Știri
Știri din categoria Politică
PSD își închide, deocamdată, ușa către AUR, iar Sorin Grindeanu pune decizia pe seama lipsei de încredere în liderul formațiunii, George Simion, potrivit news. Președintele PSD spune că nu are „nimic” cu AUR ca partid sau cu votanții săi, dar afirmă că nu crede declarațiile lui Simion, pe care îl acuză de inconsecvență.
În intervenția de luni seară la România TV, Grindeanu a susținut că AUR „îl ține în funcție pe Bolojan”, argumentând că parlamentarii formațiunii ar fi ieșit din sală la votul pentru Guvernul propus de Adrian Veștea. În același context, liderul PSD a afirmat că, spre deosebire de PSD, AUR „s-a oprit la jumătatea drumului” după ce a contribuit la răsturnarea guvernului.
Întrebat dacă George Simion i-ar fi promis că AUR va vota în Parlament Guvernul propus de Adrian Veștea, Grindeanu a răspuns că nu i-a făcut o astfel de promisiune direct lui și a invocat existența unor „diverse discuții”, fără a detalia. Mesajul central a rămas însă lipsa de încredere în liderul AUR, pe care Grindeanu o prezintă ca motiv pentru a respinge orice apropiere politică.
Grindeanu a spus că, în acest moment, PSD refuză orice discuție despre o alianță cu AUR „din cauza” președintelui partidului, George Simion, pe care îl indică drept cauza „principală”.
„Daţi-mi voie să nu am încredere deloc în ceea ce spune Simion, dar deloc, deloc.”
Recomandate
AUR vrea să împingă rapid în Camera Deputaților o lege care obligă ONG-urile să-și publice donatorii , un proiect cu potențial de a schimba regulile de funcționare și finanțare ale sectorului non-profit, potrivit G4Media . Inițiativa este anunțată ca prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie, după ce a trecut de Senat în luna mai cu voturile AUR și PSD și a ajuns la Camera Deputaților, for decizional. Proiectul, prezentat de AUR drept unul de „transparentizare” a finanțărilor organizațiilor non-profit, ar impune ONG-urilor să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. În comunicatul AUR citat de publicație, partidul susține că organizațiile care „participă la viața publică și influențează dezbaterea publică” ar trebui să funcționeze în condiții de transparență privind finanțarea. Ce se schimbă, concret, pentru ONG-uri Conform informațiilor din articol, proiectul inițiat de AUR introduce obligația ca organizațiile non-guvernamentale să publice: toate sursele de finanțare; identitatea donatorilor. În plus, sute de organizații non-guvernamentale au semnat o scrisoare comună prin care au cerut Senatului respingerea proiectului, arătând că acesta impune publicarea finanțărilor „sub sancțiunea desființării”. Miza politică: votul PSD și susținerea lui Sorin Grindeanu G4Media notează că, în Senat, au existat „dezbateri aprinse”, iar PSD „a tăcut mâlc”, însă a votat alături de AUR în favoarea proiectului. Ulterior, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la România TV că este de acord, „ca principiu”, cu legea. El a argumentat că, în cazul redirecționării de „2% sau 3,5%”, ar fi vorba de bani pe care îi consideră „publici” și a spus că nu vede „nicio problemă” în a face publice veniturile unui ONG, dacă „tot suntem transparenți”. „Care-i problema să fii transparent?” Grindeanu a mai afirmat că va fi „foarte atent” la proiect când ajunge la Camera Deputaților și că vor putea exista amendamente, dar a reiterat susținerea de principiu pentru „lucruri transparente”. Ce urmează Proiectul este la Camera Deputaților, care este forul decizional, iar AUR îl indică drept prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie. În funcție de calendarul și majoritățile din Cameră, legea poate intra în dezbatere și poate primi amendamente înainte de votul final. [...]
AUR spune că nu negociază o majoritate cu PSD sau PNL , iar mesajul ridică semne de întrebare asupra aritmeticii parlamentare înaintea reluării consultărilor de la Cotroceni, la începutul lui septembrie, potrivit news.ro . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Antena 3 că formațiunea nu are „discuții formale” pentru crearea unei majorități nici cu PSD, nici cu PNL și că „nu există nici discuții informale” pe acest subiect. În același context, el a invocat poziția publică a liderului PSD, Sorin Grindeanu , potrivit căreia acesta nu vrea să formeze un guvern împreună cu AUR, ceea ce, în opinia lui Peiu, face negocierile „cam greu” de purtat. „Nu avem discuţii formale pentru crearea unei majorităţi nici cu PSD, nici cu PNL şi nu există discuţii informale pentru un astfel de subiect. (...) Domnul Grindeanu s-a exprimat public că nu vrea să formeze un guvern împreună cu AUR. Dacă nu vrea să formeze un guvern împreună cu AUR, e cam greu de negociat, ce să negociezi?” Ce urmează la AUR înainte de consultările cu președintele Peiu a mai spus că urmează comunicări publice din partea AUR care vor viza inclusiv strategia partidului pentru consultările cu președintele, precum și strategia privind votul la învestirea unui guvern care ar urma să fie propus în luna septembrie. Totodată, el a indicat că AUR ar putea să nu participe la consultări dacă acestea ar fi, în viziunea sa, doar „formale”, după ce ar fi fost deja conturat un guvern în discuții informale. „Aşteptăm să vedem dacă ne cheamă şi pe noi pentru că, dacă domnia sa va face nişte consultări informale, în care va pune bazele unui guvern şi după aia va face consultări formale doar ca să se pozeze la televizor (...), nu ştiu dacă are sens ca noi să participăm (...) şi probabil nu vom participa.” Context: consultări reluate la începutul lui septembrie Președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern. În materialul citat, președintele face și o referire la faptul că „ar fi fost bine” ca „varianta Tomac” să fi trecut cu câteva luni înainte, pentru a evita „echilibristica” legată de Parlament și sesiuni extraordinare, însă articolul disponibil este trunchiat și nu include detaliile complete ale explicației. [...]
Sondajul CURS indică o cursă strânsă în București, fără favorit detașat , ceea ce crește miza mobilizării și a negocierilor locale înaintea alegerilor, potrivit Euronews . PSD ar obține 22% din voturi într-un scenariu ipotetic de alegeri locale în Capitală, urmat la diferențe mici de PNL (21%), AUR (20%) și USR (18%). În acest tablou, doar patru puncte procentuale separă primul partid de formațiunea aflată pe locul al patrulea, iar marja maximă de eroare a sondajului este de ±3%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de alegeri locale Primele patru partide sunt grupate într-un interval foarte îngust: PSD – 22% PNL – 21% AUR – 20% USR – 18% În afara acestui pluton, SENS este creditat cu 6%, PNRR-Piedone cu 5%, S.O.S. România cu 4%, iar ACT cu 2%. Datele se referă la opțiunile pentru partide, nu la intenția de vot pentru candidați la funcția de primar general. Nemulțumirea față de direcția țării și a Capitalei Pe fond, sondajul surprinde un nivel ridicat de nemulțumire: 73% dintre respondenți cred că România merge într-o direcție greșită, 18% consideră direcția bună, iar 9% nu au exprimat o opinie. Pentru București, 63% spun că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 25% văd o direcție bună. Ce vor bucureștenii de la Primăria Generală: traficul, pe primul loc Întrebați care este principala problemă ce ar trebui rezolvată cu prioritate de administrația locală, cei mai mulți indică: traficul și aglomerația – 33% starea străzilor și a drumurilor – 19% lipsa locurilor de parcare – 11% impozite și taxe – 8% nivelul de trai – 7% curățenie și salubritate – 6% spitale, sănătate și medicamente – 6% Metodologie Sondajul CURS a fost realizat în perioada 21–28 august 2026, pe un eșantion de 1.069 de persoane (18+), reprezentativ pentru populația adultă rezidentă în Municipiul București. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI). [...]
AUR vrea să introducă sancțiuni și termene-limită în Constituție pentru desemnarea premierului și dizolvarea Parlamentului , într-un demers cu impact direct asupra regulilor de funcționare a instituțiilor în crize guvernamentale, potrivit Mediafax . Partidul spune că modificarea ar preveni repetarea blocajului politic prelungit după demiterea Guvernului Ilie Bolojan, la începutul lunii mai. AUR anunță că a decis, în Consiliul Național de Conducere reunit în județul Mehedinți, promovarea „în perioada următoare” a unui proiect de revizuire constituțională care să introducă termene clare pentru soluționarea crizelor guvernamentale. Formațiunea condusă de George Simion susține că actuala Constituție a permis prelungirea crizei de la începutul lunii mai până la finalul verii. Termene obligatorii și consecințe pentru președinte Una dintre propunerile centrale vizează stabilirea unui termen maxim în care președintele să fie obligat să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru. Conform proiectului anunțat de AUR, depășirea acestui termen ar urma să ducă la încetarea de drept a mandatului prezidențial. Partidul îl acuză pe președintele Nicușor Dan că amână o nouă nominalizare de premier de teama declanșării alegerilor anticipate și a unei eventuale victorii a opoziției. „România nu poate rămâne luni întregi cu un Guvern demis, în timp ce președintele calculează ce premier îi convine, ce majoritate poate construi și cum poate evita alegerile anticipate. Dacă actuala Constituție permite unui președinte să prelungească o asemenea situație timp de 117 zile, atunci această vulnerabilitate trebuie corectată” Dizolvarea automată a Parlamentului după 60 de zile fără Guvern AUR mai propune ca Parlamentul să fie dizolvat de drept dacă nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Contextul: criza guvernamentală începută în mai Criza politică a început după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. În perioada următoare, președintele Nicușor Dan a inițiat consultări pentru formarea unei majorități, iar prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a obținut sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, însă Guvernul propus de acesta a fost respins în Parlament. După acest eșec, PSD l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, însă președintele a refuzat să facă o desemnare, motivând că niciun nume nu poate strânge o majoritate. În același timp, președintele Nicușor Dan a exclus în repetate rânduri organizarea de alegeri anticipate și formarea unui guvern la care să participe și AUR. [...]
AUR continuă demersul de suspendare a președintelui Nicușor Dan , iar miza imediată este dacă inițiativa va strânge sprijin parlamentar dincolo de propriile rânduri, potrivit G4Media . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , spune că formațiunea merge mai departe cu strângerea semnăturilor pentru declanșarea procedurii. Peiu a declarat la Antena 3 CNN că „nu s-a schimbat absolut nimic” în privința planului de suspendare și demitere a președintelui și a acuzat modul în care șeful statului își exercită atribuțiile, pe care îl descrie drept „o sfidare a realităților”. „Mergem înainte cu procesul de strângere a semnăturilor parlamentarilor care vor să țină suspendarea și apoi procedura de demitere a președintelui. Nu s-a schimbat absolut nimic.” Căutarea de semnături în afara AUR Un element relevant din declarațiile senatorului este deschiderea către susținere din partea altor partide. Peiu a afirmat că la discuții recente au participat și „colegi de la alte partide”, fără să ofere nume sau un număr, precizând că urmează „o comunicare publică foarte precisă” cu „datele exacte”. Tot el a spus că AUR așteaptă ca partidele „nemulțumite” de modul în care președintele și-ar fi exercitat prerogativele să se alăture demersului și să își asume public această poziție. Context: demers început în iulie și o platformă de transparență Conform informațiilor prezentate, AUR a început demersurile de suspendare încă din luna iulie. La începutul lunii august, liderul AUR George Simion a declarat că au fost strânse deja „un număr important” de semnături. Formațiunea a lansat și o platformă prin care, potrivit descrierii din articol, „fiecare român va putea vedea dacă parlamentarul său a semnat pentru suspendare sau nu”. În acest moment, din datele disponibile în sursă, nu este precizat câte semnături au fost strânse și nici ce parlamentari din alte partide ar susține inițiativa. [...]
AUR își construiește mesajul economic pe un pachet de taxe și energie pe care îl atribuie coaliției PSD–PNL–USR–UDMR, potrivit Recorder . Partidul a adoptat în unanimitate, la ședința Consiliului Național de Conducere din 29 august 2026 (Mehedinți), o rezoluție intitulată „România este guvernată spre o prăpastie”, în care susține că efectele politicilor guvernării se văd deja în taxe mai mari, energie mai scumpă și stagnare economică. În comunicatul citat, AUR se prezintă drept „singura opoziție coerentă și solidă” din Parlament, invocând cei 91 de parlamentari ai săi. „Astăzi, singura opoziţie coerentă şi solidă din Parlament este reprezentată de AUR şi de cei 91 de parlamentari ai săi.” Ce măsuri economice pune AUR pe seama coaliției În rezoluție, AUR afirmă că „toate marile decizii nefaste” ar fi fost luate împreună de PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale și enumeră o serie de măsuri cu impact fiscal și energetic, între care: creșterea cotelor de TVA cu câte două puncte procentuale, la 21%, respectiv 11%; „desființarea, practic, a regimului de microîntreprindere”, prin scăderea pragului la 100.000 de euro; creșterea impozitului pe dividende la 16%; „distrugerea energeticii pe cărbune” și blocarea construcției de noi centrale pe gaze, despre care AUR spune că ar fi dus la scumpirea energiei electrice cu 60–100%; „sabotarea” proiectelor de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj; creșterea cu 10% a normei didactice a profesorilor; contractarea împrumutului SAFE, „de aproape 17 miliarde de euro”, despre care AUR afirmă că are dobânda necunoscută și ar urma să fie plătit timp de 35 de ani; în același pasaj, partidul susține că achizițiile s-ar fi făcut „cu precădere” de la o firmă germană (Rheinmetall); obligarea furnizorilor de carburanți să integreze și hidrogen în produse. Argumentul de fond: stagnare și decuplare de Europa AUR își sprijină mesajul pe o evaluare a evoluției economice recente, susținând că „în ultimele 10 trimestre” România ar fi avut doar trei trimestre de creștere (în perioade electorale), restul fiind de scădere sau stagnare. În aceeași logică, partidul afirmă că formațiunile „pro-europene” ar fi „decuplat România de Europa” din punct de vedere economic. Materialul nu include reacții ale partidelor vizate sau date independente care să confirme acuzațiile din rezoluție. [...]
