Știri
Știri din categoria Politică
Viktor Orbán își leagă Fidesz de Marine Le Pen, într-un semnal politic care poate influența echilibrul intern din grupul „Patrioți pentru Europa” din Parlamentul European, în condițiile în care lidera extremei drepte franceze așteaptă o decizie în apelul care îi poate bloca candidatura la prezidențialele din 2027, potrivit Politico.
Fostul premier ungar, aflat la prima vizită la Bruxelles după ce a pierdut puterea în aprilie, a evitat să spună dacă ar face campanie pentru Jordan Bardella, europarlamentar în vârstă de 30 de ani și considerat favorit să fie candidatul Rassemblement National (RN) anul viitor. În schimb, Orbán a indicat că loialitatea sa personală și a partidului Fidesz este „în primul rând” față de Marine Le Pen, pe care a numit-o „o legendă”.
Le Pen, lidera RN în parlamentul Franței, are interdicție de a candida timp de cinci ani, după o condamnare pentru deturnare de fonduri ale Parlamentului European. Apelul împotriva acestei decizii urmează să fie judecat pe 7 iulie.
Europarlamentarii RN stau în același grup cu cei ai Fidesz, în cadrul „Patrioților pentru Europa”. În acest context, poziționarea lui Orbán în favoarea lui Le Pen, și nu a lui Bardella, introduce o nuanță importantă: sprijinul politic în interiorul familiei europene a extremei drepte nu este automat transferabil către „succesorul” de partid, dacă liderul tradițional rămâne în joc.
Orbán a spus că va susține „pe oricine” va deveni candidatul „patrioților francezi”, dar a insistat că fidelitatea sa rămâne legată de Le Pen și de „vechile prietenii”, chiar cu riscul unui „cost politic pe termen scurt”.
Fostul lider ungar a explicat că tocmai Le Pen a fost motivul pentru care Fidesz s-a afiliat „Patrioților pentru Europa”, și nu grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), unde se află partidul premierului italian Giorgia Meloni.
În martie, Le Pen l-a lăudat pe Orbán pentru blocarea unui împrumut al UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina, un episod care a consolidat relația politică dintre cei doi.
Le Pen a transmis public că este pregătită să-i cedeze ștafeta lui Bardella dacă pierde apelul și rămâne blocată din cursa prezidențială. Într-un interviu pentru France Télévisions, citat de Politico, ea a spus că este „o ușurare” să știe că Bardella ar putea candida în locul ei, dacă va fi împiedicată să se înscrie în competiție.
Până la verdictul din 7 iulie, sprijinul explicit al lui Orbán pentru Le Pen sugerează că o parte a rețelei politice europene a RN va continua să mizeze pe lidera istorică a partidului, chiar dacă Bardella este văzut ca opțiunea probabilă pentru candidatura din 2027.
Recomandate
Ruptura dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a fost alimentată de decizii fiscale și de lipsa unei majorități stabile , iar miza imediată este capacitatea României de a livra rapid măsuri credibile pentru reducerea deficitului, într-un context de presiune europeană și de piață, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Primul punct major de fricțiune a apărut înainte de desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier, pe fondul discuțiilor despre menținerea cotei standard de TVA. În campanie, Nicușor Dan semnase un angajament că nu va susține majorarea TVA, iar, potrivit informațiilor apărute atunci în spațiul public, ar fi încercat să condiționeze numirea premierului de păstrarea TVA la nivelul existent. În realitate, Guvernul Bolojan a majorat în iulie 2025 cota standard de TVA la 21%, iar premierul a justificat decizia prin presiunea deficitului excesiv și riscul de retrogradare, susținând că era „singura soluție pentru a realiza venituri rapide”. Analistul politic Ion Bogdan Lefter explică faptul că măsurile structurale (precum reforma aparatului bugetar) nu puteau produce efecte cuantificabile „în câteva zile”, în timp ce ajustările fiscale puteau fi prezentate imediat ca măsuri cu impact bugetar concret în negocierile europene și în discuțiile cu agențiile de rating. TVA, deficitul și semnalul către partenerii externi În lectura analistului, controversa TVA a fost amplificată politic, însă decizia a avut o logică de urgență bugetară: guvernul trebuia să demonstreze rapid că poate controla deficitul. În același timp, pachetul de măsuri (majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli) a fost contestat de sindicate, de opoziția naționalistă și chiar de grupuri din interiorul coaliției, pe fondul costurilor sociale și politice ale consolidării fiscale. „Guvernul avea la dispoziție foarte puțin timp pentru a demonstra că poate controla deficitul. (...) Din acest motiv au fost adoptate măsuri precum majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli”, a explicat Ion Bogdan Lefter. Disputa pentru București, un conflict mai degrabă politic decât instituțional Un al doilea episod de tensiune a fost legat de alegerile pentru Primăria Capitalei. Potrivit relatării, Nicușor Dan și-ar fi dorit un candidat agreat de el, Cătălin Drulă, și i-ar fi propus lui Ilie Bolojan ca PNL să sprijine candidatul susținut de USR. PNL a mers însă cu propriul candidat, Ciprian Ciucu, pe fondul poziției PSD, care a cerut ca partidele din coaliție să nu facă front comun împotriva lui Daniel Băluță. În final, Ciucu a câștigat, după ce candidatura lui Drulă a fost slăbită de intrarea în cursă a unor foști aliați ai președintelui (Ana Ciceală, Vlad Gheorghe și Dan Trifu). În același context, Ludovic Orban, consilier al președintelui la acel moment, a susținut public candidatura lui Ciucu, iar Nicușor Dan l-a demis și s-a considerat trădat inclusiv de Bolojan. Totuși, Lefter minimizează impactul acestui episod și îl descrie ca parte a unei dinamici politice „firești”, nu ca dovadă a unei rupturi instituționale decisive. Miza de fond: blocajul parlamentar și lipsa unei formule de guvernare Dincolo de episoadele punctuale, analistul plasează nemulțumirea președintelui în dificultatea de a se sprijini pe PNL și USR pentru o formulă stabilă de guvernare. După moțiunea de cenzură inițiată de PSD și adoptată inclusiv cu voturile AUR, o revenire a PNL și USR într-o coaliție cu PSD ar fi „foarte dificilă”, însă, în actuala configurație parlamentară, fără reunirea fostei coaliții nu există o majoritate stabilă, cu excepția unor formule care ar presupune colaborări între PSD, AUR și alte formațiuni din aceeași zonă. În această cheie, tensiunile dintre președinte și premier se suprapun peste o problemă mai mare: un blocaj politic generalizat, în care „președintele nu are o soluție evidentă”, iar partidele nu par să aibă o ieșire clară. În plus, potrivit analizei, PSD – deși a declanșat criza prin moțiune – nu dorește să își asume guvernarea, deși „teoretic” ar putea obține sprijin parlamentar, ceea ce face situația și mai dificil de deblocat. [...]
Demisia lui Cătălin Predoiu din funcția de prim-vicepreședinte PNL deschide o nouă incertitudine de conducere în partid , după ce Biroul Politic Național a fost informat oficial despre retragerea sa, potrivit Digi24 . Sebastian Burduja, liderul PNL București, a spus că membrii conducerii au aflat în ședința Biroului Politic Național, prin secretarul general, că demisia a fost primită și că Predoiu „va explica motivele, la un moment sau altul”. Declarația a fost făcută în emisiunea „ România Politică ” de la Prima News. Ce transmite PNL, prin Sebastian Burduja Burduja a încadrat plecarea lui Predoiu drept o decizie unilaterală și a susținut că acesta ar trebui să își explice motivele atât în fața partidului, cât și „a cetățenilor”. Totodată, el a precizat că demisia vizează funcția de prim-vicepreședinte, nu și calitatea de membru al Partidului Național Liberal. Ce urmează În informațiile prezentate nu apare un calendar pentru explicațiile anunțate și nici detalii despre motivele demisiei. Singurul element indicat este că Predoiu ar urma să le prezinte „la un moment sau altul”, fără o dată asumată public. [...]
USR ridică un obstacol major la învestirea Guvernului Veștea , după ce Comitetul Politic al partidului a decis în unanimitate că nu va susține în Parlament această formulă, potrivit Digi24 . Decizia contează direct pentru aritmetica votului de învestitură și prelungește incertitudinea privind formarea unei majorități. Conducerea USR l-a mandatat pe președintele partidului, Dominic Fritz , „să poarte discuții cu președintele PNL și cu președintele UDMR, în dialog și cu președintele României, Nicușor Dan, pentru a găsi o soluție comună de ieșire din această criză”, conform comunicatului citat. De ce spune USR că nu susține formula propusă În comunicatul remis miercuri, USR critică ideea unei majorități construite pe „traseiști” (parlamentari care își schimbă partidul), argumentând că o astfel de susținere nu ar avea legitimitate electorală. „Traseiștii pot muta putere de vot, dar nu și sprijinul legitim al cetățenilor. România nu are nevoie de o majoritate bazată pe traseiști, ci de una bazată pe încredere.” Partidul mai susține că Guvernul Veștea ar fi „profund antireformist” și ar putea genera „costuri suplimentare pentru bugetul public”, fără capacitatea de a livra reformele și măsurile necesare, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: discuții politice și scenarii după vot USR afirmă că, dacă Guvernul Veștea nu va obține votul Parlamentului, va veni cu „propuneri concrete” pentru asigurarea unei guvernări „stabile și coerente”. În același mesaj, partidul susține că miniștrii USR „au continuat, în ultimele luni, să livreze reforme importante” și că acest parcurs ar trebui continuat. Decizia USR mută presiunea pe negocierile dintre PNL, UDMR și Palatul Cotroceni, în condițiile în care voturile pentru învestitură devin mai greu de strâns fără sprijinul USR. [...]
PSD își strânge parlamentarii joi, pe fondul întârzierii depunerii listei Guvernului și a programului de guvernare , într-un calendar de învestitură care riscă să alunece spre săptămâna viitoare, potrivit news.ro . Ședința grupurilor parlamentare reunite ale PSD este programată joi, de la ora 11.00, la Parlament, în contextul în care premierul desemnat Adrian Veștea este așteptat să depună lista miniștrilor și programul de guvernare, conform unor surse din partid. Depunerea documentelor, încă incertă Aceleași surse indică faptul că șansele ca Adrian Veștea să depună lista Cabinetului miercuri sunt „mici”, deoarece discuțiile pe măsurile din programul de guvernare sunt încă în desfășurare. Calendarul învestiturii, disputat între partide Inițial, obiectivul era ca votul de învestitură să fie dat până la finalul săptămânii. Însă PNL, USR și UDMR ar dori un calendar care să înceapă de săptămâna viitoare, luni sau marți, ceea ce ar împinge procedura de învestire dincolo de termenul avut în vedere la început. [...]
AUR spune că nu votează învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică aritmetica parlamentară și prelungește blocajul politic , potrivit Antena 3 . Petrișor Peiu , președintele Consiliului Național al AUR, a afirmat miercuri seară că prima opțiune a partidului rămâne organizarea de alegeri anticipate. Peiu a respins ideea unui vot de învestitură pentru un guvern din care AUR nu face parte, invocând costuri electorale majore pentru partid. „Foarte simplu spus, dacă am vota acest guvern ne-am sinucide politic, am pierde 80% din votanți.” Ce transmite AUR despre votul din Parlament Liderul AUR a spus că nu vede un scenariu în care decizia să se schimbe „în orele următoare”. În cazul în care se ajunge totuși la vot fără un acord cu AUR, Peiu a indicat două variante de comportament parlamentar: fie partidul nu intră în sală, fie rămâne în bănci și răspunde „prezent, nu votez” la apelul nominal. În privința lui Mohammad Murad, menționat ca singurul parlamentar AUR care și-a exprimat public rezerve față de linia partidului, Peiu a susținut că acesta nu va vota învestirea dacă decizia oficială rămâne de respingere. Condițiile pentru eventuale negocieri, dacă pică Guvernul Veștea Peiu a spus că AUR ar putea intra în negocieri doar dacă Guvernul Veștea ar fi respins și ar fi desemnat un nou premier, însă „cu condiții clare”. În declarațiile citate, acestea sunt: tratament „ca orice alt partid” în discuțiile pentru guvernare; schimbări de politică economică, prin respingerea unui program „similar cu cel al Guvernului Bolojan”, inclusiv: revenirea la cotele de TVA anterioare; revenirea la impozitul pe dividende de 8%; readucerea pragului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro; indexarea pensiilor; portofolii ministeriale, descrise ca „importante”. Întrebat ce preferă între participarea la guvernare și anticipate, Peiu a răspuns: „Alegeri anticipate. Nu există dubiu”. [...]
Demisia lui Cătălin Predoiu din funcția de prim-vicepreședinte PNL pare o mișcare de protecție internă , menită să schimbe procedura prin care ar putea fi exclus din partid, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza este una de guvernanță de partid: cine are competența să decidă excluderea și în ce for. Conform Statutului PNL, excluderea unui membru care ocupă o funcție aleasă la Congres nu poate fi decisă decât de un Congres Extraordinar . În acest context, PNL are programat duminică un Congres Extraordinar în care își propune explicit excluderea din partid a lui Adrian Veștea și a altor „puciști” care ar urma să ocupe posturi într-un viitor Guvern Veștea, notează publicația. În cazul lui Veștea, analiza arată că acesta a ajuns prim-vicepreședinte în urma unui Congres și, întrucât numele său figurează deja pe decretul prezidențial de desemnare a unui candidat de premier, el poate fi exclus la Congresul de duminică. Cum schimbă demisia procedura de excludere Tot potrivit statutului invocat, liberalii care nu dețin funcții la nivel central pot fi excluși de organizația locală de care aparțin, cu validarea Biroului Permanent Județean. Prin demisia din funcția de prim-vicepreședinte, Cătălin Predoiu devine „simplu membru” al organizației locale Ploiești, ceea ce mută decizia de excludere din zona Congresului în zona organizației locale, cu validarea Biroului Permanent Județean Prahova. De ce contează: controlul deciziei se mută la nivel local Analiza indică și un element de context relevant pentru această mutare: organizația județeană Prahova este condusă de Mircea Roșca, descris ca unul dintre liderii județeni ai PNL care și-au exprimat sprijinul pentru un eventual Guvern Veștea. În această logică, demisia din conducerea centrală nu înseamnă retragere din partid, ci o repoziționare care ar putea face mai dificilă o excludere rapidă prin Congresul Extraordinar programat duminică. [...]
