Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul pregătește creșterea vârstei de pensionare în sistemul de ordine publică și apărare, ca parte a unei reforme anunțate de premierul Ilie Bolojan, potrivit HotNews.ro. Miza declarată este apropierea de vârsta standard de pensionare, pe fondul presiunilor demografice și al problemelor de sustenabilitate ale sistemului de pensii.
Premierul a confirmat că, după reforma din administrația publică, Executivul va trece la reforma pensiilor militare și a celor din sectorul de ordine publică, într-un demers pe care îl descrie ca necesar, nu opțional. În intervenția citată, Bolojan a indicat explicit direcția: limitarea ieșirilor timpurii din activitate și alinierea graduală la regulile generale.
„Deci creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută.”
Argumentul central invocat de premier ține de piața muncii și de înlocuirea personalului: dacă angajații ies din sistem la 50–52 de ani, statul rămâne fără resursă umană suficientă, iar costurile devin greu de susținut. Bolojan a dat ca exemplu cazul șefului poliției din Sibiu, despre care a spus că s-a pensionat la 47 de ani, situație pe care o consideră „anormală” și cu impact negativ asupra percepției publice.
Din punct de vedere al calendarului, Bolojan a legat reforma de adoptarea „pachetului de administrație”. După acest pas, următoarea măsură ar urma să vizeze sectorul de ordine publică și apărare, „după modelul pensiilor magistraților”, formulare care sugerează o abordare similară ca principiu, fără ca în acest stadiu să fie prezentate detalii tehnice sau un proiect de lege.
În același interviu, premierul a abordat și bugetul Apărării pe 2026, însă mesajul principal pe tema pensiilor a rămas creșterea vârstei de pensionare ca instrument de echilibrare a sistemului. În lipsa unor precizări suplimentare în acest moment, rămâne de urmărit cum va fi definită concret apropierea de vârsta standard și ce tranziție va fi propusă pentru categoriile vizate.
Recomandate
PSD pregătește retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan , ceea ce ar putea duce la căderea actualului Guvern. Potrivit HotNews , conducerea social-democrată a convocat pentru duminică o ședință extinsă în care urmează să fie discutată susținerea Guvernului, iar în partid există presiuni tot mai mari pentru înlăturarea actualului premier și ieșirea USR din formula guvernamentală. Reuniunea convocată de liderul PSD Sorin Grindeanu va analiza oficial votul asupra bugetului de stat, însă mai mulți lideri ai partidului susțin că această decizie este deja stabilită: social-democrații vor vota bugetul pentru a evita blocarea finanțelor publice. Ulterior însă ar putea urma o nouă reuniune în care partidul să decidă dacă își retrage sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan. În interiorul PSD sunt discutate mai multe scenarii pentru schimbarea guvernului. Printre variante se numără: depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva cabinetului; retragerea miniștrilor PSD din Executiv; negocieri politice pentru formarea unei noi majorități și a unui alt premier . Surse din partid spun că nemulțumirea este îndreptată în special împotriva premierului Ilie Bolojan , pe care unii lideri îl consideră prea apropiat de USR. Social-democrații susțin că deciziile economice ale Guvernului au afectat puterea de cumpărare și că dialogul în coaliție este „surdit”, deoarece compromisurile discutate în ședințe nu ar fi respectate ulterior. Pe lângă criticile la adresa premierului, în PSD există și tensiuni legate de colaborarea cu USR, un partid care în trecut a atacat dur social-democrații. Unii lideri spun că această asociere este dificil de susținut politic în fața electoratului. În același timp, social-democrații nu iau în calcul trecerea în opoziție. Obiectivul lor ar fi reconfigurarea guvernării , păstrând majoritatea parlamentară, dar cu un alt prim-ministru din partea PNL, deoarece funcția aparține liberalilor până la rotativa programată anul viitor. Potrivit surselor citate de publicație, și Administrația Prezidențială este informată despre aceste planuri. Președintele Nicușor Dan ar fi însă îngrijorat de o eventuală criză politică și ar încerca să evite demiterea lui Ilie Bolojan. [...]
Premierul Ilie Bolojan acuză PSD că încearcă să se delimiteze de responsabilitatea guvernării , afirmând că social-democrații folosesc o „retorică de tip AUR” în disputa privind amendamentele la bugetul de stat pentru 2026. Declarațiile au fost făcute într-o intervenție la Digi24, citată de HotNews , după criticile lansate de liderul PSD Sorin Grindeanu. Premierul a spus că propunerile de modificare a bugetului pot fi discutate, însă doar dacă sunt „în termeni rezonabili” și au surse clare de finanțare. Potrivit lui Bolojan, spațiul bugetar este foarte limitat, mai ales în contextul tensiunilor internaționale care influențează economia. El a arătat că bugetul a fost construit într-o perioadă în care nu exista conflictul din Orientul Mijlociu, iar evoluțiile recente au adus presiuni suplimentare asupra dobânzilor, prețurilor la combustibili și inflației. Acuzații de populism politic Șeful guvernului a calificat decizia PSD de a depune amendamente la buget drept „o acțiune politică”. În opinia sa, social-democrații încearcă să se distanțeze de responsabilitatea guvernării și să câștige capital electoral prin promisiuni fără acoperire financiară. Bolojan a criticat ceea ce a numit „retorică populistă”, afirmând că astfel de mesaje creează așteptări nerealiste în rândul populației. „Nu există soluții magice”, a spus premierul, subliniind că orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită prin venituri sau economii. Replica PSD Conflictul politic a pornit după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul său va vota bugetul pentru 2026 doar dacă sunt acceptate amendamentele privind finanțarea integrală a „Pachetului de Solidaritate”. Programul ar urma să ofere sprijin pentru aproximativ 3,5 milioane de familii, inclusiv pensionari cu venituri mici, copii cu dizabilități, mame sau veterani. Grindeanu l-a acuzat pe premier că politicile economice adoptate în ultimul an au dus la scăderea puterii de cumpărare și la favorizarea marilor companii în detrimentul populației. Reacții din partea altor partide PNL a avertizat că orice creștere de cheltuieli bugetare trebuie discutată în coaliție, invocând obligația reducerii deficitului bugetar și menținerea credibilității României în fața creditorilor și a partenerilor europeni. Liberalii au amintit și prevederile acordului de guvernare, potrivit cărora inițiativele care implică cheltuieli suplimentare trebuie aprobate în prealabil de conducerea coaliției. La rândul său, USR a criticat ideea unor amendamente care ar majora cheltuielile statului, calificând demersul drept „iresponsabil” și anunțând că parlamentarii formațiunii nu vor depune amendamente la proiectul bugetului pentru 2026. Disputa politică amplifică tensiunile din coaliția de guvernare chiar înainte de votul final asupra bugetului, într-un context economic marcat de incertitudini și presiuni asupra finanțelor publice. [...]
PSD anunță că va vota bugetul pentru 2026 doar dacă sunt acceptate modificări majore , iar liderul partidului, Sorin Grindeanu , îl avertizează pe premierul Ilie Bolojan că refuzul acestor cereri ar putea avea consecințe politice. Declarațiile apar într-o scrisoare deschisă transmisă după ședința conducerii partidului, potrivit Digi24 . Liderul PSD spune că social-democrații vor susține bugetul de stat pentru anul 2026, însă numai după introducerea unor amendamente care să reflecte „viziunea social-democrată”. Principala solicitare este finanțarea integrală a așa-numitului „Pachet de Solidaritate”, un program destinat sprijinirii a aproximativ 3,5 milioane de familii vulnerabile, inclusiv pensionari cu venituri mici, copii cu dizabilități, mame sau veterani. Ce propune PSD Social-democrații intenționează să depună amendamente în Parlament pentru: majorarea indemnizațiilor pentru copiii cu dizabilități; sprijin pentru familiile monoparentale; măsuri sociale pentru pensionari cu venituri reduse; includerea acestor programe direct în bugetul de stat pentru 2026. Grindeanu susține că aceste măsuri ar avea un impact bugetar relativ redus, estimat la aproximativ 0,16% din PIB, dar ar oferi sprijin direct pentru milioane de români afectați de măsurile de austeritate adoptate în ultimul an. Critici dure la adresa premierului În scrisoarea adresată lui Ilie Bolojan, liderul PSD acuză guvernul că a favorizat marile corporații în detrimentul populației și al companiilor românești. Potrivit lui Grindeanu, reducerea unor taxe pentru multinaționale și eliminarea unor restricții privind externalizarea profiturilor ar fi diminuat veniturile bugetare cu miliarde de lei. El mai afirmă că politicile economice ale executivului ar fi contribuit la scăderea consumului, la reducerea puterii de cumpărare și la presiuni suplimentare asupra pensionarilor și salariaților. Liderul social-democrat vorbește și despre riscul intrării economiei în recesiune, invocând scăderea consumului și creșterea taxelor indirecte. Avertisment politic În finalul mesajului, Sorin Grindeanu îi transmite premierului că decizia finală privind aceste măsuri va fi luată în Parlament. Liderul PSD afirmă că guvernul trebuie să accepte modificările cerute sau să își asume consecințele politice ale respingerii lor, subliniind că partidul său nu va susține politici economice pe care le consideră nedrepte pentru populația vulnerabilă. [...]
Tensiuni în coaliția de guvernare după apariția informațiilor privind un plan PSD de schimbare a premierului Ilie Bolojan , iar șeful Guvernului a reacționat afirmând că orice partid nemulțumit are la dispoziție instrumentele parlamentare pentru a contesta actuala conducere, potrivit Digi24 . Declarația vine după ce în spațiul public au apărut informații despre o strategie atribuită PSD pentru înlocuirea premierului. Potrivit unor informații publicate de Cotidianul , social-democrații ar pregăti un plan în mai multe etape pentru a forța schimbarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului, chiar dacă ar continua guvernarea alături de aceleași partide din coaliție. Strategia atribuită PSD Conform surselor citate de publicație, planul ar include trei pași principali: Modificarea bugetului pe 2026 în Parlament PSD ar urma să depună amendamente la proiectul de buget, inclusiv unele respinse anterior în negocierile din coaliție. Strategia ar urmări să demonstreze că partidul poate forma o majoritate parlamentară alternativă și să slăbească poziția premierului. Consultare internă în PSD Liderul partidului, Sorin Grindeanu , ar intenționa să organizeze un referendum intern în care aleșii PSD să răspundă la două întrebări: dacă mai susțin actualul premier și dacă partidul ar trebui să continue guvernarea alături de USR. Presiune politică pentru schimbarea premierului În urma consultării interne, PSD ar putea merge la președintele Nicușor Dan pentru a discuta schimbarea lui Ilie Bolojan, menținând însă actuala formulă de guvernare, dar cu un alt prim-ministru. Sursele citate susțin că strategia ar putea fi aplicată până în perioada Paștelui. Reacția premierului Ilie Bolojan Întrebat despre aceste informații, premierul a declarat că, într-o democrație parlamentară, partidele din coaliție au posibilitatea de a acționa formal dacă sunt nemulțumite de guvern. „În condițiile în care un partid din coaliție nu este mulțumit de modul în care funcționează coaliția sau Guvernul, are posibilitatea parlamentară să inițieze moțiuni de cenzură și să facă propuneri”, a afirmat Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că principala prioritate a Guvernului rămâne adoptarea bugetului pentru 2026 și a avertizat că stabilitatea politică are efecte directe asupra economiei, inclusiv asupra costurilor de împrumut ale statului și asupra încrederii piețelor. Context politic tensionat În paralel, liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul va decide într-o ședință internă dacă va vota bugetul sau dacă va depune amendamente în Parlament. Eventualele modificări ar putea accentua tensiunile din coaliția de guvernare. Discuțiile privind schimbarea premierului apar într-un moment sensibil pentru executiv, marcat de negocieri politice pe tema bugetului și de divergențe între partidele aflate la guvernare. [...]
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la București cu premierul Ilie Bolojan , la Palatul Victoria, unde cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în domenii precum apărarea, energia, transporturile și reconstrucția Ucrainei. Întrevederea a avut loc joi, 12 martie 2026, în cadrul vizitei oficiale a liderului de la Kiev în România și a durat aproximativ 50 de minute. Discuțiile au avut loc la scurt timp după ce președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat, la Palatul Cotroceni, documentele pentru Parteneriatul Strategic România–Ucraina , cel mai înalt nivel de cooperare bilaterală între două state. Cooperare în apărare, energie și transport După întâlnire, premierul Ilie Bolojan a anunțat că cele două țări vor intensifica colaborarea în mai multe domenii-cheie. Printre principalele direcții discutate se numără: cooperarea militară , inclusiv proiecte de producere a dronelor în România interconectarea energetică între cele două state dezvoltarea infrastructurii de transport implicarea României în reconstrucția Ucrainei „Astăzi deschidem un nou capitol, orientat spre viitor, în relațiile noastre bilaterale, odată cu semnarea Parteneriatului Strategic România–Ucraina”, a transmis premierul român. Tema minorității române din Ucraina În cadrul discuțiilor a fost abordată și situația comunității românești din Ucraina . Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța respectării drepturilor acesteia, inclusiv accesul la educație în limba română și libertatea religioasă. Potrivit Guvernului, Volodimir Zelenski a dat asigurări că nicio școală din comunitățile românești din Ucraina nu va fi închisă . Totodată, premierul român a salutat decizia autorităților de la Kiev de a introduce Ziua Limbii Române în Ucraina , care va fi celebrată anual pe 31 august . Contextul vizitei Vizita liderului ucrainean la București vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Cu o zi înainte, autoritățile române au aprobat solicitarea Statelor Unite de a trimite trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare în România, în contextul tensiunilor din regiune. Cea mai recentă vizită a lui Volodimir Zelenski în România avusese loc în octombrie 2023 , când s-a întâlnit la Cotroceni cu președintele de atunci, Klaus Iohannis, și a discutat la Guvern cu premierul Marcel Ciolacu. [...]
Demisia lui Joe Kent a declanșat o dispută publică cu Casa Albă potrivit Biziday , după ce directorul Centrului Național Antiterorism al SUA a susținut că nu poate rămâne în funcție în contextul războiului cu Iranul și a contestat justificarea de securitate invocată de administrația Trump. Kent a publicat pe rețelele sociale o scrisoare de demisie în care afirmă că Iranul „nu a reprezentat o amenințare iminentă” pentru Statele Unite și că decizia de a intra în conflict ar fi fost luată sub influența Israelului și a lobby-ului acestuia. În mesaj, el își construiește argumentul pe o poziționare anti-intervenționistă, pe care spune că președintele Donald Trump ar fi promovat-o în campaniile electorale și, parțial, în primul mandat. „Iranul nu a reprezentat o amenințare iminentă pentru națiunea noastră și este clar că am început acest război din cauza presiunii exercitate de Isreal și a puternicului său lobby”. Controversa a fost amplificată în aceeași zi de reacția președintelui. Într-o declarație făcută la Casa Albă, în cadrul unei întâlniri bilaterale cu premierul Irlandei, Michael Martin, Trump a respins argumentele fostului director și a atacat competența acestuia pe zona de securitate, insistând că Iranul reprezenta o amenințare recunoscută pe plan internațional. Trump a spus că, după ce a citit declarația de demisie, a ajuns la concluzia că plecarea lui Kent este „un lucru bun”. În paralel, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a acuzat că în scrisoare ar fi fost făcute „multe afirmații false” și a susținut că președintele avea „dovezi solide și convingătoare” privind un atac iranian iminent asupra SUA. Leavitt a mai afirmat că aceste dovezi ar fi provenit din „numeroase surse și factori” și că Iranului i-ar fi fost oferite „toate ocaziile posibile” să renunțe la ambițiile nucleare. Dincolo de disputa pe fond, demisia pune presiune pe coerența mesajului administrației în interiorul comunității de informații, având în vedere rolul instituțional al Centrului Național Antiterorism în arhitectura coordonată de Directorul Serviciului Național de Informații (DNI). Kent a fost confirmat de Senat în iulie, după nominalizarea lui Trump, iar agenția pe care a condus-o reunește specialiști din structuri precum CIA, FBI, Departamentul Apărării și Departamentul de Securitate Internă. Contextul politic este completat de informațiile citate de Biziday din presa internațională: relatează Reuters că Joe Kent este apropiat de Tulsi Gabbard, directoarea DNI, care ar fi avut o prezență publică redusă de la începutul războiului. În perioada următoare, miza pentru Casa Albă va fi să susțină public baza factuală a deciziei privind Iranul, în timp ce demisia lui Kent rămâne un semnal de fractură la vârful aparatului de securitate. [...]
