Știri
Știri din categoria Politică
Criza politică de la București începe să afecteze agenda externă a României, după ce, potrivit News, vizita în România a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, a fost amânată în urma unei discuții cu președintele Nicușor Dan, la Summitul de la Erevan.
Surse oficiale citate de publicație arată că Nicușor Dan a informat-o pe Roberta Metsola despre „situația din România”, în contextul în care PSD a decis să iasă de la guvernare și să își retragă sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. În acest cadru, părțile ar fi convenit amânarea vizitei oficialului european.
Tot pe fondul crizei politice și al ruperii coaliției de guvernare, președintele a decis să nu mai organizeze recepția de Ziua Europei, considerând că „nu mai este oportun un astfel de eveniment”, potrivit acelorași surse.
Informațiile indică o presiune directă a instabilității politice asupra calendarului de reprezentare externă și a evenimentelor instituționale, fără ca în material să fie precizat un nou termen pentru vizita Robertei Metsola în România.
Recomandate
PSD își leagă negocierile pentru noul Executiv de urgența economică și împinge spre un premier politic, cu Sorin Grindeanu prima opțiune , în timp ce varianta unui tehnocrat rămâne doar o soluție de avarie, potrivit declarațiilor liderului senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir , consemnate de HotNews . Zamfir susține că „săptămâna viitoare” ar putea fi decisivă pentru formarea unei majorități și a unui guvern, argumentând că România se află „pe un drum extrem de rău” din perspectiva situației economice. În același timp, el a insistat că nominalizarea premierului este atributul președintelui Nicușor Dan, iar PSD așteaptă propunerea de la Cotroceni. Miza PSD: guvern politic, nu tehnocrat În declarațiile de la Senat, Zamfir a indicat drept „prima opțiune” refacerea unei formule de guvernare cu partidele care au compus până acum coaliția, dar a spus că și un guvern minoritar rămâne posibil. Varianta unui premier tehnocrat nu este exclusă, însă nu este „de dorit” și nu reprezintă opțiunea principală a PSD. Totodată, Zamfir a afirmat că partidul vizează un „profil economic” pentru șeful Guvernului și l-a criticat pe Ilie Bolojan, despre care a spus că ar fi fost „deficitar” pe economie. În același pasaj, liderul PSD a invocat o serie de efecte economice, inclusiv dublarea inflației, scăderea puterii de cumpărare și un „trend de scădere accelerată” a economiei, fără a oferi date sau intervale de referință. Grindeanu, prima opțiune pentru funcția de premier Daniel Zamfir a spus explicit că Sorin Grindeanu, în calitate de președinte PSD, este prima opțiune a partidului pentru postul de prim-ministru. El a adăugat însă că PSD nu exclude ca premierul să vină „și din altă zonă”, inclusiv un tehnocrat, dacă nu se ajunge rapid la o înțelegere. Liniile roșii: Bolojan, „exclus” pentru PSD Întrebat despre poziția PNL, Zamfir a afirmat că nu cunoaște o altă opțiune a liberalilor decât susținerea lui Ilie Bolojan ca premier și a calificat această variantă drept „exclusă” pentru PSD și „sortită eșecului”. El a invocat faptul că Bolojan ar fi fost demis „cu 281 de voturi săptămâna trecută” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea reinvestirii sale în Parlament. Scenariul minoritar PSD–UDMR și aritmetica parlamentară În același context, Grindeanu a declarat că un guvern minoritar în jurul PSD și UDMR nu este varianta dorită, dar poate fi luată în calcul. HotNews notează, citând surse politice, că dacă PSD nu convinge o parte a PNL să se alăture unei noi coaliții, președintele Nicușor Dan ar putea încerca un guvern minoritar PSD–UDMR. Datele prezentate în articol indică următoarea aritmetică: PSD și UDMR au împreună 160 de parlamentari, sub pragul de 233 necesar învestirii; o formulă PSD, UDMR, grupul Minorităților Naționale și susținerea unor grupuri mici (POT, SOS, PACE) „poate aduna 241 de voturi”. Ce urmează: consultări la Cotroceni și condiții pentru viitorul Executiv Potrivit unor surse politice citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să cheme partidele la consultări oficiale la finalul acestei săptămâni, joi sau vineri, după Summitul B9 de la București. Publicația mai scrie că șeful statului nu ar desemna un premier dacă nu este sigur că acesta poate strânge voturile pentru încrederea Parlamentului, chiar cu prețul prelungirii interimatului. În paralel, surse oficiale au declarat pentru HotNews că președintele ar urma să impună o „foaie de parcurs” pentru viitorul Guvern, indiferent de formula aleasă; ca exemplu, este menționat obiectivul ca bugetul pentru anul viitor să fie definit până în toamnă. [...]
România rămâne cu un guvern interimar fără putere de legiferare, iar președintele Nicușor Dan ia în calcul patru formule de cabinet care ar trebui să treacă rapid de votul Parlamentului, potrivit Economedia . Cele patru scenarii aflate „pe masă”, conform informațiilor citate de Economedia (și atribuite și G4Media), sunt: guvern minoritar în jurul PSD; guvern minoritar în jurul PNL; guvern tehnocrat 100%; guvern cu premier tehnocrat și miniștri politici. Un detaliu relevant din discuțiile de la Cotroceni este că varianta desemnării din nou a lui Ilie Bolojan ca premier „nu a fost analizată”, potrivit surselor citate. Calendarul consultărilor și ținta pentru nominalizarea premierului Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după încheierea summitului B9 de la București, iar o nouă rundă de discuții este așteptată și săptămâna viitoare. Conform surselor citate, Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să aibă o propunere de premier și își dorește ca, în momentul nominalizării, candidatul să aibă deja o susținere agreată în Parlament, astfel încât să poată trece de vot. În același timp, rămâne neclar „cum ar putea avea asigurat votul un guvern minoritar”. De ce contează: blocajul de decizie al executivului interimar Contextul este criza guvernamentală declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan. După moțiunea de cenzură , PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD. În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce menține un blocaj operațional până la instalarea unui guvern cu mandat deplin. [...]
Președintele Nicușor Dan urmărește să evite o nominalizare de premier care să pice în Parlament , iar la Cotroceni sunt luate în calcul patru formule de guvernare, într-un context în care actualul executiv funcționează interimar și are atribuții limitate, potrivit G4Media . Miza imediată este una de funcționare a statului: sursa arată că Nicușor Dan își dorește ca, în momentul în care face nominalizarea, premierul propus să aibă deja o susținere „agreată” în Parlament, astfel încât să treacă de vot. Totuși, rămâne neclar cum ar putea fi asigurat acest vot în varianta unui guvern minoritar. Ce variante de guvern sunt pe masă Potrivit informațiilor citate, președintele are în acest moment patru scenarii: guvern minoritar în jurul PSD; guvern minoritar în jurul PNL; guvern tehnocrat 100%; guvern cu premier tehnocrat și miniștri politici. În același timp, posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier „nu a fost analizată la Cotroceni”, conform surselor citate. Calendarul consultărilor și termenul țintă Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după terminarea summit-ului B9 de la București. Sursa mai indică faptul că este de așteptat și o nouă rundă de discuții cu liderii politici săptămâna viitoare. Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să existe o propunere de premier. Contextul politic și blocajul executivului Criza guvernamentală a fost declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan, mai notează sursa. După moțiunea de cenzură , PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD. În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce crește presiunea pentru conturarea rapidă a unei majorități sau a unei formule care să treacă de Parlament. [...]
PNL exclude susținerea unui guvern condus de Sorin Grindeanu, ceea ce îngustează opțiunile de majoritate și prelungește incertitudinea politică . Potrivit Antena 3 , premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că liberalii nu vor vota un executiv cu Grindeanu premier și a cerut PSD să vină cu o soluție după moțiunea depusă împreună cu AUR, care a declanșat criza. Bolojan a legat miza ieșirii rapide din blocaj de funcționarea administrației în lunile următoare, invocând explicit jaloanele din PNRR (planul de reforme și investiții condiționat de îndeplinirea unor ținte), proiecte care ar trebui reașezate pentru a fi finalizate până la sfârșitul lui august și „toate aspectele legate de creditul pentru apărare”. De ce refuză PNL varianta Grindeanu Întrebat dacă ar vota un guvern condus de Sorin Grindeanu, Bolojan a spus că PNL a decis „fără echivoc” după moțiune să nu mai facă o coaliție cu PSD și că, în consecință, partidul „nu ar trebui să voteze un astfel de premier”. „PNL nu ar trebui să voteze un astfel de premier (Grindeanu - n. red.)” În argumentația sa, Bolojan a susținut că în ciclul electoral trecut coaliția a greșit printr-o guvernare „doar pentru funcții”, fără reforme, și a acuzat „capturarea statului” prin controlul unor instituții și companii „în scopul de a extrage rente”. Presiune pe PSD și scenariul guvernelor minoritare Bolojan a afirmat că, din punct de vedere politic, PSD ar avea responsabilitatea de a forma o majoritate, în condițiile în care moțiunea declanșată împreună cu AUR a dus la căderea guvernului fără a exista, până la acel moment, o soluție alternativă prezentată public. În același timp, a avertizat că, dacă nu se conturează o majoritate, România poate ajunge la guverne minoritare, pe care le consideră mai puțin stabile și mai puțin predictibile decât un executiv sprijinit de o majoritate parlamentară. În acest context, a indicat că, dacă PSD nu reușește să facă guvern, „ceilalți trebuie să-și asume”, menționând PNL, USR și UDMR. Ce urmează: consultări la Cotroceni, fără discuții despre anticipate Premierul interimar a spus că președintele urmează să aibă consultări cu conducerile partidelor și, în funcție de acestea, va veni cu o propunere, pe care o va face publică „la momentul potrivit”. Bolojan a precizat că nu a discutat despre alegeri anticipate, invocând dificultatea mecanismului parlamentar pentru declanșarea acestora. În privința unei eventuale reveniri în fruntea guvernului, Bolojan a declarat că nu s-ar da în lături dacă situația o va cere, dar a insistat că problema de fond rămâne capacitatea de a construi o majoritate și „o filosofie diferită de guvernare”. [...]
UDMR respinge ideea unui premier „neutru” și cere o majoritate politică pentru reforme , în condițiile în care Kelemen Hunor susține că viitorul șef al Guvernului trebuie să poată aduce PSD și PNL la aceeași masă, potrivit Mediafax . Întrebat la Antena 3 CNN dacă ar accepta să conducă un guvern format din partidele fostei coaliții și dacă ar putea fi un „liant” între PSD și PNL, liderul UDMR a răspuns: „Mă onorează ce spuneți dumneavoastră, dar avem o problemă. Pe mine mă cheamă Kelemen Hunor. Suntem în România totuși.” De ce contează: semnal împotriva unui guvern tehnocrat Kelemen Hunor a respins explicit varianta unui guvern tehnocrat, argumentând că un executiv fără responsabilitate politică ar fi vulnerabil și nu ar putea duce la capăt reforme dificile, chiar dacă ar putea fi învestit de Parlament. „Nu, în niciun caz. Guvernul tehnocrat poate fi investit (...) doar că un guvern tehnocrat va fi abandonat în prima curbă, fiindcă nu are o responsabilitate politică.” În același context, liderul UDMR a indicat „ Legea salarizării unitare ” drept exemplu de proiect dificil, pentru care spune că nici în coaliție nu s-a găsit încă o soluție. Ce formulă de majoritate vede UDMR Kelemen Hunor a spus că ar încerca refacerea unei majorități care să includă PSD, PNL, USR și UDMR. În paralel, el a afirmat că președintele Nicușor Dan ar trebui să desemneze un premier capabil să aducă PSD și PNL la aceeași masă. Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre un calendar al negocierilor sau despre nume concrete de premier, dincolo de discuția ipotetică în care a fost invocat Kelemen Hunor. [...]
Bucureștiul devine, pentru două zile, un nod de coordonare pe Flancul estic al NATO , odată cu sosirea marți a președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, și a secretarului general al NATO, Mark Rutte , înaintea Summitului București 9 (B9) găzduit miercuri la Cotroceni, potrivit G4Media . Karol Nawrocki urmează să fie primit de președintele României, Nicușor Dan, în a doua parte a zilei de marți, iar cei doi vor susține o conferință de presă comună. Mark Rutte va participa la o cină de lucru cu cei doi șefi de stat care co-prezidează summitul B9. La reuniune este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care va fi însoțit de soția sa, Olena Zelenska. Potrivit informațiilor citate, Olena Zelenska va avea un program comun cu partenera președintelui României, Mirabela Grădinaru, iar Zelenski va avea o intervenție la finalul sesiunii de lucru a B9. Miza politică: mesaj comun despre securitatea transatlantică și presiunea de pe Flancul estic Reuniunea la nivel înalt urmărește să sublinieze nevoia de consolidare a relației transatlantice, iar la final ar urma să fie transmisă o Declarație Comună care să evidențieze acest obiectiv, precum și atenția asupra Flancului estic al Alianței, amenințarea Rusiei în regiune și susținerea Ucrainei, conform surselor citate de Agerpres. Summitul, cu tema generală „Delivering More for Transatlantic Security”, este organizat în formatul B9 și al Țărilor Nordice și este co-prezidat de Nicușor Dan și Karol Nawrocki, potrivit Administrației Prezidențiale. Cine participă și cum arată agenda de la Cotroceni Conform listei prezentate, sunt anunțați, între alții: Mark Rutte, președinții Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Letoniei, Slovaciei și Finlandei, premierul Danemarcei, președintele Ucrainei, precum și reprezentanți ai SUA, Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. Agenda indicată include: 10:30 – primirea oficială a șefilor de delegație; 11:00 – sesiunea plenară (cu intervenții în deschidere ale președinților României și Poloniei); 14:20 – fotografia de familie; 14:30 – dejun de lucru; 17:00 – conferință de presă comună Nicușor Dan – Karol Nawrocki – Mark Rutte. Formatul București 9, inițiat în 2015 de România și Polonia, reunește statele de pe Flancul estic al NATO: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia. [...]
