Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu condiționează plecarea de la Camera Deputaților de demisiile lui Bolojan și Abrudean, într-un moment în care PSD încearcă să limiteze costurile politice ale colaborării punctuale cu AUR, după discuții cu socialiștii europeni, potrivit Euronews.
Liderul PSD a confirmat, pe culoarele Parlamentului, că a discutat cu liderii PES despre asocierea cu AUR în contextul moțiunii de cenzură. Euronews România notează, citând surse, că socialiștii europeni i-ar fi transmis să nu continue „în această formulă” dincolo de episodul moțiunii.
Grindeanu a respins ideea că și-ar încălca promisiunea din 26 martie 2026, când garanta că nu va exista o alianță cu partidele extremiste, trimițând la pozițiile exprimate de lidera grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia Perez, și de alți reprezentanți.
Întrebat despre o eventuală demisie de la șefia Camerei Deputaților, Grindeanu a spus că va pleca atunci când își vor da demisia premierul Ilie Bolojan și președintele Senatului, Mircea Abrudean, invocând existența unui protocol care ar trata la pachet aceste funcții.
„Atâta timp cât exista un protocol care spunea că primul ministru își dă demisia, că Senatul, Camera Deputaților sunt parte a aceluiași protocol – că e vorba de prim-ministru, că e vorba de Cameră, că e vorba de Senat, lucrurile trebuie discutate la același mod.”
În aceeași intervenție, Grindeanu a sugerat că nu vede semne privind o demisie „dinspre Guvern”, adăugând, retoric, că ar fi „o veste bună” dacă ar exista.
Grindeanu a susținut că mesajul transmis în discuția cu liderii europeni a fost unul pro-european, dar axat pe „rezultate concrete pentru români”, respingând ideea „vânturării” unor alianțe cu extremiștii.
Contextul este amplificat de informația publicată anterior de Euronews, potrivit căreia socialiștii europeni i-ar fi cerut să nu prelungească această asociere politică după moțiune (detaliu prezentat de publicație ca informație „pe surse”, în materialul de aici: Euronews).
Liderul PSD a comentat și anunțul senatoarei Victoria Stoiciu, care a părăsit „tabăra democrată” marți dimineață, în urma alianței cu AUR pentru depunerea moțiunii anti-Bolojan (menționată de Euronews aici: Euronews).
„Mă gândesc că-și dă și din Senat. E democrație.”
Recomandate
Europarlamentarul PSD Dragoș Benea spune că o coaliție PSD–AUR nu ar fi „atât de dramatică” , într-o poziționare care contrazice linia oficială a partidului și care poate influența aritmetica formării unei majorități guvernamentale, potrivit News . Benea, europarlamentar și vicepreședinte PSD, afirmă că AUR „nu mai poate fi considerat un partid pur extremist” și cere renunțarea la ceea ce numește „logica păguboasă a cordonului sanitar” (izolarea politică a unui partid prin refuzul cooperării). Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Cotidianul. Recalibrarea discursului despre AUR și consecințele politice În argumentația sa, Benea susține că abordarea față de AUR ar trebui nuanțată și invocă inclusiv schimbări de atitudine la nivel european, dar și contradicții în politica internă, indicând că PNL ar fi acuzat AUR de extremism în contextul moțiunii de cenzură care a dus la căderea guvernului Bolojan, pentru ca ulterior să apară discuții „pe sub masă” despre diverse formule politice. „Deci nu cred că mai putem vorbi de AUR ca de un partid pur extremist. Și atunci ar trebui să ieșim puțin din această logică păguboasă a cordonului sanitar.” Întrebat direct de ce PSD nu ar forma un guvern cu AUR, Benea spune că, dincolo de faptul că poziția lui diferă de cea a conducerii PSD, problema ar ține de încredere și de calcule politice. „N-ar fi ceva atât de tragic, de dramatic (un guvern PSD-AUR - n.red.), dar aici sigur există probabil o lipsă de încredere sau există un calcul cinic.” Anticipatele, scenariu respins: „Ar fi un dezastru” Europarlamentarul PSD afirmă că nu crede în scenariul alegerilor anticipate în România și avertizează că, dacă totuși s-ar ajunge acolo, efectele ar fi greu de gestionat, inclusiv din cauza calendarului: în opinia sa, anticipate „mai devreme de șase luni” nu se pot face. „Eu nu cred că în România se vor face anticipate, iar dacă se vor face, va fi un dezastru.” Context: rolul AUR în menținerea premierului interimar Benea mai spune că Ilie Bolojan este premier interimar „în principal datorită poziționării AUR”, argumentând că partidul condus de George Simion nu ar fi fost consecvent în demersul de a-l îndepărta din funcție, deși a votat moțiunea de cenzură. În materialul citat nu sunt prezentate reacții ale conducerii PSD sau ale AUR la aceste declarații și nici pași concreți care să indice negocieri oficiale pentru o formulă PSD–AUR. [...]
Traian Băsescu pune sub semnul întrebării credibilitatea „ cordonului sanitar ” față de AUR și SOS , susținând că, în practică, partidele mainstream colaborează cu aceste formațiuni în Parlament, în timp ce public mențin un discurs de delimitare, potrivit Mediafax . Fostul președinte a declarat la B1 TV că „este făcut pulbere cordonul sanitar”, în contextul în care parlamentari ai SOS România au ajuns în PNL și pe fondul colaborărilor punctuale din Legislativ cu AUR. În opinia sa, această diferență între mesajul public și aritmetica parlamentară alimentează o „ipocrizie” pe care politicienii ar trebui să o abandoneze și să recunoască „realitatea”. Colaborări în comisii și voturi „împrumutate” Băsescu a afirmat că, în anumite comisii parlamentare, inclusiv PSD și PNL au obținut voturi din partea parlamentarilor AUR, sugerând că izolarea politică invocată în spațiul public nu se regăsește în deciziile concrete din Parlament. Argumentul crizei: presiune pe formarea guvernului Fostul președinte a legat discuția despre alianțe și „cordon sanitar” de dificultățile economice și de finanțare ale statului, susținând că România se află într-o „situație de crize extrem de grea” și că menținerea unei perioade fără guvern ar putea afecta capacitatea de a se împrumuta pentru plata cheltuielilor curente, inclusiv salarii. „Dragi români, nu avem ce face, suntem într-o situație de crize extrem de grea, abia reușim să împrumutăm banii, să plătim salariile. Dacă mai menținem situația fără guvern, nu ne mai împrumută nimeni, facem guvernul cu ce putem”, a spus Băsescu. În această logică, mesajul său este că partidele ar trebui să își asume deschis compromisurile politice pe care le fac deja în Parlament, în loc să susțină public o izolare care, în practică, nu mai funcționează. [...]
Traian Băsescu pune presiune pe Cotroceni să aleagă o majoritate „matematică”, chiar cu risc de imagine. Potrivit Mediafax , fostul președinte susține că desemnarea lui Sorin Grindeanu ar fi „cea mai sigură soluție” pentru formarea Guvernului înaintea consultărilor de joi de la Palatul Cotroceni , dar avertizează că președintele Nicușor Dan ar plăti un cost politic pentru această opțiune. Băsescu a declarat miercuri, la B1 TV, că șeful statului ar avea în față două candidaturi „de la partide”, după ce PSD și PNL și-au anunțat propunerile: Sorin Grindeanu, respectiv Siegfried Mureșan. De ce ar fi Grindeanu „varianta mai sigură” În argumentația sa, Băsescu spune că nominalizarea lui Grindeanu ar avea cele mai mari șanse să ducă la formarea unui Executiv, invocând poziția PSD ca partid cu „cel mai mare număr de voturi” și capacitatea de a „mai strânge câte ceva în jurul lui”. „Președintele nu are soluție mai sigură pentru el, în primul rând, decât să-l desemneze pe Grindeanu.” Riscul politic pentru Nicușor Dan Fostul președinte indică drept principal obstacol percepția publică, în cazul în care Nicușor Dan ar merge pe varianta PSD. „Dificultatea este că, dacă merge pe Grindeanu [...] se vor consolida afirmațiile că președintele a trădat propriul electorat s-a dus la PSD.” Context: consultările de joi și numele vehiculate Declarațiile vin înaintea consultărilor convocate de președinte pentru joi, la Palatul Cotroceni, cu liderii și reprezentanții partidelor parlamentare, în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru. Mediafax notează că, în spațiul public, au circulat și variante din afara partidelor. În septembrie au fost vehiculate nume precum Alexandru Nazare, Iulian Stanciu, Luca Niculescu și Eugen Tomac, în timp ce propunerile asumate anterior de partide au fost Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL, USR și UDMR). [...]
PSD condiționează o posibilă refacere a guvernării de rescrierea programului, ceea ce prelungește incertitudinea politică și complică perspectiva unui cadru predictibil pentru decizii economice și bugetare. Potrivit news.ro , europarlamentarul PSD Victor Negrescu spune că o guvernare alături de PNL și USR „este în continuare posibilă”, dar doar dacă cele două partide renunță la „liniile roșii” și acceptă revizuirea programului guvernamental, pe care îl consideră „eșuat”. Negrescu a făcut declarațiile la o conferință de presă la sediul Comisiei Europene de la Strasbourg, la aproape patru luni și jumătate după demiterea guvernului Bolojan, pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Ce cere PSD pentru a debloca discuțiile În relatarea news.ro, Negrescu indică drept principal obstacol „protocolul” prin care PNL și USR și-au asumat necolaborarea cu PSD, susținând că astfel de decizii interne ar trebui depășite în contextul actual. „Cred că PNL şi USR au greşit atunci când au adoptat rezoluţii în interiorul partidelor lor privind respingerea unei colaborări cu Partidul Social Democrat. Cred că a fost o reacţie emoţională, o reacţie care trebuie să fie depăşită.” El adaugă că PSD nu a adoptat o rezoluție similară de necolaborare și invocă „protestele de ieri” și „climatul social” ca argument pentru reluarea dialogului politic. Miza: renegocierea programului de guvernare Dincolo de formula politică, Negrescu pune accent pe conținutul guvernării, afirmând că este nevoie „mai ales” de revizuirea programului guvernamental, pe fondul evaluării că „actualul a eșuat”. În logica sa, discuția despre o majoritate ar trebui să vină la pachet cu o resetare a agendei de guvernare. Întrebat dacă PSD ar fi dispus să renunțe la propriile „linii roșii” și să susțină un premier propus de PNL, Negrescu nu a dat un răspuns tranșant, limitându-se la a indica „condițiile colaborării”, potrivit aceleiași surse. De ce contează Mesajul transmite că o eventuală reconstrucție a majorității nu ar fi un simplu acord de nume și funcții, ci ar presupune renegocierea programului de guvernare și, implicit, a priorităților executive. În absența unor poziții ferme privind concesiile reciproce (inclusiv pe tema premierului), rămâne neclar cât de rapid ar putea fi conturată o formulă stabilă de guvernare. Aceleași informații au fost preluate și de Digi24 . [...]
AUR cere explicații despre decizia de a folosi gaze lacrimogene la protestul fermierilor din Piața Victoriei și mută presiunea pe Guvern, susținând că intervenția Jandarmeriei a afectat „o mulțime întreagă”, potrivit Adevărul . Formațiunea afirmă că persoanele care au forțat cordoanele și au recurs la violență „trebuie identificate și sancționate individual”, dar cere clarificări privind modul în care a fost decisă intervenția și de ce nu au fost izolați strict cei care provocau incidente. „Nimic nu justifică însă o reacție care ajunge să afecteze o mulțime întreagă” AUR susține că efectele gazelor lacrimogene s-ar fi resimțit inclusiv în Pasajul Victoria și în zona accesurilor subterane și cere Jandarmeriei să explice „cine a dispus intervenția, în ce condiții” și de ce nu a fost limitată la persoanele violente. În comunicat, partidul compară imaginile de acum cu protestele din 10 august 2018 , argumentând că „ordinea publică nu se apără pedepsind colectiv”. Criticile către premierul Ilie Bolojan : „dialog, nu cordoane” Pe lângă intervenția forțelor de ordine, AUR îl critică pe premierul Ilie Bolojan, susținând că Executivul ar fi cunoscut „de mai multe săptămâni” problemele crescătorilor de animale, fără să găsească soluții. Partidul invocă și protestul din 30 iulie, când fermierii ar fi cerut să discute direct cu premierul, dar acesta nu ar fi participat la negocieri, delegându-l pe Tánczos Barna. „Un premier nu se poate baricada politic în clădirea Guvernului și apoi să lase forțele de ordine să gestioneze o criză” AUR spune că susține protestul pașnic, dar nu justifică violențele, avertizând că lipsa unor soluții poate amplifica tensiunile. Contextul incidentelor din Piața Victoriei Potrivit relatării, protestul neautorizat a degenerat în „violențe extrem de grave”, după ce „agitatori din afara sectorului agricol” ar fi aruncat cu pietre și mobilier stradal și ar fi încercat să pătrundă în sediul Guvernului. Incidentele au dus la blocarea traficului pe artere majore din Capitală, amenzi în valoare totală de 11.000 de lei, persoane duse la secția de poliție și manifestanți care au avut nevoie de îngrijiri medicale. [...]
Escaladarea protestului fermierilor în violențe pune presiune pe autorități să gestioneze ordinea publică , în timp ce scena politică încearcă să capitalizeze momentul: europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD și AUR că „instrumentalizează politic” manifestația din Piața Victoriei și vorbește despre consolidarea unei „alianțe antieuropene” între cele două partide, potrivit Adevărul . Mureșan susține, într-un mesaj publicat pe Facebook, că PSD și AUR ar folosi protestul „în mod populist” și că acest lucru ar arăta o apropiere politică între cele două formațiuni. El leagă acuzația de episoade anterioare în care, spune el, cele două partide ar fi acționat împreună: „Mai întâi au dărâmat guvernul împreună. Apoi au votat legi în Parlament împreună”. „Modul în care AUR și PSD instrumentalizează politic protestul din Piața Victoriei este un nou exemplu că alianța antieuropeană PSD–AUR se consolidează.” Ce s-a întâmplat în Piața Victoriei Protestul fermierilor din Piața Victoriei a degenerat după ce mai mulți manifestanți au aruncat cu pietre și alte obiecte în jandarmi și au încercat să forțeze cordonul de protecție din zona Guvernului. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea grupurilor agresive, iar incidentele s-au extins ulterior și în zone apropiate, inclusiv spre Calea Victoriei. Bilanțul intervenției: audieri și persoane rănite Potrivit Jandarmeriei Capitalei, 26 de participanți agresivi au fost scoși din mulțime și duși la sediile de poliție pentru identificare și stabilirea măsurilor legale. În urma incidentelor, 24 de persoane au primit îngrijiri medicale, inclusiv opt jandarmi. Patru persoane au fost transportate la spital, între acestea fiind și un jandarm. De ce contează Dincolo de revendicările inițiale ale protestului, escaladarea în violențe mută miza în zona de ordine publică și responsabilitate instituțională: intervenția jandarmeriei, anchetele și eventualele sancțiuni pot influența atât modul în care vor fi gestionate protestele viitoare, cât și felul în care actorii politici încearcă să își asume sau să exploateze public aceste episoade. Pentru moment, informațiile disponibile se rezumă la bilanțul comunicat de Jandarmeria Capitalei și la reacția politică a europarlamentarului PNL. [...]
