Știri
Știri din categoria Politică
Numirea Gabrielei Horga pe lista de vicepreședinți PNL întărește profilul economic al conducerii partidului, într-un moment în care Ilie Bolojan își consolidează echipa la congresul de la Romexpo, potrivit HotNews.
Gabriela Horga, în vârstă de 40 de ani, este președinta Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat și candidează pentru una dintre cele opt funcții de vicepreședinte PNL pe lista lui Ilie Bolojan. Congresul extraordinar al PNL s-a reunit duminică pentru a decide noua structură de conducere și pentru a alege președintele partidului și echipa sa, Bolojan fiind singurul candidat înregistrat.
Miza numelui nou din echipa de vârf este legată de zona economică și financiară: Horga își leagă parcursul de politici fiscale, sprijinirea antreprenoriatului și a IMM-urilor, precum și de dezvoltarea sectorului financiar și a pieței de capital, conform auto-prezentării sale într-o postare pe Facebook, citată de Agerpres.
În același mesaj, ea invocă experiență atât în mediul academic, cât și în instituții cu rol de reglementare și în executiv: a fost vicepreședintă a Autorității de Supraveghere Financiară, responsabilă de piața de capital, și secretar de stat cu atribuții în finanțe publice și fiscalitate.
Lista pentru conducerea partidului, din care face parte și Gabriela Horga, îi include și pe: Dan Motreanu, Robert Sighiartău, Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru și Florin Roman.
Horga este din Târgoviște și este senatoare de Dâmbovița. Anterior, în perioada 2020–2023, a fost deputat și vicepreședintă a Comisiei de buget, finanțe, bănci din Camera Deputaților, potrivit paginii sale de pe Wikipedia, citată de HotNews.
Pentru contextul congresului și al configurării noii conduceri, HotNews a relatat separat despre Congresul Extraordinar al PNL.
Recomandate
Ilie Bolojan își pune candidatura pe masa Congresului PNL cu o echipă și o moțiune care promit reformă internă , într-un moment în care partidul își joacă credibilitatea și capacitatea de a funcționa disciplinat, după reguli, potrivit News . Miza imediată este Congresul Extraordinar de duminică, la București, unde Bolojan candidează la șefia partidului. Într-o postare pe Facebook, Bolojan spune că a depus candidatura și că intră în competiție cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini ”, pe care o descrie ca un proiect de reformă, profesionalism și responsabilitate. El susține că PNL are nevoie atât de modernizare, cât și de păstrarea valorilor care i-au definit identitatea „de-a lungul timpului” și afirmă că își asumă, împreună cu colegii din Biroul Național, reconstrucția încrederii și o direcție „clară” pentru viitor. „Vom face tot ce ține de noi să nu ne batem joc de încrederea oamenilor.” Echipa anunțată pentru conducerea PNL Bolojan a prezentat și componența echipei cu care își asumă proiectul: prim-vicepreședinte: Dan Motreanu secretar general: Robert Sighiartău vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga Mesajele din echipă: disciplină, reguli și tensiuni interne Europarlamentarul Siegfried Mureșan afirmă că echipa își dorește „o Românie puternică, modernă, europeană, în care munca cinstită să fie respectată”, iar moțiunea propune o direcție bazată pe seriozitate, competență și respect pentru valorile liberale. Mircea Abrudean, președintele Senatului, spune că pasul făcut înseamnă „responsabilitate și consecvență”, menționând că este membru PNL de 24 de ani și că vine din filiala PNL Cluj. Deputatul Alexandru Muraru descrie partidul ca fiind „într-un moment de cotitură” și insistă pe ideea că reforma statului nu poate fi făcută fără reforma partidelor. El critică funcționarea „prin excepții” și „centre de putere concurente” și cere reguli și obiective clare, cu respect pentru mandatul primit de la cetățeni. Deputatul Florin Roman vorbește despre un climat tensionat, cu atacuri la persoană și presiuni, și afirmă că PNL „nu va mai fi condus nici de la Cotroceni, nici din alte zone gri”. În același mesaj, el invocă și o decizie a „unui tribunal din Ilfov” pe care o consideră ca afectând „flagrant” democrația și strategia internă a unui partid. Congresul Extraordinar de duminică va arăta dacă această formulă de conducere și mesajul de disciplină internă se transformă într-un mandat politic în interiorul PNL, cu efect direct asupra modului în care partidul își stabilește deciziile și își gestionează conflictele. [...]
PNL își schimbă regulile de conducere în plin conflict intern , prin adoptarea la Congres a unui statut care leagă alegerea echipei de cea a președintelui, miză ce îi poate întări controlul lui Ilie Bolojan asupra partidului, potrivit HotNews . La Romexpo, Congresul a trecut pragul statutar de prezență: au fost 1.793 de delegați din aproximativ 2.500 convocați (77,8%), ceea ce a făcut posibil votul pe modificările statutare. Schimbările au fost adoptate „cu o singură abținere și niciun vot împotrivă”, a anunțat de la tribună Theodor Stolojan, după un vot deschis. Ce se schimbă în PNL și de ce contează Miza principală a modificărilor este revenirea la sistemul de moțiune: candidatul ales președinte vine cu o echipă, iar conducerea nu mai este aleasă uninominal, ci „în bloc”, pe liste. În logica prezentată în material, această arhitectură reduce spațiul de negociere internă după congres și poate limita fragmentarea, dar și influența taberelor rivale în conducerea centrală. Congresul are loc pe fondul unei dispute între tabăra Bolojan și gruparea care susține reluarea guvernării alături de PSD, conflict care, potrivit aceleiași surse, se vede inclusiv în redesenarea funcțiilor de vârf: sunt eliminate trei dintre cele patru posturi de prim-vicepreședinte, poziții ocupate până acum de contestatari ai lui Bolojan. Contestarea în instanță și riscul de prelungire a crizei interne Deciziile de convocare a Congresului sunt deja atacate în instanță: un grup de 16 liberali a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare a hotărârii prin care a fost convocat Consiliul Național care, la rândul său, a convocat Congresul. Termenul indicat în articol este 3 iulie, ceea ce înseamnă că disputa juridică se poate suprapune peste validarea noii conduceri și peste deciziile politice imediate ale partidului. În paralel, Adrian Veștea – prezentat drept premier desemnat și lider al taberei care îl contestă pe Bolojan – a renunțat să mai candideze, dar și-a rezervat dreptul de a contesta deciziile Congresului, pe care le consideră „nestatutare și nelegale”, conform mesajului citat. Absențe și repoziționări în jurul lui Bolojan Un element cu impact direct asupra echipei este ieșirea din cursă a lui Ciprian Ciucu, descris ca unul dintre cei mai influenți susținători ai lui Bolojan. Decizia vine după ce, pe 18 iunie, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru luare de mită; în aceste condiții, Ciucu a anunțat că nu mai candidează, deși statutul PNL nu impune restricții decât în cazul condamnării în primă instanță. În același timp, articolul notează intrarea în partid a unor miniștri independenți: vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul interimar Dragoș Pîslaru s-au înscris în PNL „potrivit unor surse politice”, urmând să fie în filiala PNL București, conform unei informații atribuite Cotidianul. Echipa propusă de Bolojan Candidatura lui Ilie Bolojan a fost depusă împreună cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar lista de conducere propusă include: Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu Secretar general: Robert Sighiartău Vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga (șefa Comisiei de Buget din Senat) În sală, atmosfera a fost tensionată, iar unul dintre discursurile cele mai aplaudate a fost cel al lui Ciprian Ciucu, care a vorbit despre presiuni asupra PNL și despre „sistem”, potrivit relatării live. [...]
Boicotul anunțat de foștii membri ALDE din PNL riscă să adâncească fracturile interne înaintea votului de reorganizare a conducerii partidului , după ce Varujan Vosganian a spus că aceștia nu vor participa la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, invocând nerespectarea protocolului de fuziune din 2024, potrivit Mediafax . Fostul lider ALDE afirmă că, la momentul fuziunii prin absorbție în PNL, protocolul prevedea păstrarea tuturor înțelegerilor negociate – inclusiv reprezentarea în structurile de decizie – până la următorul Congres ordinar al liberalilor, pe care îl plasează „probabil” în 2027. Miza: respectarea protocolului de fuziune și legitimitatea deciziilor interne Vosganian susține că situația s-a schimbat după ce Ilie Bolojan a devenit președinte interimar al PNL și că acesta le-ar fi transmis reprezentanților fostului ALDE că nu va respecta prevederile protocolului, pe motiv că documentul a fost semnat de Nicolae Ciucă, nu de el. „Devenit președinte interimar al PNL, Ilie Bolojan ne-a comunicat că nu va respecta înțelegerea cu ALDE, de vreme ce semnătura pe document aparține lui Nicolae Ciucă și nu lui. Așa cum a procedat Lenin când a refuzat să plătească datoriile Rusiei, pe motiv că datoriile le-a făcut țarul și nu el.” Boicot repetat: precedentul din 2025 și mesajul pentru 2026 Potrivit lui Vosganian, foștii membri ALDE au refuzat să participe și la Congresul extraordinar din vara lui 2025, când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte al partidului. „Din acest motiv noi am refuzat să participăm la Congresul extraordinar din vara lui 2025, când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte.” Pentru reuniunea din 21 iunie 2026, Vosganian spune că boicotul va continua. „Nu vom participa nici la acesta și vom păstra aceeași atitudine cât timp Ilie Bolojan va conduce PNL.” [...]
Ludovic Orban a deschis public discuția despre o revenire în PNL , după ce a participat la Congresul extraordinar al liberalilor „în calitate de invitat”, potrivit HotNews . Miza politică este o posibilă reunificare pe dreapta, care ar putea schimba echilibrul intern din partid și ar repoziționa Forța Dreptei în raport cu noua conducere PNL. În discursul de la Congres, Orban le-a cerut delegaților să permită liberalilor din Forța Dreptei să se „întoarcă acasă pe ușa din față”. El și-a început intervenția cu mesajul că revine „după cinci ani” la un congres PNL și a spus că, deși este invitat, este convins că va fi dorit „alături” de partid, invocând „Ilie Bolojan și echipa lui”. Orban a afirmat că își „cere iertare” pentru criticile aduse PNL în ultimii ani, susținând că nu au fost făcute cu rea-credință, ci pentru a semnala greșeli ale partidului. Ce a spus despre revenirea efectivă în partid Întrebat dacă va reveni în PNL, fostul premier a răspuns că „vom purta negocieri în acest sens”. El a precizat că a discutat „de principiu” cu Ilie Bolojan și că există „o deschidere” din partea Forța Dreptei. Totodată, Orban a spus că „noua linie a PNL” și „noua gândire și strategie politică” îl reprezintă și că el și colegii săi ar putea contribui la „o construcție serioasă a unui partid liberal”. Context Ludovic Orban a condus PNL din 2017 și a fost premier între noiembrie 2019 și decembrie 2020. El conduce Forța Dreptei, partid înființat după ruptura de PNL de la finalul anului 2021. Pentru context despre Congresul extraordinar al PNL , HotNews a publicat și materialul despre eveniment aici . [...]
Raluca Turcan avertizează că „Guvernul Veștea” ar putea depinde de voturile PSD și AUR , pe fondul unei reașezări de putere în PNL pe care o descrie drept „separarea apelor”, potrivit Digi24 . Deputata PNL a susținut, într-o intervenție la Digi24, că în partid „nu există conflict”, ci o delimitare între cei care se aliniază „structural cu valorile liberale” și fac „front comun” în jurul președintelui Ilie Bolojan și cei care îl contestă. În același timp, Turcan a legat această dinamică internă de discuțiile despre susținerea viitorului executiv, pe care îl numește „Guvernul Veștea”. Reorganizarea din PNL: echipă „extinsă”, nu „funcții puține” Turcan a argumentat că schimbările privind funcțiile de vicepreședinte nu ar însemna restrângerea accesului la conducere, ci o formulă mai largă de reprezentare, care ar urma să includă și vicepreședinți regionali, precum și președinții de organizații. „Noi nu suntem în război cu nimeni, suntem într-un proces de separare a apelor și cei care cred și sunt compatibili structural cu valorile liberale fac front comun în jurul președintelui Ilie Bolojan.” Ea a mai spus că în poziții de vicepreședinte au intrat și „oameni noi în partid”, care nu sunt președinți de organizații, dar pe care îi descrie drept profesioniști cu susținere publică, în ideea unui proces de „recâștigare a încrederii” în PNL. Miza politică: un guvern care ar putea trece cu PSD și o parte din AUR În intervenția sa, Turcan a susținut că viitorul guvern ar putea ajunge să fie votat cu sprijinul PSD și doar cu o parte dintre voturile AUR, ceea ce, în opinia ei, ar schimba raporturile de forță din Parlament. „Guvernul Veștea va trece cu voturile PSD și doar cu parte dintre voturile AUR.” Întrebată dacă executivul ar putea fi respins, Turcan a afirmat că acesta „nu va putea trece decât cu voturile AUR”, mergând până la ideea că, într-un asemenea scenariu, nu ar mai trebui numit „Guvernul Veștea”, ci „Guvernul AUR” sau „Simion”. Ce urmează Declarațiile vin în contextul dezbaterilor despre noua conducere a PNL și despre formula de guvernare, într-un moment în care, potrivit Turcan, deciziile luate „peste capul” partidului ar putea duce la o reconfigurare a majorității parlamentare. Ea spune că speră ca viitorul guvern să nu obțină voturile necesare în formula pe care o anticipează. [...]
Mesajul lui Hubert Thuma ridică miza Congresului PNL la o dispută despre controlul intern al partidului , nu doar despre o echipă de conducere, pe fondul acuzațiilor că noua formulă ar marginaliza aleșii locali și ar schimba identitatea formațiunii, potrivit Digi24 . Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov și unul dintre contestatarii din PNL ai lui Ilie Bolojan, a susținut într-un mesaj publicat pe rețelele sociale că „USR-izarea PNL” ar fi „un proces” care, la Congresul Extraordinar al partidului, „primește o organigramă” prin moțiunea „ Modernizare cu Rădăcini ”, asociată premierului. Critica centrală: componența conducerii și rolul „teritoriului” Thuma a atacat explicit propunerea ca Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru să facă parte din conducerea PNL, argumentând că ar fi vorba despre o conducere „construită cu oameni care au descoperit că sunt liberali în această săptămână”. În același mesaj, el a pus în opoziție această direcție cu rolul aleșilor locali ai partidului, afirmând că „cei 12 președinți de consilii județene” și „1.150 de primari”, alături de „zecile de mii de aleși locali”, ar fi reduși la statutul de „spectatori” în momentul în care se decide noua structură de conducere. Ce semnal transmite conflictul în ziua Congresului Din perspectiva funcționării partidului, intervenția lui Thuma indică o tensiune între centrul de decizie și organizațiile din teritoriu, într-un moment în care Ilie Bolojan candidează la șefia PNL cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”. Thuma a conchis punând sub semnul întrebării direcția în care se îndreaptă partidul și întrebând „când își vor da seama membrii PNL că ceea ce se construiește azi în numele lor nu mai seamănă cu partidul pentru care au votat?”. [...]
