apariția unor blocaje în proiectele care depind de aceste instrumente. De ce a fost atacată OUG 38/2026 Sesizarea lui Sorin Grindeanu susține că Guvernul Bolojan ar fi depășit limitele constituționale după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Argumentul prezentat: proiectul ordonanței, adoptate pe 4 mai, ar fi fost modificat în ziua moțiunii (5 mai), iar forma finală ar fi fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după demiterea executivului. Guvernul a susținut că ordonanța a fost repusă pe ordinea de zi în ședința din 8 mai pentru a se lua act de avizul negativ al Consiliului Legislativ, „potrivit legii”, conform HotNews. Separat, OUG 38/2026 a fost atacată și de Avocatul Poporului, care a invocat, între motive, lipsa avizului Consiliului Legislativ și limitările unui guvern demis. Context politic: calendarul CCR, suprapus peste votul pentru Guvernul Mureșan În articol este menționată o postare a lui Sorin Grindeanu, publicată duminică, în care acesta i-a numit pe reprezentanții Guvernului Bolojan „trădători de țară” și a susținut că s-ar fi împrumutat „pe 40 de ani” miliarde prin SAFE pentru a da contracte de 8 miliarde de euro unei singure companii străine, „în defavoarea industriei naționale”. Postarea este disponibilă aici . La finalul mesajului, liderul PSD a anunțat că PSD nu va vota Guvernul Mureșan. HotNews mai relatează că, în rândul unor lideri PNL și USR, au apărut suspiciuni că PSD ar fi încercat să împingă votul de învestitură pentru miercuri, astfel încât ședința de plen să coincidă cu decizia CCR. În Birourile Permanente Reunite, PNL ar fi propus ca votul final să fie marți seară, însă, potrivit surselor HotNews, nu PSD s-ar fi opus, ci AUR, care ar fi cerut programarea pentru miercuri. Cum sunt împărțite alocările SAFE pentru România Potrivit articolului, alocarea de 16,7 miliarde de euro este structurată astfel: 2,8 miliarde euro – achiziții pentru MAI și alte instituții din zona de siguranță și securitate națională; 4,2 miliarde euro – segmente din Autostrada A7 (Pașcani – Suceava – Siret) și A8 (Moțca – Iași – Ungheni); 9,6 miliarde euro – achiziții militare ale MApN. HotNews indică și exemple de contracte SAFE deja semnate (inclusiv un total estimat de ~8,57 miliarde euro pentru proiecte MApN enumerate în articol) și un total de ~1,208 miliarde euro pentru contracte SAFE ale MAI/SRI/IGSU. Pentru detalii despre achizițiile militare deja contractate, HotNews trimite la un material separat, disponibil aici . [...]
