Știri
Știri din categoria Politică
George Simion își leagă mobilizarea AUR de cazul Georgescu, pe fondul anchetei DIICOT cu un prejudiciu invocat de peste 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), încercând să transforme dosarul penal într-un mesaj politic de „persecuție”, potrivit Adevărul.
Liderul AUR a transmis, într-un videoclip publicat pe Facebook, că a reînceput să meargă „la pas” prin țară pentru întâlniri cu susținătorii și a susținut că „cei care vor să schimbe lucrurile sunt vizați de autorități”. În același mesaj, Simion l-a numit pe Călin Georgescu „președinte” și a afirmat că el este „președintele AUR”.
„Președintele e unul singur: Călin Georgescu. Eu sunt președintele AUR.”
În intervenția sa, Simion a folosit metafora „furtunii” pentru a descrie situația din România și a susținut că românii „suferă mult prea mult”, invocând existența unor „cotropitori” care „de 35 de ani nu ne lasă să respirăm”. El a mai afirmat că „unul câte unul” ar urma să fie „băgați la închisoare” pentru că „poporul vrea o schimbare”.
„Punem pumnul în fața furtunii, că altfel pierim.”
În context, Adevărul notează că, în ultimele zile, liderul AUR și-a intensificat apelurile publice de susținere a lui Călin Georgescu și a îndemnat simpatizanții să participe la manifestații în sprijinul acestuia, detaliat într-un material separat: Adevărul.
Călin Georgescu se află în arest preventiv și a fost adus din nou, vineri, la sediul DIICOT, în a patra zi de percheziții informatice, potrivit Adevărul. Fostul candidat la alegerile prezidențiale este cercetat pentru o înșelăciune cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei).
Dosarul ar fi pornit de la plângerea omului de afaceri Răzvan Leu, care susține că a pierdut peste 1,1 milioane de euro într-o afacere legată de obținerea unei linii de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei) de la o instituție financiară din străinătate, conform Adevărul. Potrivit acuzațiilor din dosar, pentru accesarea finanțării ar fi fost solicitată o garanție de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei), iar ulterior ar mai fi fost transferați 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei), după promisiunea majorării creditului la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar banii nu ar fi fost restituiți.
În acest cadru, mesajele lui Simion indică o strategie de mobilizare politică în jurul unui caz penal aflat în lucru, cu accent pe ideea că ancheta ar viza, în general, „schimbarea” cerută de electorat.
Recomandate
Publicarea unei „stenograme” contestate de George Simion mută disputa din platou în zona DNA , cu implicații de reglementare privind scurgerile din dosare penale și presiunea publică asupra anchetelor, potrivit HotNews . Liderul AUR spune că documentul prezentat în aceeași zi la Realitatea Plus este „fals, inventat” și anunță că va sesiza Direcția Națională Anticorupție pentru ca procurorii să confirme sau să infirme autenticitatea înregistrării. Publicarea vine după un conflict verbal în direct între Simion și realizatoarea Anca Alexandrescu , în timpul unei emisiuni la Realitatea Plus. Simion afirmă că este acuzat la Realitatea Plus că s-ar fi întâlnit cu omul de afaceri Fănel Bogos sub pretextul unor stenograme „scurse” din dosarul de corupție al acestuia și susține că nu s-a întâlnit niciodată cu Bogos. În emisiune, realizatorul Laurențiu Botin a prezentat „presupuse stenograme” din dosarul lui Bogos, în care apare și numele liderului AUR, iar Simion spune că i-a transmis un drept la replică. Miza: autenticitatea documentului și posibile scurgeri dintr-un dosar în urmărire penală Într-o postare ulterioară emisiunii, Simion susține că a aflat despre existența unor astfel de stenograme de la patronul Realitatea Plus, Maricel Păcuraru, „în urmă cu trei-patru luni”. El ridică explicit problema modului în care respectivele documente ar fi ajuns în afara anchetei, menționând că dosarul ar fi în faza de urmărire penală. „Nu pot înțelege nici cum să fi intrat în posesia lui Păcuraru aceste stenograme dintr-un dosar aflat în faza de urmărire penală.” Simion mai spune că va trimite „în zilele ce urmează” o adresă oficială către DNA, cerând confirmarea sau infirmarea înregistrărilor și invocând „dezinformare” și „presiune” asupra sa. Ce conține „stenograma” publicată de Simion și de ce o contestă Documentul publicat pe site-ul lui Simion este prezentat ca o discuție între mai multe persoane, inclusiv Fănel Bogos și George Simion, cu referiri la întâlniri, bani, campanie și „protecție” față de controale. Simion susține însă că textul este „fals” și că Realitatea Plus îl prezintă ca autentic. În timpul intervenției în direct, Anca Alexandrescu l-a întrebat pe Simion dacă AUR ar fi primit pui sau ouă de la Bogos în campania electorală sau în perioada inundațiilor din Suceava. Simion a calificat situația drept o „operațiune de denigrare” și a acuzat postul că desfășoară o campanie împotriva AUR; schimbul de replici a devenit tensionat, iar Simion i s-a adresat realizatoarei cu „doamna procuror”. Context: declarațiile anterioare și dosarul Bogos la DNA Cu două zile înainte, Simion a discutat la TVR 1 despre presupusele interceptări, după ce senatorul Ninel Peia (PACE) afirmase că numele liderului AUR apare în interceptări din dosarul Bogos. Simion a spus, citat de News.ro, că nu crede că a fost surprins în astfel de interceptări și a sugerat că informația ar fi circulat de la „un patron de televiziune”. Tot în materialul HotNews se arată că premierul interimar Ilie Bolojan a fost audiat ca martor la DNA Iași în dosarul lui Fănel Bogos, iar europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a fost audiat ulterior. Potrivit informațiilor prezentate, Bogos este acuzat de DNA că ar fi plătit 1,5 milioane de euro pentru a-l schimba din funcție pe șeful Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui, iar în dosar este urmărită penal și Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului. În acest moment, din datele prezentate, autenticitatea „stenogramei” rămâne o afirmație contestată public de Simion, iar pasul următor anunțat de acesta este sesizarea DNA pentru verificarea documentului. [...]
Învestirea guvernului Luca Niculescu ar putea depinde de un vot al PSD, iar AUR susține că partidul așteaptă „garanții” legate de accesul la resurse , potrivit declarațiilor liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu, relatate de HotNews . Miza imediată este formarea unei majorități pentru instalarea executivului, într-un context în care PSD ar putea deveni actorul decisiv în Parlament. Peiu a spus la Digi24 că învestirea cabinetului propus de Luca Niculescu „depinde de decizia pe care o vor lua PSD-iştii” și a indicat două condiții: fie PSD votează direct guvernul, fie primește „suficiente garanţii” pentru „nelămuririle” pe care le are. În același timp, el a susținut că liberalii ar fi „nerăbdători” să voteze un guvern, pentru a scăpa de „o anumită povară” politică. În intervenția citată de News.ro , senatorul AUR a afirmat că PSD „aşteaptă probabil nişte garanţii legate de accesul la resurse”, pe care le descrie drept un element constant de interes pentru partid. Articolul nu detaliază ce formă ar avea aceste garanții sau la ce „resurse” se referă concret. Presiune politică pe PSD: votul la învestire, testul invocat de AUR Peiu a avansat și ideea că Sorin Grindeanu „nu şi-a dorit cu adevărat” desemnarea ca prim-ministru, argumentând că, dacă ar fi fost cazul, PSD ar fi trebuit să nu voteze guvernul Niculescu. Totodată, liderul senatorilor AUR a susținut că, în percepția sa, dacă Grindeanu ar fi urmărit cu adevărat mandatul, „preşedintele i l-ar fi dat”, adăugând că pentru Grindeanu ar fi existat riscul politic al unui eșec la votul de învestire, care „ar fi dus probabil” la pierderea conducerii partidului. „Binom Nicușor Dan – PSD” și efectul asupra suspendării În aceeași intervenție, Peiu a reclamat existența unui „fel de binom Nicuşor Dan – PSD”, despre care a spus că ar explica de ce PSD nu susține demersul AUR privind inițierea procedurii de suspendare a președintelui (AUR a anunțat anterior lansarea unei platforme pentru suspendare). „Ne dăm şi noi seama, foarte bine, că există un fel de binom Nicuşor Dan-PSD, e destul de transparent (...) şi ne dăm seama că nu vor semna vreun demers care să ducă la înlăturarea de la putere a principalului aliat”, a declarat Petrişor Peiu. Peiu a mai afirmat că acest „binom” nu s-ar rupe, susținând că președintele ar urmări în principal miza prezidențială și ar viza limitarea apariției unor candidați cu șanse „în zona” asociată public cu el. Acestea sunt evaluări politice ale senatorului AUR, fără elemente factuale suplimentare în text despre eventuale înțelegeri sau negocieri. [...]
Rareș Bogdan spune că ar accepta să intre într-un Cabinet condus de Luca Niculescu , invocând presiunea socială și nevoia unei guvernări „de dreapta” care să reducă deficitul și să susțină mediul de afaceri, potrivit news.ro . Europarlamentarul PNL a declarat la Antena 3 că ar prefera să nu stea „deoparte” și că își dorește să participe la guvernare, motivând că vede „oportunități uriașe” pentru România, dar și „blocaje absurde” puse de clasa politică. Întrebat dacă ar fi dispus să plece din Parlamentul European pentru a intra într-un astfel de cabinet, Rareș Bogdan a spus că nu ar pune „confortul personal” înaintea situației din țară și a descris o stare de nemulțumire generalizată, inclusiv în rândul antreprenorilor și al pensionarilor, pe fondul creșterii prețurilor. Ce spune despre direcția economică a guvernării Bogdan a susținut că România ar trebui „guvernată de o componentă de dreapta autentică”, pe valori conservatoare, dar care să înțeleagă rolul mediului de afaceri în economie. În același context, el a legat explicit guvernarea de: creșterea PIB-ului; scăderea deficitului. Nu sunt oferite, în material, detalii despre o propunere formală de guvern sau despre un calendar al unor negocieri pentru un „Cabinet Luca Niculescu”, iar declarațiile sunt prezentate ca poziționare politică în cadrul unei intervenții televizate. [...]
Decizia PSD de luni poate debloca sau prelungi incertitudinea politică , într-un moment în care PNL exclude refacerea coaliției și pune sub semnul întrebării formula de majoritate pentru învestirea Cabinetului Luca Niculescu , potrivit Adevărul . Biroul Permanent Național al PSD se reunește luni, 12 octombrie 2026, de la ora 10.30, la sediul central din Șoseaua Kiseleff nr. 10, pentru a decide dacă partidul va susține în Parlament Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu. Miza întâlnirii este dacă social-democrații votează învestirea și ce condiții ar putea impune pentru a acorda sprijin. PSD: refacerea majorității cu PNL și UDMR, „soluția” pentru blocaj Președintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că România ar fi putut avea deja un guvern cu puteri depline, dar negocierile au fost „dominate de calcule electorale”. În acest context, el indică drept soluție refacerea majorității parlamentare PSD–PNL–UDMR și afirmă că PSD este pregătit să își asume guvernarea. În argumentația sa, Grindeanu invocă nemulțumiri legate de evoluția economică, menționând creșterea prețurilor, scăderea puterii de cumpărare și dificultățile firmelor, pe care le descrie drept probleme reale ce ar impune o schimbare a direcției economice. PNL: sprijin pentru un guvern funcțional, dar fără coaliție cu PSD De cealaltă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri, 9 octombrie, că PNL este dispus să contribuie la formarea unui guvern funcțional, însă exclude o nouă coaliție cu PSD. „România are nevoie de un guvern funcțional, iar PNL este deschis să contribuie la instalarea acestuia. NU vom accepta să repetăm, însă, formule politice care s-au dovedit că nu funcționează. Refuzul de a guverna cu PSD nu ține de orgolii sau de calcule politice, ci de lecția pe care am învățat-o în ultimul an”, a declarat Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor din articol, deși liberalii nu exclud susținerea instalării unui nou Executiv, nu sunt dispuși să intre într-o guvernare comună cu social-democrații. Ce urmează Ședința PSD de luni este punctul de inflexiune: partidul decide dacă votează învestirea Cabinetului Luca Niculescu și în ce condiții. În paralel, poziția PNL de a respinge o alianță cu PSD complică refacerea unei majorități de tipul celei invocate de Grindeanu, ceea ce poate influența direct viteza cu care România va avea un guvern cu puteri depline. [...]
Avertismentul lui Marco Rubio privind riscul extinderii războiului din Ucraina într-un conflict regional pune România în fața unor decizii de securitate și politică externă cu mize directe , în condițiile în care escaladarea ar putea include „campanii de sabotaj” în state NATO din vecinătate, potrivit Adevărul . Rubio, aflat în vizită în Portugalia, descrie războiul Rusia–Ucraina ca fiind într-un „impas” „foarte primejdios”, tocmai pentru că ar putea trece într-o fază nouă, echivalentă cu o „escaladă majoră”. În această logică, el indică explicit un scenariu de extindere prin acțiuni de sabotaj în țările învecinate membre NATO, ceea ce ar putea transforma rapid conflictul bilateral într-un război regional „mult mai vast și infinit mai primejdios”. „Este foarte primejdios în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina deoarece această escaladă ar putea să ia forma unei campanii de sabotaj în țările învecinate care sunt membre NATO. Asta ar putea să fie ceva care să se adauge unor alte lucruri care să transforme foarte rapid ceea ce este acum un război între cele două țări într-un conflict regional mult mai vast și infinit mai primejdios”. De ce contează pentru România: risc de securitate și presiune de poziționare Textul plasează avertismentul în contextul posturii de securitate a României, pe fondul obligațiilor și angajamentelor suprapuse: parteneriat strategic cu SUA, sprijin pentru Ucraina, apartenență la UE și NATO. Ideea centrală este că o eventuală escaladare prin sabotaj în state NATO din proximitate ar avea relevanță imediată pentru România, ca stat de frontieră în regiunea Mării Negre. În același timp, materialul susține că schimbări de poziție la Washington ar complica opțiunile de politică externă ale Bucureștiului și ar crește costul indeciziei, în condițiile în care „se modifică total parametrii de joc” și ar începe o „repoziționare globală”. Contextul invocat: semnale din SUA și efecte în lanț Autorul notează că „totul a început” cu un anunț atribuit lui Donald Trump privind suspendarea temporară, până în aprilie 2027, a sancțiunilor împotriva Rusiei, ceea ce ar permite achiziții de motorină în cantități etapizate (300.000 de tone inițial, apoi 500.000 de tone în noiembrie și 1 milion de tone în decembrie), cu un total menționat de 3 milioane de tone, în funcție de capacitatea rafinăriilor rusești. În același cadru este menționat și un „avertisment-sfat” către Volodîmîr Zelenski de a opri bombardamentele asupra rafinăriilor rusești. Materialul mai consemnează o declarație atribuită lui Trump, potrivit căreia „a venit timpul” ca Ucraina să aibă „un nou președinte” care să poată ajunge la un acord pentru încheierea războiului, prezentată ca un element care amplifică tensiunile și incertitudinile în rândul aliaților. Dilemele operaționale și politice descrise pentru București Textul enumeră mai multe direcții în care România ar fi „prinsă” între obligații și opțiuni, fără a indica o decizie oficială: menținerea liniei de parteneriat strategic cu SUA și speranța că o eventuală retragere de trupe americane din Europa nu va afecta România, cu referire la posibilitatea de relocare la baza de la Mihail Kogălniceanu; continuarea sprijinului pentru Ucraina, descris ca angajament „necondiționat” și „fără limită de timp”, inclusiv în perspectiva accelerării parcursului european al Ucrainei; așteptarea unei poziții comune la nivelul Consiliului European , cu mențiunea că unanimitatea ar putea fi dificilă, mai ales dacă finanțarea pentru Ucraina ar urma să fie acoperită dintr-un buget UE „redus”; incertitudini în NATO, în condițiile în care pozițiile SUA au fost mult timp decisive, iar o eventuală „prăpastie trans-atlantică” ar putea împinge alianța spre repoziționări complicate. În final, materialul sugerează că semnalele publice și cele din „surse deschise” vor fi urmărite mai atent, inclusiv prin structuri de analiză, și menționează o fotografie difuzată de serviciul de presă al Kremlinului cu Vladimir Putin și Gerhard Schröder, ridicând întrebarea dacă este „simplă întâmplare” sau un indiciu pentru un „următor stadiu” al jocului geopolitic. [...]
Marcel Ciolacu susține că economia României s-a deteriorat puternic sub Guvernul Bolojan , afirmând că țara ar fi ajuns „pe locul 1” în Uniunea Europeană la scădere economică și că ar avea „cea mai mare inflație de pe continent”, potrivit Mediafax . Fostul premier a scris pe Facebook că, la predarea mandatului său, România era „pe locul 2 în UE la creștere economică”, iar după instalarea lui Ilie Bolojan ca prim-ministru ar fi ajuns „pe locul 1 la scădere economică”. În același mesaj, Ciolacu leagă evoluțiile economice de măsurile guvernamentale, despre care spune că au dus la: reducerea puterii de cumpărare a pensionarilor și salariaților; scăderea consumului și a investițiilor străine; creșterea șomajului în rândul tinerilor. Austeritate și indicatori invocați Ciolacu critică politica de austeritate a actualului Executiv și afirmă că, după un an de „sacrificii necesare”, România ar fi ajuns „mai săracă, mai îndatorată și mai singură în UE”. El face trimitere și la infografice în care indică, între altele, creșterea cursului euro de la 5,03 lei în mai 2026 la 5,34 lei „în prezent”, precum și o scădere a consumului față de 2025 și o majorare a datoriei publice și a ponderii acesteia în PIB. Materialul nu include datele complete ale clasamentelor europene invocate și nici sursa statistică a afirmațiilor privind „locul 1” la scădere economică și „cea mai mare inflație”, astfel că aceste afirmații rămân la nivel de declarație politică în forma prezentată. [...]
