Știri
Știri din categoria Politică
Reconfirmarea lui George Simion ca vicepreședinte ECR consolidează influența AUR în a treia forță politică din Parlamentul European, într-un moment în care grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și-a crescut ponderea după alegerile europene din 2024, potrivit HotNews.
George Simion, președintele AUR, a fost reconfirmat vineri vicepreședinte al Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR Party), informație transmisă de Agerpres și bazată pe un comunicat al AUR. Conform comunicatului, votul din Consiliul ECR a fost „în unanimitate”, iar Simion rămâne unul dintre cei trei vicepreședinți ai formațiunii.
Reconfirmarea vine în contextul în care ECR a devenit, după alegerile din 2024, a treia formațiune ca mărime în legislativul UE. Tot din 2024, AUR face parte din grupul ECR din Parlamentul European, alături de partide precum Frații Italiei (condus de Giorgia Meloni) și Lege și Justiție (PiS) din Polonia.
AUR are cinci europarlamentari, iar delegația sa este a treia ca mărime din grup, după Frații Italiei (24 de locuri) și PiS (20), potrivit aceleiași surse.
În conducerea ECR Party, președinte este Mateusz Morawiecki, premier al Poloniei în perioada 2018–2023. Ceilalți doi vicepreședinți menționați sunt italianul Carlo Fidanza și Marion Maréchal.
Simion a fost ales prima dată vicepreședinte ECR în ianuarie 2025, când Morawiecki a preluat conducerea de la Giorgia Meloni, mai notează publicația.
ECR Party a fost înființat în 2009 de conservatorii britanici și polonezi. Este descris ca un partid politic european de dreapta, cu membri importanți precum Lege și Justiție, Frații Italiei, Partidul Ceh Civic Democrat (ODS) și Democrații Suedezi.
În comunicatul AUR citat de HotNews, reconfirmarea este prezentată ca o „recunoaștere” a eforturilor partidului și ca un semnal de sprijin pentru inițiativele sale la nivel european, în logica promovării suveranității statelor membre. Pentru AUR, menținerea unei funcții de vârf în ECR întărește profilul partidului în interiorul unei familii politice care câștigă greutate în Parlamentul European.
Recomandate
AUR își condiționează sprijinul parlamentar de o formulă de guvernare care să-l includă , iar liderul senatorilor partidului, Petrișor Peiu , susține că presiunea publică este direcționată greșit în disputa privind formarea noului Executiv, potrivit G4Media . Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Peiu afirmă că AUR este acuzat că nu ar vrea să voteze „un nou guvern PSD– Nicușor Dan ”, format fără participarea partidului, și îi numește pe cei care fac aceste reproșuri „trompetele PSD”. Contextul invocat de AUR: votul din 2025 și moțiunea din 5 mai 2026 Peiu își construiește argumentul pe două episoade recente: în 2025, Ilie Bolojan și USR ar fi fost „instalați la guvern” la propunerea lui Nicușor Dan și cu voturile PSD, iar parlamentarii AUR ar fi votat împotrivă; pe 5 mai 2026, Guvernul Bolojan (inclusiv miniștrii USR) a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de AUR, la care s-a alăturat PSD. În acest context, liderul senatorilor AUR spune că reproșurile actuale la adresa partidului său ar ignora aceste poziționări anterioare. Mesajul politic: „De ce nu-i presează pe Nicușor Dan și pe PSD să voteze un guvern AUR?” Peiu formulează explicit ideea că presiunea ar trebui mutată către Nicușor Dan și PSD, pentru a accepta o formulă de guvernare cu AUR. „Dar de ce nu-i presează oamenii ăștia pe Nicușor Dan și pe PSD să voteze un guvern AUR?” Tot el susține că, în interpretarea sa, PSD și Nicușor Dan nu ar urmări schimbarea guvernării în sensul plecării lui Bolojan sau a USR, ci instalarea „propriului guvern”, pe care îl numește „guvernul Dan–PSD”. Materialul citat nu include reacții din partea PSD sau a lui Nicușor Dan la afirmațiile lui Petrișor Peiu. [...]
Ludovic Orban susține că desemnarea unui premier din PNL fără acordul partidului adâncește criza politică , acuzându-l pe președintele Nicușor Dan că ar fi urmărit deliberat fragmentarea liberalilor, potrivit Antena 3 . Miza, în lectura lui Orban, este una operațională: fără o majoritate coerentă, învestirea guvernului devine dependentă de „dezertări” și de negocieri cu partide care pot impune condiții. Fost consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, Orban afirmă că șeful statului ar fi desemnat un candidat la funcția de prim-ministru din PNL „fără să informeze și fără să ceară sprijinul liberalilor”, iar acestuia i-ar fi fost atribuită „misiunea de a sparge PNL-ul” prin atragerea de voturi din interiorul partidului, în lipsa unei decizii statutare de susținere. PNL, între decizia Biroului Politic și convocarea Congresului Orban leagă tensiunile interne din PNL de o decizie a Biroului Politic, care ar fi hotărât că partidul nu susține „Guvernul Veștea”. În acest context, el consideră „perfect normal” ca Biroul Politic să convoace Congresul, forul care stabilește direcția politică, strategia și conducerea partidului, pe fondul unei „situații politice noi”. În argumentația sa, această schimbare ar include și o „nouă decizie strategică” de a rupe colaborarea cu PSD și de a repoziționa PNL strict pe zona de centru-dreapta. „Fără precedent”: desemnarea premierului fără acordul partidului Întrebat dacă PNL și PSD ar mai putea negocia împreună, Orban descrie existența a „două viziuni complet diferite” în interiorul PNL și susține că un „nucleu dur” ar „juca la rupere”, ceea ce ar putea duce la o desprindere din partid. El califică desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru fără acordul partidului drept o situație „fără precedent” în istoria post-revoluționară, invocând un precedent interbelic ( Carol al II-lea și desemnarea lui Tătărăscu, în 1934 ). Scenariul propus de Orban pentru ieșirea din blocaj Orban indică drept soluție un traseu în trepte pentru formarea guvernului, care să testeze capacitatea de a construi o majoritate parlamentară: mandat de premier către PSD; dacă PSD nu poate forma majoritate, mandat către „cealaltă parte a fostei coaliții”, respectiv un guvern PNL–UDMR; dacă nu se reușește învestirea, soluția ar fi alegerile anticipate. Calculul voturilor: dependența de „dezertări” și de AUR Orban susține că viitorul executiv ar avea nevoie de „mult mai multe voturi” decât ar avea în prezent pentru a trece de Parlament. El afirmă că, în evaluarea sa, ar fi necesară dislocarea prin dezertări a „minim 44 de parlamentari” din formațiunile care au decis în forurile statutare că nu susțin învestirea Guvernului Veștea. Tot el afirmă că există „16” parlamentari care „acționează concertat” și că, fără „minim 25 de voturi” de la AUR, guvernul nu poate fi învestit, menționând că AUR ar condiționa sprijinul de „demiterea președintelui Nicușor Dan”. Orban spune că se îndoiește că PSD și „rebelii din PNL” ar accepta să se întoarcă împotriva celor care „le-au acordat încrederea”. „Mandat către PSD, iar dacă PSD nu are capacitatea să formeze o majoritate parlamentară, mandat către cealaltă parte a fostei coaliții (...) iar dacă nu se reușește învestirea (...) alegerile anticipate.” [...]
PNL intră în Congresul extraordinar cu o miză de reglementare internă – schimbarea Statutului – în timp ce competiția pentru șefia partidului riscă să fie împinsă în instanță. Potrivit news.ro , liberalii au programat sâmbătă, la Romexpo, o „ședință tehnică” înaintea Congresului de duminică, unde urmează să fie votate modificări statutare, iar până la ora 17.00 se pot depune moțiunile candidaților. Ședința tehnică este programată de la ora 14.00 și are loc în aceeași locație în care se va desfășura Congresul extraordinar. Termen-limită pentru moțiuni și candidaturi Depunerea moțiunilor pentru șefia PNL este deschisă sâmbătă până la ora 17.00. Președintele PNL, Ilie Bolojan , a anunțat deja că își va depune candidatura, împreună cu echipa cu care vrea să meargă mai departe, argumentând că partidul trebuie să își stabilească „o conducere și direcția” pentru perioada următoare. „Până mâine după-amiază îmi voi depune candidatura, împreună cu echipa alături de care voi merge mai departe. PNL trebuie să îşi stabilească o conducere şi direcţia pe care o va urma în perioada următoare.” În paralel, deputatul PNL Ionel Bogdan a declarat că Adrian Veștea este suficient de cunoscut în partid încât, dacă își înregistrează moțiunea până la termenul-limită, ar putea strânge sprijinul necesar pentru a intra în competiția internă. Contestarea Congresului: Veștea refuză candidatura și vorbește despre demersuri legale Adrian Veștea, care își anunțase intenția de a candida și ceruse amânarea Congresului cu o săptămână, a transmis că nu va „gira” prin candidatură ceea ce numește „un simulacru democratic”, susținând că ia în calcul demersuri de contestare „statutară și legală” a Congresului, pe care îl consideră „nestatutar și nelegal”. „Nu voi gira printr-o candidatură acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid.” În același context, Robert Sighiartău (PNL) a spus că Veștea nu ar fi formulat o cerere oficială de amânare către Secretariatul General „printr-o adresă scrisă”, ci și-ar fi exprimat intenția printr-o postare pe Facebook. Ce se schimbă în Statut: restructurarea conducerii și reguli de sancționare La Congresul de duminică, PNL urmează să voteze modificarea Statutului, cu schimbări care vizează arhitectura de conducere și procedurile interne. Conform informațiilor prezentate, pachetul include: desființarea Biroului Executiv (BEX) și crearea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere; reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul; crearea Comisiei Naționale pentru Litigii, care ar urma să judece litigiile rezultate din sancțiunile aplicate membrilor; clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor PNL. Consiliul Național Extraordinar a aprobat modificarea Statutului cu 551 de voturi pentru, 128 împotrivă și 3 abțineri, iar decizia de convocare a Congresului extraordinar a fost luată cu 85% dintre voturile exprimate (566 pentru, 97 împotrivă, 19 abțineri). La Congres sunt așteptați 2.500 de delegați. Miza imediată: reguli noi, conducere nouă, risc de blocaj în instanță Dincolo de competiția pentru șefia partidului, votul pe Statut are efect direct asupra modului în care PNL își organizează conducerea și își gestionează disciplina internă. În același timp, existența unor demersuri de contestare în instanță, atribuite de sursă unor „surse liberale”, introduce un risc de prelungire a conflictului intern după Congres, inclusiv pe componenta de validare a deciziilor. [...]
Delegația PNL Harghita se aliniază la linia lui Ilie Bolojan înaintea Congresului extraordinar de duminică , într-o mișcare care consolidează sprijinul intern pentru direcția politică asumată de actualul președinte al partidului, potrivit G4Media . Decizia a fost anunțată de liderul PNL Harghita, Victor Sebastian Buzilă, care a precizat că hotărârea a fost luată vineri seara, în ședința Consiliului Director Județean. În aceeași reuniune a fost stabilită și delegația care va reprezenta organizația la Congresul Național Extraordinar programat duminică, descris ca „un moment esențial pentru viitorul partidului”, conform Agerpres, citată de publicație. În comunicatul citat, Buzilă leagă susținerea pentru direcția propusă de Ilie Bolojan de nevoia de „claritate, coerență și responsabilitate” în interiorul PNL și de mesajul transmis de alegători, avertizând asupra riscului de a repeta greșeli care au erodat încrederea în partid. Ce mesaj politic transmite filiala Harghita Potrivit liderului județean, PNL ar trebui să rămână „un partid de centru-dreapta autentic”, fidel principiilor sale și capabil să ofere „o alternativă credibilă și solidă”. El susține că o „orientare clară, fără ambiguități” este condiția pentru recâștigarea încrederii cetățenilor și afirmă că filiala Harghita își asumă contribuția la „reconstrucția unui partid puternic, unit și conectat la așteptările oamenilor”. Ce urmează Congresul extraordinar de duminică este miza imediată, iar poziționarea PNL Harghita indică o mobilizare internă în jurul liniei politice promovate de Ilie Bolojan. Din informațiile disponibile în textul sursă nu reiese câți delegați are filiala Harghita și nici ce alte organizații au anunțat public poziții similare. [...]
Miza Congresului PNL de duminică este cine devine unica „mână dreaptă” a lui Ilie Bolojan , după schimbarea statutului care reduce numărul de prim-vicepreședinți de la patru la unul, într-un moment în care varianta considerată „sigură” în partid, Ciprian Ciucu, este complicată de un dosar DNA, potrivit HotNews . Schimbarea de arhitectură internă ridică o problemă de imagine și de control politic: Bolojan candidează cu o echipă „la pachet”, iar alegerea prim-vicepreședintelui nu mai e un detaliu de echilibru intern, ci un semnal despre standardele de integritate și direcția de conducere a partidului. De ce contează „dilema Ciucu” în noul statut În partid, Ciprian Ciucu era văzut drept o opțiune „safe” pentru funcția de prim-vicepreședinte, spun surse liberale citate de HotNews. Deschiderea unui dosar de corupție la DNA a schimbat însă calculele, pe fondul întrebării dacă Bolojan își asumă, ca unic prim-vicepreședinte, un lider aflat „sub lupa justiției”. La ieșirea de la DNA, Ciucu nu a negat existența unor fapte invocate de procurori, dar a negat ferm că ar fi implicat și a susținut că numele său ar fi putut fi folosit, în calitate de primar al Sectorului 6. (HotNews trimite la explicațiile lui Ciucu într-un material separat.) Cum se votează: moțiunea câștigătoare dă echipa câștigătoare Congresul Extraordinar urmează să voteze pe bază de moțiuni, ceea ce înseamnă că președintele, prim-vicepreședintele și restul conducerii sunt aleși împreună, pe aceeași listă, pe baza unui program de idei și măsuri pentru partid și pentru guvernare. În noua formulă descrisă în articol, echipa care câștigă moțiunea formează Biroul Permanent Național împreună cu președinții organizațiilor județene, iar structura de conducere include: președinte; un singur prim-vicepreședinte; secretar general; opt vicepreședinți. Calendarul imediat și pozițiile din partid Candidaturile urmează să fie depuse până sâmbătă, ora 17:00. Până acum, Ilie Bolojan este singurul care a declarat că își depune candidatura la șefia PNL, în condițiile în care premierul desemnat Adrian Veștea a anunțat că renunță la intenția de a candida. Sâmbătă, de la ora 14:00, PNL organizează la Romexpo o ședință tehnică înaintea Congresului de duminică, unde urmează să fie discutate și modificări ale statutului, inclusiv reducerea numărului de prim-vicepreședinți. În interiorul partidului, liderul PNL Maramureș, deputatul Ionel Bogdan, a susținut public că funcția de prim-vicepreședinte „nu poate fi decât” una singură și a afirmat că, în opinia sa, Ciprian Ciucu poate candida în continuare pentru această poziție pe moțiunea lui Ilie Bolojan. „Eu cred că în continuare Ciprian Ciucu poate candida, conform Statutului PNL, pentru poziţia de prim-vicepreşedinte, pe moţiunea lui Ilie Bolojan, şi cred că va face acest lucru, eu chiar sper să o facă”, a declarat Ionel Bogdan. În acest context, decizia privind prim-vicepreședintele devine un test de echilibru între nevoia de coeziune internă și riscul de cost reputațional, într-un congres în care votul pe moțiuni leagă direct liderul partidului de echipa pe care o propune. [...]
Conflictul intern din PNL riscă să blocheze rapid învestirea unui nou guvern și să prelungească incertitudinea politică, cu efecte directe asupra agendei de finanțare și reforme , în condițiile în care premierul desemnat Adrian Veștea acuză conducerea partidului că forțează un congres „pe repede înainte” și că urmărește inclusiv blocarea formării Executivului, potrivit Stirile Pro TV . Veștea susține că decizia de a organiza un congres extraordinar duminică, 21 iunie, în locul unei reuniuni la finalul săptămânii viitoare (28 iunie), ar reduce timpul pentru o „dezbatere reală” și ar pune în pericol „libertatea” și „dezbaterea democratică” în partid. În mesajul publicat pe Facebook, el afirmă că PNL riscă „să își piardă propria identitate” dacă procedura este grăbită. Miza: controlul conducerii și calendarul învestirii Guvernului În aceeași intervenție, Veștea indică două obiective pe care le atribuie demersului inițiat în partid: Concentrarea puterii în mâinile președintelui PNL, Ilie Bolojan , prin modificări de statut, pe care le descrie ca fără precedent în istoria formațiunii. Blocarea învestirii Guvernului pe care spune că a fost însărcinat să îl formeze de președintele Nicușor Dan. Veștea leagă explicit această posibilă blocare de riscul de a continua „blocaje” în proiecte și demersuri pe care le enumeră: PNRR, SAFE și OCDE. El adaugă că agențiile de rating urmăresc instabilitatea politică din România, iar prelungirea tensiunilor ar putea menține presiunea de percepție asupra țării. Acuzații de repoziționare a PNL față de președinte Veștea mai afirmă că, în viziunea sa, Ilie Bolojan ar urmări ca un PNL „reașezat după un val de excluderi” să poată fi folosit ca „instrument împotriva Președintelui României”. El spune că a propus, ca direcție, un „parteneriat politic onest și corect” cu șeful statului. Context juridic: cerere de daune morale de 4 milioane de lei Potrivit aceleiași surse, mesajul lui Veștea vine la câteva ore după ce acesta a dat în judecată PNL și a cerut daune morale de 4 milioane de lei , pentru el și alți 15 colegi care îl susțin în disputa internă. În articol este menționat că cei 16 sunt asociați cu un „puci” pentru schimbarea puterii în partid. Ce urmează depinde de deciziile din partid privind congresul extraordinar și de capacitatea taberelor de a evita escaladarea conflictului într-un blocaj politic care să întârzie formarea Guvernului. [...]
