Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu susține că TVA diferențiat la carburanți este posibil, potrivit News.ro, și îl contrazice pe premier, pe fondul discuțiilor din coaliție despre măsuri pentru criza carburanților.
Președintele PSD a declarat miercuri, la Parlament, că ordonanța adoptată de Guvern în legătură cu criza carburanților „nu are niciun efect”, ci doar stabilește cadrul. Grindeanu a spus că, de aproximativ o lună, ministrul Bogdan Ivan ar fi prezentat în coaliție mai multe scenarii, însă decizia politică a întârziat, iar „marea decizie” de luni a fost înființarea unui grup de lucru.
În acest context, Grindeanu a afirmat că România ar fi „ultima țară din Uniunea Europeană” care nu a acționat și a acuzat „cinism” în întârzierea adoptării unor măsuri, sugerând că statul ar putea obține „venituri suplimentare” sau „venituri excepționale” din această situație.
Liderul PSD a contestat afirmația premierului potrivit căreia nu se poate discuta despre TVA diferențiat, spunând că acest lucru este „fals” și că, într-o situație de criză, pot fi aplicate temporar măsuri speciale. El a indicat drept exemple Polonia și Spania, despre care a spus că au recurs la o astfel de soluție.
Întrebat despre intenția premierului de a reduce prețul doar la motorină, nu și la benzină, Grindeanu a respins ideea, calificând-o drept „o prostie”. În declarațiile citate, el și-a exprimat speranța ca la următoarea ședință de guvern să existe „măcar o decizie” privind intervenția pe piața carburanților.
Recomandate
Ilie Bolojan avertizează că „pseudo-stabilitatea” obținută printr-o guvernare în care „toate partidele stau în guvernare” poate alimenta votul de protest , potrivit News . Liderul PNL susține că România „nu își mai poate permite” o opoziție formată din partide care „în afară de a contesta, nu au demonstrat niciodată nimic”, iar PNL trebuie să-și delimiteze mai ferm poziția față de USR și PSD . În intervenția de vineri, la dezbaterea aniversară „PNL 151 de ani – Modernizare cu rădăcini”, Bolojan a legat ideea de stabilitate politică de riscul consolidării „votului împotrivă” dacă guvernarea rămâne una de tip defensiv, fără schimbări vizibile. El a spus că, după „zece luni de guvernare”, există spațiu pentru a „schimba din guvernare foarte multe lucruri”, inclusiv prin stabilirea unor „reguli valabile pentru toți” și prin valorizarea comunităților. Mesajul politic: guvernare cu rezultate și o opoziție „funcțională” Bolojan a argumentat că schimbarea nu vine „doar de la București”, ci din comunitățile locale, sugerând că performanța administrativă și politicile aplicate la nivel local sunt esențiale pentru credibilitatea guvernării și pentru reducerea polarizării electorale. Totodată, președintele PNL a indicat nevoia ca partidul să fie „mai clar din punct de vedere doctrinar”, plasând această clarificare în contextul repoziționării față de alte formațiuni. Delimitări față de USR și PSD, cu țintă electorală 2028 În relația cu celelalte partide, Bolojan a insistat că PNL nu va fi „o clonă” a USR și că nici USR nu ar trebui să fie „o clonă” a PNL. În același timp, a spus că PNL „nu mai trebuie să accepte” să fie „brelocul” PSD, formulare folosită pentru a sublinia o delimitare politică mai fermă. „Dacă din nou toate partidele stau în guvernare şi doar asigură o pseudo-stabilitate, votul împotrivă se va consolida.” „România, ca ţară, nu îşi mai poate permite ca în opoziţie să fie partide care, în afară de a contesta, nu au demonstrat niciodată nimic.” „PNL nu va fi niciodată o clonă a USR (...) dar nici nu mai trebuie să acceptăm să fim brelocul PSD (...) acest partid poate să obţină maxim posibil (...) în 2028.” Din declarațiile citate de News nu rezultă măsuri concrete sau un calendar de decizii, însă mesajul central este unul de repoziționare: Bolojan leagă stabilitatea politică de rezultate măsurabile și avertizează că o guvernare percepută ca „pseudo-stabilă” poate întări curentele de vot anti-sistem. [...]
După consultările fără rezultat de la Cotroceni, desemnarea unui premier riscă să împingă România spre un guvern cu mandat scurt , într-un context în care majoritatea parlamentară rămâne fragilă și condiționată de veto-uri reciproce, potrivit unei analize publicate de Libertatea . Prima săptămână de consultări s-a încheiat fără o concluzie privind numirea unui nou prim-ministru, ceea ce prelungește incertitudinea politică. Doi analiști – Vlad Adamescu și Sergiu Mișcoiu – descriu opțiunile rămase pentru președintele Nicușor Dan și limitele lor, inclusiv din perspectiva stabilității guvernării. Două scenarii: prelungirea negocierilor sau „soluția de avarie” a unui tehnocrat Vlad Adamescu susține că o variantă ar fi prelungirea consultărilor pentru a permite o reconfigurare internă în PNL, care ar putea duce la refacerea unei alianțe cu PSD și UDMR. Analistul consideră însă scenariul „puțin plauzibil” și avertizează că, chiar dacă ar prinde contur, un asemenea guvern ar funcționa mai degrabă ca o formulă temporară, „de supraviețuire economică”, fără perspectivă de durată. Alternativa, în lipsa unei voințe politice pentru o majoritate, ar fi un guvern tehnocrat. Adamescu o descrie ca pe o soluție de avarie, cu o diferență majoră față de precedentele experiențe: ar apărea cu circa doi ani și jumătate înainte de alegerile parlamentare, nu în proximitatea unui scrutin. În această logică, el anticipează că o nouă criză politică ar putea reapărea în toamnă sau iarnă, când s-ar încerca din nou formarea unui guvern politic. Blocajul din Parlament: veto-uri și o majoritate greu de construit fără AUR Sergiu Mișcoiu arată că negocierile nu au produs „evoluții semnificative”, iar partidele au rămas pe pozițiile inițiale: PNL și USR exclud participarea sau susținerea unui guvern cu PSD (inclusiv dacă ar fi condus de un tehnocrat), în timp ce PSD își menține veto-ul față de Ilie Bolojan. În acest context, Mișcoiu vede două variante de lucru pentru președinte: Mandat pentru PSD să formeze guvernul, cu Sorin Grindeanu propus premier; condiția-cheie ar fi existența unei majorități care să excludă AUR , lucru pe care Grindeanu „nu poate garanta”, dar pe care președintele l-ar putea accepta sub presiunea desemnării rapide. Guvern tehnocrat , votat de fosta coaliție pro-europeană, pe baza unui program discutat cu partidele. Mișcoiu indică drept profil probabil „un finanțist sau un economist” cu legături profesionale în zona Băncii Naționale sau a instituțiilor bancare internaționale, dar avertizează că mandatul ar rămâne limitat de lipsa unei majorități stabile și ar putea rezista cel mult peste vară și, „în mod ideal”, până în toamnă. Traseismul parlamentar complică și mai mult ecuația majorității Mișcoiu mai semnalează intensificarea migrației parlamentare după moțiunea de cenzură, cu aleși care își renegociază individual pozițiile și se reorientează atât spre partide mari (PNL, PSD), cât și spre micro-formațiuni apărute în siajul POT și SOS România. În exemplele invocate, analistul menționează inclusiv cazul unui fost deputat SOS (Jianu) care a trecut la grupul PSD și ulterior la grupul PNL. În lectura sa, miza acestor repoziționări este obținerea de avantaje prin susținerea unui eventual guvern controlat de PSD, iar fenomenul ar putea să se amplifice în perioada următoare. Ce urmează Potrivit analizei, presiunea pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier a crescut, iar decizia ar urma să fie luată „cel mai probabil” în perioada imediat următoare. Indiferent de opțiune, ambii analiști descriu o guvernare cu stabilitate redusă, în care majoritatea parlamentară rămâne dificil de construit și ușor de fisurat. [...]
România riscă să intre în anticipate fără reguli de aplicare , iar organizarea unui scrutin rapid ar depinde, în practică, de soluții de urgență cu risc de contestare, potrivit unei analize Digi24 . Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) , Adrian Țuțuianu, spune că există doar cadrul constituțional pentru dizolvarea Parlamentului, nu și o lege care să stabilească termenele și pașii concreți ai alegerilor parlamentare anticipate. Miza este una de reglementare și funcționare instituțională: în lipsa unui act normativ aplicabil, calendarul de campanie, înscrierea candidaților și organizarea efectivă a votului nu au, în acest moment, o procedură clară pentru scenariul unei crize politice care duce la anticipate. „Nu avem astăzi o reglementare care să fie aplicabilă unui proces electoral generat de o criză politică majoră.” Ce problemă indică AEP: Constituția există, dar lipsește „manualul” de implementare În ultimele săptămâni, mai mulți parlamentari au invocat alegerile anticipate ca posibilă ieșire din criza politică apărută după destrămarea coaliției de guvernare. În acest context, șeful AEP atrage atenția că, dincolo de procedura complicată prevăzută de Constituție, nu există un cadru legal care să spună explicit cum se comprimă și cum se aplică termenele electorale într-un astfel de scenariu. Țuțuianu afirmă că AEP ar trebui să propună o soluție tocmai pentru că un „eveniment electoral neanticipat la nivel național” se poate produce oricând. Lecția din 2020: soluția de urgență poate cădea la Curtea Constituțională România a fost „cel mai aproape” de anticipate în 2020, după demiterea Guvernului Orban prin moțiune de cenzură, când s-a încercat declanșarea mecanismului constituțional pentru dizolvarea Parlamentului. Demersul a fost abandonat odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19. În același context, Țuțuianu amintește că, în 2020, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care includea reglementări pentru anticipate, dar aceasta a fost declarată neconstituțională. El susține că ar fi nevoie de un capitol distinct într-un viitor Cod Electoral, dedicat alegerilor anticipate, inclusiv pentru ajustarea termenelor și a arhitecturii electorale (birouri electorale, circumscripții, durata campaniei). Ce s-ar întâmpla „dacă mâine” s-ar dizolva Parlamentul Șeful AEP spune că instituțiile ar fi luate prin surprindere dacă dizolvarea Parlamentului ar avea loc în actualul context politic. Într-un astfel de scenariu, AEP ar trebui să vină „în câteva zile” cu o reglementare care să permită încadrarea în termenul constituțional. „Ar fi aproape imposibil, pentru că am ajunge din nou la o ordonanță de urgență a Guvernului, care ar putea fi considerată neconstituțională.” Ce spune Constituția și de ce nu e suficient Constituția stabilește condițiile dizolvării Parlamentului și termenul pentru organizarea alegerilor, însă analiza arată că aceste prevederi ar trebui completate de legislație electorală specifică. Principalele repere constituționale menționate: Articolul 89 : Președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură; există și limitări (o singură dizolvare pe an, interdicții în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și în stări excepționale). Articolul 63 : alegerile pentru Camera Deputaților și Senat au loc în cel mult 3 luni de la dizolvarea Parlamentului. Context: de ce anticipate nu au existat după 1989 Materialul notează că, în România postdecembristă, Parlamentul nu a fost niciodată dizolvat. Printre explicațiile invocate: procedura presupune o criză politică prelungită și, atunci când s-a discutat serios despre această variantă, mulți parlamentari au preferat evitarea anticipatelor pentru a nu-și pierde mandatele înainte de termen. [...]
Ilie Bolojan respinge acuzațiile PSD în cazul fraților Micula și mută disputa în zona răspunderii guvernării , susținând că social-democrații lansează „pseudoștiri” pentru a evita asumarea responsabilității după căderea Executivului, potrivit Mediafax . Premierul interimar spune că PSD ar fi preferat atacurile politice și „informațiile false” în locul unei propuneri „clare” de premier și a unor soluții politice. În acest context, Bolojan afirmă că tema fraților Micula este folosită pentru a alimenta acuzații publice fără bază. „Pentru a acoperi această fugă de răspundere, se creează tot felul de pseudoștiri.” Ce spune Bolojan despre discuțiile invocate în cazul Micula Bolojan afirmă că, în toamna anului trecut, în interiorul Guvernului au existat „discuții tehnice” privind poziția statului român față de sentințe și litigii mai vechi care vizau compania controlată de frații Micula. Potrivit lui, într-o astfel de întâlnire a fost evocată o situație din perioada guvernării conduse de Ludovic Orban . În acest cadru, el acuză PSD că ar fi amestecat perioadele și ar fi atribuit actualei conduceri a Guvernului discuții care ar fi avut loc în alt mandat. „Cineva a povestit că pe vremea fostului premier Ludovic Orban s-au discutat niște fonduri. Să vii acum și să confunzi planurile, să spui că pe vremea actualului premier s-a întâmplat asta, să minți cu nerușinare, este inadmisibil.” Ținta directă: Daniel Zamfir și „nuanțarea” ulterioară Bolojan îl acuză direct pe senatorul PSD Daniel Zamfir că ar fi lansat informații false și că ulterior ar fi încercat să își nuanțeze declarațiile. „După aceea să corectezi și să spui doar «premierul» arată o lipsă totală de răspundere.” În plus, Bolojan afirmă că și informațiile vehiculate despre Alina Gorghiu ar face parte „din același registru al bluffurilor și minciunilor politice”, susținând că astfel de atacuri se întorc împotriva celor care le propagă. [...]
Doina Pană susține că măsurile anti-tăieri ilegale au lovit interese economice mari , iar în acest context spune că a fost otrăvită cu mercur, după ce a „luat din toate direcțiile” companiile care făceau profituri din lemnul tăiat ilegal, potrivit Antena 3 . Fostul ministru al Apelor și Pădurilor în Guvernul Mihai Tudose a relatat, în emisiunea „Ora de foc”, că a introdus și a împins către implementare instrumente și reguli care vizau trasabilitatea și controlul transporturilor de lemn, tocmai pentru că, spune ea, devalizarea pădurilor ajunsese „la un nivel uriaș”. Ce măsuri spune că a introdus și de ce contează economic În intervenția sa, Doina Pană a enumerat mai multe decizii care, în versiunea prezentată de ea, ar fi redus spațiul de manevră pentru lanțurile care valorificau lemn tăiat ilegal și ar fi crescut riscul operațional pentru transportatori și procesatori: „ radarul pădurilor ”, un sistem care urmărește drumul lemnului „din pădure până la destinatarul final”; Pană a spus că l-a dus la STS pentru a funcționa în continuare; trecerea în pază a ocoalelor silvice a tuturor pădurilor, inclusiv a celor cu proprietar neclar; pentru suprafețe de până în 30 de hectare, costul ar fi fost suportat de stat, iar peste 30 de hectare de proprietar; un mecanism de tip „112 pentru transport de lemn”, prin care cetățenii puteau semnala transporturi suspecte; modificări în zona contravențiilor silvice, astfel încât să se poată confisca mijlocul de transport folosit la transportul de lemn tăiat ilegal. Pană a susținut că aceste măsuri au afectat direct interese economice, indicând drept exemplu compania Schweighofer (pe care o numește „celebră deja”), despre care afirmă că „a pierdut uriaș” după schimbările promovate de ea. Acuzații, nuanțe și ținte politice Întrebată dacă acuză direct firma Schweighofer (menționată ca având între timp alt nume) că ar fi comandat otrăvirea, Doina Pană a spus că nu acuză „direct pe nimeni”, dar că nu poate să nu bănuiască, motivând că ar fi avut „cele mai mari daune”. În același context, fostul ministru a lansat acuzații la adresa fostului președinte Klaus Iohannis, afirmând că acesta nu ar fi convocat o ședință CSAT după episodul otrăvirii și că ar fi retrimis Codul Silvic în Parlament „exact cu motivele” invocate de Schweighofer. Pană a mai spus că ar fi existat scrisori ale companiei către miniștri, premier și președinte, iar argumentele ar fi fost preluate „identic”. Tot ea a invocat existența unor filmări cu cameră ascunsă realizate de „o firmă americană de investigații pe mediu”, despre care afirmă că ar arăta preluarea de lemn tăiat ilegal și acordarea de „bonus” pentru astfel de lemn. Ce rămâne neclar Relatarea este prezentată ca declarație a fostului ministru într-o emisiune TV. În material nu apar concluzii ale unei anchete sau documente oficiale care să confirme cine ar fi responsabil pentru otrăvire ori legătura directă cu o companie anume; Pană însăși spune că nu acuză direct pe nimeni, ci vorbește despre suspiciuni. [...]
PNL își asumă opoziția ca etapă de reformă internă , iar prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu cere o ruptură explicită de „PSD-ismul” pe care spune că a „contaminat” partidul în ultimii ani, potrivit HotNews , care citează News.ro . În declarații făcute duminică, Ciucu a spus că PNL este „dispus să își asume drumul corect” din opoziție, pentru ca „cei mai buni lideri, competenți, integri, asumați” să se evidențieze. El a insistat că apropierea de practicile pe care le asociază PSD nu a fost impusă din exterior, ci acceptată de partid. „Să ne lepădăm de PSD-ism, care ne-a contaminat în ultimii ani, cu voia noastră, este adevărat, cu voia noastră. Nu ne-a obligat nimeni.” De la „propagandă” la livrare de proiecte Un alt mesaj central al lui Ciucu a fost că, în perioada următoare, „contează mai puțin propaganda”, iar accentul ar trebui pus pe rezultate măsurabile pentru cetățeni: ședințe „la timp”, proiecte „la timp” și asumarea unor proiecte „grele”, chiar dacă sunt nepopulare și produc disconfort. În același context, Ciucu a legat această abordare de obiectivele sale administrative, afirmând că își propune, „din poziția de primar general”, să livreze pentru București și să evite eșecul de imagine. Mesaj intern: fără „împăunare” cu trecutul partidului La un eveniment de celebrare a 151 de ani de la înființarea PNL, Ciucu a mai spus că istoria partidului nu poate fi folosită ca substitut pentru performanța actuală și că liberalii de azi nu ar trebui să-și aroge meritele generațiilor anterioare. „Meritele liberalilor dinaintea noastră nu sunt meritele noastre.” Contextul și declarațiile sunt relatate și de News.ro . [...]
