Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu susține că TVA diferențiat la carburanți este posibil, potrivit News.ro, și îl contrazice pe premier, pe fondul discuțiilor din coaliție despre măsuri pentru criza carburanților.
Președintele PSD a declarat miercuri, la Parlament, că ordonanța adoptată de Guvern în legătură cu criza carburanților „nu are niciun efect”, ci doar stabilește cadrul. Grindeanu a spus că, de aproximativ o lună, ministrul Bogdan Ivan ar fi prezentat în coaliție mai multe scenarii, însă decizia politică a întârziat, iar „marea decizie” de luni a fost înființarea unui grup de lucru.
În acest context, Grindeanu a afirmat că România ar fi „ultima țară din Uniunea Europeană” care nu a acționat și a acuzat „cinism” în întârzierea adoptării unor măsuri, sugerând că statul ar putea obține „venituri suplimentare” sau „venituri excepționale” din această situație.
Liderul PSD a contestat afirmația premierului potrivit căreia nu se poate discuta despre TVA diferențiat, spunând că acest lucru este „fals” și că, într-o situație de criză, pot fi aplicate temporar măsuri speciale. El a indicat drept exemple Polonia și Spania, despre care a spus că au recurs la o astfel de soluție.
Întrebat despre intenția premierului de a reduce prețul doar la motorină, nu și la benzină, Grindeanu a respins ideea, calificând-o drept „o prostie”. În declarațiile citate, el și-a exprimat speranța ca la următoarea ședință de guvern să existe „măcar o decizie” privind intervenția pe piața carburanților.
Recomandate
Ilie Bolojan spune că nu ia în calcul demisia din funcția de premier , în contextul tensiunilor din coaliție, potrivit HotNews.ro . Șeful Guvernului a susținut, într-o intervenție la Europa FM, că deciziile cabinetului au avut acceptul prealabil al coaliției și că cei care provoacă crize politice trebuie să își asume consecințele. Întrebat despre o eventuală plecare de la Palatul Victoria, pe fondul condiționărilor puse de PSD pentru continuarea guvernării, Bolojan a respins scenariul. „Nu iau în calcul o astfel de ipoteză. Caut să mă comport responsabil cât timp am onoarea să ocup această funcţie, cât timp suntem într-o situaţie problematică şi sigur, cei care generează crizele trebuie să-şi asume consecinţele acestor lucruri şi să acţioneze politic aşa cum consideră de cuviinţă.” În același context, liderul PNL a transmis că partidul își stabilește singur conducerea și premierul, avertizând că, dacă deciziile sunt luate „în alte sedii”, formațiunea riscă să devină irelevantă. El a argumentat că schimbarea unui cabinet cu altul nu rezolvă automat problemele României, ci poate deschide o perioadă de instabilitate în care nu se iau deciziile necesare. Bolojan a respins și varianta unui guvern minoritar ca soluție de ieșire din criză, deși a admis că România a mai funcționat în trecut în astfel de formule. Totodată, întrebat dacă ia în calcul o candidatură la alegerile prezidențiale din 2030, a negat, invocând existența unui președinte pe care PNL l-a susținut în turul al doilea și care ar dori să candideze. Pe de altă parte, PSD a demarat o consultare internă în teritoriu privind poziționarea față de actuala coaliție, care ar urma să se încheie cu un vot intern pe 20 aprilie, relatează HotNews.ro. Surse social-democrate citate de publicație susțin că obiectivul principal al demersului este forțarea înlocuirii premierului, în timp ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că partidul ar putea continua guvernarea dacă se schimbă protocolul coaliției sau ar putea trece în opoziție și a lăsat deschisă inclusiv posibilitatea unei rocade anticipate a premierilor. [...]
Sorin Grindeanu nu exclude ca PSD să preia guvernarea și funcția de premier , după consultările interne programate pe 20 aprilie, potrivit Antena 3 CNN . Liderul PSD spune că, în întâlnirile regionale desfășurate până acum, nu a existat nicio voce care să susțină continuarea guvernării în formula actuală, cu Ilie Bolojan premier. Consultările din partid și mesajul către coaliție Grindeanu a afirmat că PSD a organizat cinci întâlniri regionale, cu participarea a „peste 30 de județe”, urmând și reuniunea Ilfov-București. Din discuțiile purtate, el susține că nemulțumirea dominantă vizează modul în care funcționează coaliția, iar varianta menținerii actualei formule nu ar avea susținere internă. „Ceea ce îmi spun colegii din aceste mai bine de 30 de județe (...) e că nu ne mai dorim să continuăm în forma asta.” În același timp, Grindeanu a indicat că PSD își va stabili poziția după votul intern din 20 aprilie și a promis că partidul va prezenta public opțiunea aleasă, inclusiv prin detalierea scenariilor discutate. Scenariul „PSD cu premier” și schimbarea conducerii Guvernului Întrebat despre posibilitatea ca PSD să își asume guvernarea cu propriul premier, Grindeanu a spus că această variantă poate fi inclusă în scenariul unei coaliții menținute, dar cu un alt prim-ministru. El a evitat să intre în detalii înainte de consultarea internă, invocând nevoia unei decizii colective. Liderul PSD a mai arătat că discuțiile din partid au inclus și o „autoevaluare”, la care au participat „aproape toți miniștrii”, înainte ca el să prezinte „cele trei scenarii” care urmează să fie dezbătute. Opțiunile PSD la 20 aprilie și posibile consecințe politice Conform relatării, Grindeanu a reiterat că, dacă nu va fi posibilă o coaliție cu partide pro-europene, PSD poate trece în opoziție. El a subliniat că partidul nu își propune să comenteze organizarea internă a PNL sau USR și că decizia va fi luată strict din perspectiva PSD. Cele trei scenarii anunțate pentru dezbaterea din 20 aprilie sunt: trecerea PSD în opoziție; schimbarea lui Ilie Bolojan și a ministerelor; continuarea guvernării. În privința discuțiilor despre protocolul de guvernare, Grindeanu a spus că documentul existent nu ar fi legat de nume concrete, menționând explicit că nu „spune despre Bolojan, Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor sau Dominic Fritz”. Anticipatele și tema „stabilității” în relația cu mediul de afaceri Întrebat despre alegeri anticipate, Grindeanu a condiționat ideea de stabilitate politică de efectele economice, arătând că stabilitatea este utilă „dacă îți oferă prosperitate” și dacă „direcția în care merge țara e una bună”. El a spus că PSD va încerca să acționeze „de bună credință” într-o coaliție pro-europeană, dacă există o majoritate care să susțină această formulă. În același articol este menționată și poziția liderului deputaților UDMR, Csoma Botond, care a declarat la RFI că ruperea coaliției și scenariul anticipatelor ar avea consecințe grave și ar avantaja doar AUR. [...]
Dragoş Pîslaru avertizează PSD că destabilizarea Guvernului e „gravă iresponsabilitate” , potrivit News.ro . Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a transmis, vineri, un mesaj public către PSD, în care critică ameninţările privind ieşirea de la guvernare şi cere „maturitate” politică, pe fondul riscurilor de securitate şi al presiunilor economice. Într-o postare pe Facebook, Pîslaru susţine că România traversează o perioadă complicată, invocând războiul de la graniţă, conflictul din Orientul Mijlociu, volatilitatea economică, tensiunile de pe pieţe şi riscul reapariţiei unei crize energetice. În acest context, ministrul pune accent pe miza finalizării reformelor şi investiţiilor din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), de care ar depinde „bugetul, credibilitatea şi direcţia” ţării. „Orice tentativă de destabilizare a Guvernului este un act de gravă iresponsabilitate şi o dovadă de totală lipsă de respect faţă de români.” Ministrul afirmă că poate înţelege competiţia politică şi diferenţele de opinie, inclusiv tentaţia mesajelor populiste, însă respinge ideea declanşării unei crize politice pentru interese de partid sau personale. „Asta nu mai este politică. Este iresponsabilitate”, spune Pîslaru, în mesajul citat de News.ro. Pîslaru mai afirmă că reformele rămase de îndeplinit în PNRR „valorează, în termeni financiari, sute de milioane de euro” şi sunt „non-negociabile”, insistând că trebuie realizate „la timp şi fără scuze”. El critică, totodată, ameninţările publice de tipul „ieşim din coaliţie” şi cere colaborare în interiorul guvernării, avertizând că România „nu mai are nevoie de politicieni care îşi flexează muşchii pe la televizor ca să dea bine la partid”. [...]
Dacian Cioloș a fost numit consilier prezidențial de Nicușor Dan , potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială anunță că președintele României a semnat vineri, 3 aprilie 2026, decretul de numire. Numirea intră în vigoare de luni, 6 aprilie, când Cioloș își va prelua atribuțiile, conform comunicării citate de publicație. „Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 3 aprilie 2026, pentru numirea în funcția de consilier prezidențial a domnului Dacian Julien Cioloș”, transmite Administrația Prezidențială, care precizează că acesta își va asuma rolul de luni, 6 aprilie. În același context, Nicușor Dan l-a propus pe Dacian Cioloș pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei, în cadrul evenimentului dedicat Zilei Internaționale a Francofoniei, mai notează sursa. Cioloș a mai ocupat o funcție de consilier prezidențial în perioada în care Ilie Bolojan a asigurat interimatul la conducerea statului, după demisia fostului președinte Klaus Iohannis. În planul carierei publice, Cioloș a fost ministru al Agriculturii în 2007 și comisar european pentru Agricultură, numit în 2009 și învestit în funcție în 2010, iar în noiembrie 2015 a fost desemnat prim-ministru după demisia lui Victor Ponta, pe fondul tragediei de la Colectiv. [...]
România trebuie să plătească aproape 3,5 miliarde de lei către Pfizer, plus penalități zilnice , după o sentință în primă instanță a unui tribunal din Belgia, iar Guvernul vrea să negocieze o eșalonare și să oprească acumularea dobânzilor, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan a spus că hotărârea este „din păcate, executorie” și că, în zilele următoare, Executivul intenționează să ia legătura cu Pfizer pentru a începe negocieri. Miza imediată, din perspectiva Guvernului, este limitarea costurilor suplimentare care se adaugă sumei stabilite de instanță. „Ceea ce trebuie să facem cât mai repede posibil în zilele următoare este să luăm legătura cu firma Pfizer, să începem o negociere, să blocăm plata dobânzilor şi să vedem care este modalitatea prin care putem găsi o formulă ca această plată să se facă într-o manieră eşalonată.” Bolojan a legat situația de decizii luate în perioada guvernărilor anterioare, afirmând că „așa se întâmplă când, fiind în guvernare, se iau uneori decizii greșite, decizii negândite”. Totodată, premierul a anunțat că a cerut Ministerului Finanțelor și Ministerului Sănătății să întocmească o cronologie a cazului, „ca opinia publică să aibă o cronologie cât mai exactă a ceea ce s-a întâmplat”. În același context, Digi24 notează că România a pierdut miercuri, în primă instanță, procesul deschis de Pfizer în Belgia, pe fondul refuzului de a achita doze de vaccin COVID-19 contractate în anii pandemiei. Decizia obligă România să achite peste 600 de milioane de euro, sumă asociată, conform articolului, echivalentului a 28 de milioane de doze pe care statul român ar fi refuzat să le mai plătească începând cu 2023. Elementele principale reținute în articol despre situația contractuală și litigiul din Belgia includ: hotărârea este în primă instanță și este descrisă ca executorie; suma indicată de premier este de aproape 3,5 miliarde de lei, la care se adaugă penalități zilnice; România și Polonia sunt prezentate ca fiind în situații similare; instanța belgiană a apreciat că România nu a îndeplinit condițiile de încetare a acordului și nu a demonstrat un abuz de poziție dominantă al Pfizer; Pfizer spune că se așteaptă ca statele membre vizate să respecte decizia instanței. Pe firul evenimentelor, Digi24 arată că, în 2023, Comisia Europeană și Pfizer au convenit un amendament pentru reducerea numărului de doze și extinderea livrărilor până în 2026, informație atribuită de publicație Context.ro (menționată în articol). Guvernul României ar fi refuzat să semneze amendamentul și ar fi rămas cu prevederile contractului inițial din 2021, care obliga România să cumpere 32 de milioane de doze până în iunie 2023. În plângerea citată de Digi24, Pfizer mai susține că a propus o mediere cu participarea Comisiei Europene, însă Executivul „nu a răspuns niciodată”, iar compania a cerut și dobândă „la rata de finanțare a Băncii Centrale Europene plus 5 puncte”, precum și cheltuieli de judecată de 22.500 de euro. [...]
Péter Magyar, fost aliat al lui Viktor Orbán, își propune să pună capăt erei acestuia în Ungaria . Magyar, liderul opoziției, a demarat o campanie electorală intensă, vizitând toate cele 106 circumscripții din Ungaria. Campania sa este marcată de acuzații de corupție și amenințări cu publicarea de imagini compromițătoare. Magyar, în vârstă de 45 de ani, a fost membru al partidului Fidesz timp de 22 de ani, până în 2024. Acum, el reprezintă o amenințare semnificativă la adresa dominației lui Orbán, care a câștigat patru alegeri consecutive începând cu 2010. Sloganul său electoral pentru alegerile din 12 aprilie 2026, „Acum”, subliniază urgența momentului și este inspirat dintr-un apel revoluționar din secolul al XIX-lea. În turneul său, Magyar a susținut numeroase discursuri zilnice și a reușit să atragă susținători chiar și în zonele tradițional dominate de Fidesz. Anul trecut, a parcurs pe jos 300 de kilometri de la Budapesta la granița cu România, într-o încercare de a atrage alegătorii tradiționali ai Fidesz de partea sa. Promisiuni și provocări Magyar promite să combată corupția și să îmbunătățească starea economică a Ungariei. El a promis, de asemenea, să deblocheze miliarde de euro din fonduri europene, înghețate din cauza îngrijorărilor privind statul de drept. Cu toate acestea, Orbán l-a descris pe Magyar ca pe o „marionetă” a Uniunii Europene și a Ucrainei. Într-un interviu viral pe YouTube, Magyar a explicat de ce a părăsit Fidesz, subliniind că actuala opoziție este ineficientă și că schimbarea trebuie să vină din interior. El a recunoscut că decizia sa de a se opune lui Orbán a fost dificilă, dar necesară. „Nu vreau să fac parte dintr-un sistem în care adevărații decidenți se ascund în spatele fustelor femeilor”, a scris Magyar pe Facebook, referindu-se la scandalurile recente din Fidesz. Reacții și perspective În ciuda provocărilor, Magyar a obținut sprijin semnificativ. Partidul său, Tisza, a câștigat 29,6% din voturi la alegerile europene, iar sondajele recente îl plasează cu mult înaintea Fidesz. Magyar critică relațiile apropiate ale lui Orbán cu Rusia și a reușit să atragă atenția publicului tânăr, care vede în Fidesz o elită coruptă. În contextul unei schimbări majore de percepție publică, sondajele arată că partidul Tisza este favorit să câștige alegerile. „Putem observa o schimbare majoră în percepția publicului”, a declarat Endre Hann de la agenția Median, subliniind că oamenii cred acum că schimbarea este posibilă. Concluzie Pe măsură ce alegerile se apropie, Magyar continuă să fie o forță de luat în seamă în politica ungară. Cu o săptămână înainte de alegeri, Orbán încearcă să-și mobilizeze susținătorii pentru a evita o înfrângere zdrobitoare. În acest context, Péter Magyar se prezintă ca o alternativă viabilă la actualul guvern, promițând schimbări semnificative pentru Ungaria. [...]
