Știri
Știri din categoria Politică
AUR cere implicarea Parlamentului European în monitorizarea justiției din România, printr-un apel adresat eurodeputaților să urmărească „acțiunile justiției” în cazul lui Călin Georgescu, într-un demers care mută disputa politică în zona de supraveghere și legitimitate instituțională la nivel european, potrivit news.ro.
Conferința, intitulată „Alegerile anticipate: revenirea democratică la vot a cetățenilor europeni”, a fost organizată miercuri de AUR în Parlamentul European. În intervenția sa, președintele AUR, George Simion, a susținut că o parte a românilor „nu mai recunosc” România ca „o democrație funcțională” și a invocat situații precum „alegeri anulate”, „candidați populari” interziși sau trimiși „în închisoare sub acuzații contestate”, precum și contestarea legitimității alegerilor.
Simion a cerut membrilor Parlamentului European să monitorizeze acțiunile justiției împotriva lui Călin Georgescu și „cazurile aferente”, invocând criterii precum „proporționalitate, echitate și independență”. Totodată, a cerut ca eurodeputații să reafirme că „voința populară” exprimată în alegeri libere nu poate fi răsturnată „prin procese nejustificate” și a susținut că excluderea unor forțe politice din competiția electorală ar slăbi „valorile europene”.
În același discurs, liderul AUR a afirmat că a auzit „de la Nicușor Dan” despre un „cordon sanitar”, precum și despre „creditori internaționali care nu vor alegeri” și declarații potrivit cărora alegerile „nu sunt bune pentru cetățeni”. În acest context, Simion a spus:
„Nu suntem democraţie, suntem republică bananieră sau huntă, cum exista pe vremuri în America de Sud sau în anumite ţări africane, doar în unele.”
El a mai transmis un mesaj în care a cerut eliberarea „deținuților politici” și „restaurarea democrației” și a „competiției democratice autentice”, fără a oferi, în materialul citat, detalii suplimentare despre cazurile la care se referă.
Din informațiile disponibile în articol nu reiese dacă apelul către eurodeputați va fi urmat de o solicitare formală sau de un demers instituțional în Parlamentul European; declarațiile sunt prezentate ca poziționare politică în cadrul conferinței organizate de AUR.
Recomandate
UDMR condiționează sprijinul parlamentar pentru Guvernul Niculescu de evitarea dependenței de AUR și SOS , iar intrarea la guvernare alături de PSD rămâne, în acest moment, exclusă, potrivit unui interviu acordat de purtătorul de cuvânt al formațiunii, Csoma Botond , pentru HotNews . Mesajul UDMR conturează o linie de reglementare politică a majorității: orice formulă care împinge votul „la cheremul” extremelor este respinsă, chiar dacă Uniunea spune că poate discuta un acord limitat de susținere. În context, premierul desemnat Luca Niculescu a propus ca PSD, PNL și UDMR să semneze un acord pe șase luni pentru susținerea unor demersuri și reforme prioritare, iar PSD și-a exprimat deja acordul pentru această variantă. „Da” la un acord limitat, „nu” la guvernare cu PSD Csoma Botond spune că UDMR ar putea accepta un acord de susținere pe o perioadă limitată, dar doar după clarificarea conținutului: pentru ce proiecte, care este obiectul acordului și ce majoritate parlamentară ar asigura. În schimb, intrarea UDMR la guvernare împreună cu PSD este respinsă în actualele condiții. Reprezentantul Uniunii argumentează că refacerea, chiar și parțială, a fostei coaliții PSD–PNL–UDMR „nu mai este posibilă” pe baza declarațiilor recente din spațiul public și că „schimbarea taberei” fără modificări pe scena politică ar fi „imposibilă”, în condițiile în care UDMR a făcut parte din alianța care l-a propus premier pe Siegfried Mureșan. Linia roșie: fără majoritate care depinde de AUR și SOS UDMR afirmă explicit că singura „linie roșie” este să nu ajungă să fie nevoie de cooptarea AUR și SOS pentru a forma o majoritate. În interviu, Csoma Botond insistă că Uniunea vrea instalarea rapidă a unui guvern și se declară dispusă să participe la constituirea unei majorități, dar nu într-o formulă care ar face guvernul dependent de voturile AUR și SOS. „Singura linie roșie pe care o avem este să nu fim nevoiți să-i cooptăm în această majoritate pe cei de la AUR și SOS.” Factorul PNL și „tabăra Veștea”: votul, pus sub semnul întrebării Întrebat dacă UDMR ar vota un guvern din care să facă parte tabăra Veștea din PNL, Csoma Botond spune că nu poate garanta un răspuns înainte de discuții interne, dar indică o problemă de fezabilitate: dacă PNL nu susține o astfel de construcție, la vot s-ar ajunge din nou la dependența de AUR și SOS, scenariu pe care UDMR îl consideră „inadmisibil”. Totodată, UDMR neagă existența unei coordonări cu PNL, subliniind că deciziile sunt luate independent, chiar dacă au făcut parte din aceeași tabără politică în demersul de nominalizare a lui Siegfried Mureșan. Ce urmează: risc de anticipate dacă nu trece Guvernul Niculescu Csoma Botond afirmă că, dacă Guvernul Luca Niculescu nu trece de Parlament, concluzia ar fi că „nu există o soluție politică” în acel moment, iar alternativa rămasă ar fi alegerile anticipate . În același timp, el spune că, în zilele recente, UDMR nu a mai avut discuții nici cu PSD, nici cu premierul desemnat Luca Niculescu sau cu președintele Nicușor Dan, ceea ce sugerează că o eventuală negociere pentru un acord de susținere ar depinde de o inițiativă politică nouă, în special din partea PSD. [...]
PSD își pornește pregătirile interne pentru anticipate, deși Sorin Grindeanu spune că scenariul nu e potrivit pentru România , pe fondul discuțiilor despre o posibilă dizolvare a Parlamentului dacă viitorul guvern nu trece de vot, potrivit Adevărul . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat la România TV că nu a văzut „vreun anunț” sau „vreun comunicat” al Președinției privind intenția președintelui Nicușor Dan de a declanșa alegeri anticipate. În același timp, liderul social-democrat a reiterat că, deși anticipate sunt un mecanism prevăzut de Constituție, el nu le consideră o soluție potrivită în actualul context. „Eu cred că pentru România acest scenariu nu e unul potrivit. Dar, da, e unul constituţional, în schimb.” Ce înseamnă „pregătiri” în PSD și de ce contează Grindeanu susține că PSD a început deja demersuri organizatorice interne pentru eventualitatea anticipatelor, fără să detalieze public pașii concreți. Mesajul are relevanță operațională: partidul tratează scenariul ca pe o opțiune reală, chiar dacă, la nivel politic, îl contestă ca oportunitate pentru țară. „Am şi dat drumul la chestiuni organizatorice, treburi care ţin de bucătăria noastră internă, de pregătiri pentru un asemenea scenariu.” Tot Grindeanu afirmă că PNL și USR „fug” de alegeri anticipate și că nu și le doresc în acest moment. În plus, el spune că PSD ar obține „cel puțin un rezultat similar” cu cel de la ultimele alegeri, dacă s-ar ajunge la un astfel de scrutin. Contextul: miza votului pentru guvern și opțiunea dizolvării Parlamentului Discuția despre anticipate apare în scenariul în care Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu nu obține votul de învestitură. Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de publicație, președintele Nicușor Dan ar lua în calcul declanșarea alegerilor anticipate dacă Niculescu nu reușește să strângă sprijinul unei majorități parlamentare până joi, 15 octombrie; în acest scenariu, vineri ar putea fi prezentat decretul de dizolvare a Parlamentului. În același material, analistul politic Cristian Pîrvulescu explică pentru „Adevărul” condițiile în care poate fi aplicată procedura și cine ar suporta costurile prelungirii crizei politice, însă articolul nu redă în extras detaliile acestor explicații. [...]
Rectificarea bugetară a devenit urgentă pentru a evita blocaje în Sănătate , iar intrarea în scenariul alegerilor anticipate ar agrava situația prin prelungirea perioadei cu un guvern interimar, susține fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rogobete , potrivit Antena 3 . Rogobete a declarat, marți, în direct la Antena 3 CNN, că sistemul are nevoie „urgent” de rectificare bugetară și a avertizat că, în lipsa finanțării, programele naționale importante care susțin acțiunile prioritare riscă să intre „în colaps financiar”. În acest context, el a spus că alegerile anticipate ar însemna „un dezastru” pentru Sănătate, inclusiv prin riscul ca medicii să ajungă să aleagă cui administrează tratamentul. De ce contează: blocajul politic poate întârzia finanțarea și deciziile operative În explicațiile sale, Rogobete a legat presiunea financiară de modul în care a fost construit bugetul pe anul în curs: acesta ar fi fost „tăiat din pix cu 10%” la începutul anului și aprobat abia în aprilie, iar o parte importantă din bani s-ar fi dus pe plata facturilor din trimestrul 1, perioadă în care „n-am avut buget”. Pe fondul creșterii costurilor la materiale și medicamente, bugetul s-ar fi epuizat mai repede decât estimările inițiale, a mai afirmat el. În scenariul anticipatelor, Rogobete a susținut că alegerile nu s-ar putea organiza mai devreme de februarie–aprilie și că, până atunci, România ar funcționa cu un guvern interimar „fără puteri depline”, ceea ce ar limita capacitatea de administrare și de intervenție, inclusiv în Sănătate. Ce riscuri invocă pentru sistem: urgențele, stocurile și personalul Fostul ministru a indicat drept prioritate finanțarea serviciilor de urgență, argumentând că „acolo nu poți face pauză deloc” și că zona de urgențe ține de „securitate națională”. El a mai spus că, fără bani, coordonarea unor evenimente majore (a dat ca exemplu un posibil accident de tip Colectiv sau o explozie) ar fi dificilă, pentru că intervenția „costă bani”. Rogobete a mai afirmat că, încă din iulie, în unele spitale s-ar fi observat „scăderi alarmante de stocuri” și că există riscul unui „blocaj foarte grav” din toamnă, pe care l-a descris drept o criză „cum n-a mai fost de peste 20 de ani”. În plus, el a spus că există riscul să nu fie suficient personal medical pentru cele șapte spitale noi construite prin PNRR , dacă nu este asigurată finanțarea resursei umane, ceea ce ar limita utilizarea lor „la capacitate maximă”. Ce urmează pe plan politic Rogobete a precizat că PSD urma să decidă miercuri, în Consiliul Politic Național (ora 16.00), strategia privind susținerea sau modul de raportare politică la Guvernul Luca Niculescu. În intervenția sa, el a insistat că soluția pentru evitarea crizei este rectificarea bugetară și a spus că nu înțelege de ce nu s-au alocat „câteva zeci de milioane” din rezerva Guvernului pentru a preveni criza în „cele mai critice zone” din Sănătate. [...]
PNL riscă să plătească politic prelungirea crizei guvernamentale , după ce partidul ar urma să susțină învestirea unui premier tehnocrat cu un guvern PSD, deși anterior a existat o variantă cu premier liberal, potrivit G4Media . Mesajul vine de la Alina Gorghiu, care îl critică pe liderul PNL Ilie Bolojan pentru modul în care a gestionat blocajul politic. Într-o postare, Gorghiu susține că România a traversat „aproape jumătate de an” de „criză politică” și „interimat”, pe fondul unor „orgolii, blocaje și jigniri”, iar deznodământul ar fi tot un executiv susținut de PSD. „Mai ieri eram unii pe punctul de a fi dați afară pentru că am votat un guvern cu premier liberal, Adrian Veștea, miniștri liberali, cu PSD în guvern. Astăzi PNL decide să voteze un guvern cu premier tehnocrat, Luca Niculescu și guvern PSD.” Ce se schimbă, în logica PNL, și de ce contează Din perspectiva exprimată de Gorghiu, miza nu este doar numele premierului, ci costul politic al unei strategii care a prelungit interimatul și a dus, în final, la o soluție pe care partidul ar fi putut-o accepta mai devreme în condiții mai favorabile pentru PNL (cu premier liberal). Ea ridică explicit întrebarea dacă ar fi fost „mai bine” pentru PNL să fi fost votat guvernul cu Adrian Veștea sau dacă e „mai bine” ca PNL „alege opoziția”, sugerând că partidul trebuie să-și asume consecințele deciziei. Ce urmează Gorghiu anticipează că „la final va fi guvern”, dar avertizează că „parte din costurile crizei vor fi plătite în continuare”. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul învestirii sau despre o decizie formală a conducerii PNL, dincolo de afirmațiile citate. [...]
PNL condiționează votul de învestire de continuitatea angajamentelor bugetare , iar această poziție poate reduce riscul de prelungire a crizei politice și de blocaj pe decizii fiscale, potrivit news.ro . Senatorul liberal Vasile Blaga spune că PNL va vota Guvernul condus de Luca Niculescu dacă acesta respectă „exact” parcursul Guvernului Ilie Bolojan și continuă angajamentele asumate, inclusiv cele legate de buget și de „măsurile care trebuie luate”. Blaga a făcut declarațiile înaintea ședinței PNL, argumentând că „nu putem continua cu această instabilitate” și că, în aceste condiții, partidul nu ar avea „nimic împotrivă” să susțină instalarea noului guvern, dacă sunt păstrate angajamentele față de parteneri. „Vedem situaţia din ţară. Nu putem continua cu această instabilitate. Dacă Guvernul Niculescu respectă exact parcursul Guvernului Bolojan, dacă rămânem în toate angajamentele pe care le avem cu partenerii, cele legate de buget, cele legate de măsurile care trebuie luate, nu avem nimic împotrivă să îl susţinem.” Acord politic, semnat cu premierul desemnat Senatorul PNL a mai spus că acordul „despre care s-a vorbit” va fi semnat cu premierul. În plus, Blaga a afirmat că îl cunoaște „de mulți ani” pe Luca Niculescu și că știe că acesta „asta va face”, referindu-se la respectarea direcției stabilite anterior. Întrebat de ce liberalii nu au votat guvernul propus de Adrian Veștea, Blaga a răspuns că PNL nu a fost consultat atunci, în timp ce, în cazul lui Luca Niculescu, acesta „a venit la partid” și și-a prezentat punctul de vedere. Ce decide PNL și ce urmează Purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a anunțat că grupurile parlamentare ale partidului au votat pentru acordarea unui vot de instalare Guvernului Niculescu, invocând nevoia de a încheia criza politică. În același timp, PNL „nu va intra într-un guvern cu PSD”, iar partidul urmărește încheierea unui acord cu premierul desemnat, „cu obiective clare”. Potrivit lui Ionel Bogdan, decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național al PNL. [...]
PNL votează instalarea Guvernului Niculescu , dar rămâne în afara Executivului , într-o formulă pe care Lucian Bode o descrie ca fiind dominată de miniștri dintr-un singur partid, situație rară „de pe vremea lui Adrian Năstase”, potrivit news.ro . Mesajul liberalilor indică o strategie de ieșire din criza politică fără asumarea guvernării, cu potențiale efecte asupra stabilității decizionale în perioada următoare. Deputatul PNL Lucian Bode a spus că, în 2024, împărțirea ministerelor între PNL și PSD a fost „corectă”, iar acum nu își amintește ca un guvern să fi fost format dintr-un număr atât de mare de miniștri proveniți de la un singur partid. În același timp, Bode a apreciat pozitiv perspectiva unui executiv „cu puteri depline”. „Nu spun că este un lucru rău, ci vă spun că este un lucru foarte bun că România s-ar putea să aibă un guvern cu puteri depline.” Vot de învestire, fără intrare la guvernare Întrebat dacă votul PNL pentru Guvernul Niculescu este o decizie strategică, Bode a evitat să o revendice direct, afirmând că „trebuie să răspundă cei care au decis această strategie”. În paralel, purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a anunțat că grupurile parlamentare ale partidului au votat ca PNL să dea un vot de instalare a guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu, „pentru încheierea crizei politice”. Ce condiții pune PNL și ce urmează PNL nu va intra într-un guvern cu PSD, iar partidul urmărește încheierea unui acord cu premierul desemnat Luca Niculescu, „cu obiective clare”, a mai precizat Ionel Bogdan. Decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național al PNL. Întrebat dacă și-ar fi dorit ca „liberal-conservatorii” să aibă reprezentare în Guvernul Niculescu, Lucian Bode a răspuns: „Mi-aș fi dorit ca PNL să fie la guvernare.” [...]
