Știri
Știri din categoria Politică
Cabinetul propus de Siegfried Mureșan mizează pe continuitate administrativă, cu 10 miniștri preluați din Guvernul Bolojan și o structură politică împărțită între trei partide, potrivit Economica. Formula include 16 ministere, trei vicepremieri cu portofolii și un ministru al Justiției independent.
Premierul desemnat urmează să depună sâmbătă, la Parlament, lista Cabinetului și programul de guvernare, pas necesar pentru învestire. Din arhitectura propusă reiese o împărțire a responsabilităților între PNL, USR și UDMR, fiecare cu câte un viceprim-ministru.
Cei trei vicepremieri propuși au și portofolii ministeriale, câte unul din fiecare partid din coaliție:
La Justiție este propusă o independentă:
Lista de miniștri include, între alții:
Totodată, pentru funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, este propus Dan Reșitnec (USR).
Mureșan a transmis pe Facebook că a propus „oameni competenți” și că sâmbătă vor fi depuse programul de guvernare și lista Guvernului, în vederea învestirii.
„Am propus pentru fiecare minister oameni competenţi, serioşi şi pregătiţi să îşi asume responsabilitatea guvernării. Avem în faţă multă muncă. Oamenii aşteaptă de la noi rezultate concrete, iar fiecare ministru are obiective clare şi ştie ce are de făcut pentru a le obţine. Mâine (n.r. – sâmbătă) depunem programul de guvernare şi lista Guvernului şi facem următorul pas pentru învestirea unui Guvern stabil şi pregătit să înceapă munca din prima zi.”
Recomandate
Atacurile lui George Simion la adresa președintelui Nicușor Dan ridică din nou miza conflictului politic în jurul rolului de „mediator” al șefului statului , după ce liderul AUR l-a acuzat pe președinte că „și-a depășit mandatul” și că ar fi intervenit în jocuri de putere la nivel guvernamental, potrivit Digi24 . Declarațiile vin la o zi după ce Nicușor Dan a spus despre șeful AUR că „spune tâmpenii”, reacție care a declanșat un nou schimb public de acuzații. Simion a calificat afirmațiile președintelui drept „scandaloase” și a susținut că șeful statului ar fi depășit limitele constituționale ale funcției, în special prin implicare în dispute politice interne. Ce acuză liderul AUR și de ce contează instituțional În intervențiile sale, George Simion a formulat o acuzație tranșantă, prezentată ca o alternativă fără cale de mijloc: „Ori minte Nicușor Dan, ori mint eu. A treia variantă nu există.” Pe lângă calificativele la adresa președintelui, liderul AUR a indicat, conform relatărilor preluate de Digi24, o serie de presupuse implicări ale lui Nicușor Dan în schimbări politice la nivelul Guvernului, inclusiv în legătură cu demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan și cu discuții despre numiri/propunei de premier. În același registru, Simion a reluat acuzații privind intervenții pentru a împiedica o manifestație de susținere a lui Călin Georgescu. Miza depășește disputa de limbaj: acuzațiile vizează direct limitele rolului prezidențial de arbitru și mediator în viața politică, iar escaladarea publică poate alimenta tensiuni între instituții și partide într-un moment în care tema protestelor și a mobilizării politice rămâne sensibilă. Contextul reacției: replica președintelui din Irlanda Potrivit HotNews (care relatează separat episodul), conferința de presă a lui George Simion a avut loc după ce Nicușor Dan, aflat în Irlanda la Summitul Comunității Politice Europene, a fost întrebat despre acuzația că ar fi intervenit pentru oprirea unui protest promovat de AUR la București. Răspunsul președintelui a fost unul dur, respingând explicit ideea unei intervenții. În materialul citat, președintele este redat cu o formulare care a amplificat conflictul, sugerând că astfel de afirmații nu ar mai trebui tratate ca serioase în spațiul public. Ce urmează Din informațiile disponibile în materialul Digi24, nu rezultă existența unei reacții instituționale formale (de tip sesizare, plângere sau demers parlamentar) asociate acestor acuzații. În lipsa unor pași concreți, disputa rămâne, deocamdată, la nivelul confruntării publice, cu potențial de a continua pe fondul protestelor și al competiției politice dintre AUR și președinție. [...]
PNL acuză PSD că riscă să slăbească disciplina fiscală după schimbarea de putere de la Palatul Victoria, iar eurodeputatul Siegfried Mureșan îl atacă direct pe Sorin Grindeanu , pe care îl numește „premierul de facto” și șeful unui „Guvern «Scuze și Regrete»”, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele sociale, Mureșan susține că Grindeanu și miniștrii PSD ar oferi „scuze” și „regrete” în loc de soluții, invocând promisiuni precum creșterea salariilor și pensiilor și reducerea TVA și a altor taxe. Eurodeputatul afirmă că liderul PSD ar fi regretat depunerea „prea târzie” a moțiunii de cenzură, însă califică această explicație drept „falsă”. Miza: continuitatea consolidării fiscale, în context de deficit ridicat Mesajul lui Mureșan leagă disputa politică de tema consolidării fiscale (set de măsuri prin care statul reduce deficitul bugetar, prin controlul cheltuielilor și/sau creșterea veniturilor). El afirmă că moțiunea de cenzură ar fi fost depusă pentru a-l înlătura pe Ilie Bolojan și pentru a opri măsuri care ar fi limitat accesul „clientelei de partid” la resurse publice. În același timp, eurodeputatul invocă presiunea deficitului bugetar și riscurile asociate, susținând că „Guvernul Bolojan” ar fi „aproape” înjumătățit deficitul de 9% lăsat de „Guvernul Ciolacu”. În acest context, Mureșan argumentează că nu pot fi crescute „brusc” cheltuielile în 2026, după un deficit de 9% în 2024, despre care spune că a dus România „la un pas” de retrogradarea în categoria „junk”, la blocarea fondurilor europene și la pierderea credibilității pe piețele internaționale. Ce spune PNL despre intențiile PSD după moțiune Mureșan mai afirmă că planul PSD după moțiune ar fi fost „să rupă PNL”, astfel încât o parte din partid să guverneze alături de PSD, cu „un alt premier liberal”. Potrivit acestuia, planul „nu a funcționat”, iar PNL ar fi rămas unit, ceea ce ar fi obligat PSD să își asume conducerea guvernării după moțiunea depusă chiar de partid. În final, eurodeputatul susține că ministrul de Finanțe din guvernul „controlat de PSD” le-ar fi spus partenerilor europeni de la Bruxelles că va continua măsurile de reducere a deficitului și de consolidare fiscală, iar mesajul se încheie cu o ironie la adresa lui Grindeanu: „mai puține regrete și mai multă guvernare”. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România și Ungaria vor încerca să „închidă” tensiunile bilaterale după o discuție directă cu premierul ungar Peter Magyar, potrivit Agerpres , la finalul reuniunii informale a Consiliului European . Șeful statului a declarat că întâlnirea bilaterală a avut loc „în mod foarte deschis”, iar cei doi au convenit că relația dintre cele două țări are „un potențial”, în pofida unor „probleme istorice” și „diplomatice” care au alimentat tensiuni. „Am acceptat fiecare dintre noi că există un potențial al acestei relații, că există probleme istorice, diplomatice în această relație, pe care sper că avem deschiderea să discutăm în perioada imediat următoare, pentru a închide [...] aceste discuții tensionate sau aceste [...] tensiuni, lucruri nerezolvate.” Ce urmează, potrivit declarațiilor Din declarațiile președintelui reiese că discuțiile ar urma să continue „în perioada imediat următoare”, cu obiectivul explicit de a reduce tensiunile și de a aborda temele rămase nerezolvate. Agerpres nu oferă detalii despre un calendar, teme concrete sau formatul viitoarelor discuții. Contextul întâlnirii Nicușor Dan a participat vineri la reuniunea informală a Consiliului European, găzduită de Irlanda, în calitate de stat care deține în prezent Președinția Consiliului UE. Potrivit aceleiași surse, reuniunea a fost prima discuție la nivel de lideri dedicată exclusiv inteligenței artificiale. [...]
Donald Trump a transmis semnale contradictorii despre direcția negocierilor cu Iranul , după ce i-a cerut vicepreședintelui JD Vance să se retragă din discuțiile cu Teheranul și să se concentreze pe teme interne, în timp ce a admis ulterior că ar fi „o înfrângere” să plece de la Casa Albă cu actualul regim iranian încă la putere, potrivit CNN . Într-o postare pe Truth Social, Trump a spus că SUA nu „au nevoie de un acord” cu Iranul și că îl redirecționează pe Vance – care fusese însărcinat să conducă negocierile – către combaterea corupției și criminalității în state și orașe conduse de democrați. „Nu avem nevoie de un acord cu Iranul. Zilele acelea au trecut de mult!”, a scris Trump, potrivit CNN. Negocierile se accelerează, dar Casa Albă schimbă mesajul Declarațiile vin în contextul în care discuțiile diplomatice dintre Washington și Teheran s-au intensificat în ultimele zile, iar cele două părți negociază discret un acord sensibil care ar putea evita o revenire la un război total și ar putea deschide calea unor negocieri mai ample. În același timp, mutarea este descrisă ca fiind convenabilă politic pentru Vance, care – potrivit CNN – nu a avut succes în conducerea negocierilor și a pus recent public pierderile „catastrofale” ale republicanilor la alegerile de la mijloc de mandat pe seama războiului, pe fondul speculațiilor privind o posibilă candidatură la prezidențialele din 2028. Trump a spus că este de acord cu Vance că războiul a contribuit la rezultatul slab al republicanilor, dar a sugerat că vicepreședintele ar fi trebuit să adauge că, în pofida costurilor politice, efortul „a meritat”. Amenințare cu lovituri, dar și reținere privind escaladarea Într-un interviu ulterior, acordat realizatorului conservator Hugh Hewitt, Trump a adoptat un ton mai dur, afirmând că nu ar ezita să reia loviturile militare asupra Iranului „dacă ar fi necesar” și că „este posibil” să facă asta „chiar acum”, deși a indicat și că nu vede un motiv pentru folosirea forței. „Controlăm Golful în ceea ce privește Strâmtoarea Hormuz . O controlăm, o controlăm total”, a spus Trump, potrivit CNN. Tot în același interviu, Trump a declarat că ar considera „absolut” o „înfrângere” dacă ar părăsi funcția iar „nebunii din Iran” ar rămâne la putere. Pe de altă parte, CNN notează că Trump nu a dat semne recente că ar urmări escaladarea conflictului prin țintirea unui nou nivel de lideri iranieni. În trecut, el s-a plâns că eliminarea unui număr mare de oficiali a făcut dificil de stabilit cu cine ar mai putea discuta SUA. Duminică, Trump a spus la CBS „60 Minutes” că „nu caută” escaladarea războiului, iar luni le-a declarat reporterilor că, „în acest moment”, acțiunea militară „nu va fi necesară”. Materialul CNN precizează că informațiile au fost actualizate cu evoluții suplimentare. [...]
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare avertizează că România „merge pe sârmă” în relația cu agențiile de rating , confirmând că riscurile prezentate de președintele Nicușor Dan sunt reale, potrivit Kyiv Independent . Mesajul are miză economică directă: o deteriorare a ratingului de țară ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe buget, într-un context de deficit ridicat. Nazare a spus, joi seară, la Antena 3, că „analiza e corectă” și că au existat „momente de cumpănă”, inclusiv în vara acestui an și în 2025. „Am mers și mergem în continuare pe sârmă.” Ce înseamnă pentru finanțarea României: riscul de „junk” și costuri mai mari Ministrul a respins ideea unui risc iminent ca România să ajungă sub supravegherea Fondului Monetar Internațional (FMI), dar a subliniat că evoluția depinde de deciziile financiare pe care le va lua România. În același timp, Nazare a insistat că menținerea ratingului în categoria recomandată investitorilor depinde de „decizii responsabile” și a avertizat asupra consecințelor unei retrogradări în categoria „junk” (nerecomandată investitorilor). „Pierderea calificativului de investiții, odată materializată, ar afecta extrem de mult economia României și ar avea efecte sociale mari.” Contextul invocat de Nicușor Dan: deficit de 150 de miliarde de lei În conferința de presă la care a făcut referire ministrul, președintele Nicușor Dan a prezentat date despre bugetul pe 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna un deficit de 150 de miliarde de lei. Șeful statului a mai spus că este „absolut obligatoriu” ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută, iar orice abatere ar afecta credibilitatea României și ar crește riscul de a nu-și putea plăti datoriile. [...]
Disputa Nicușor Dan–AUR mută presiunea pe autorizarea protestelor după ce președintele a respins acuzația lui George Simion că ar fi intervenit pentru ca manifestația AUR să nu fie autorizată, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională și de ordine publică: cine își asumă organizarea și cum se desfășoară un protest anunțat după ce autoritățile locale au respins solicitarea de autorizare. Nicușor Dan a declarat că nu a intervenit în decizia privind protestul și a refuzat să intre într-o polemică punctuală, formulând în schimb o critică generală la adresa liderului AUR. „Evident că nu am intervenit. (...) Nu vreau să comentez decât cu o întrebare generală. Adică, câte tâmpenii la rând poate să spună un lider politic ca să nu-l mai luăm în seamă? (...) la un moment dat, eu cred că lumea pur şi simplu n-ar trebui să mai ia în seamă ce spune cineva care s-a dovedit că de o sută de ori a spus tâmpenii.” Ce a declanșat conflictul George Simion l-a acuzat pe Nicușor Dan că ar fi „ordonat” oprirea protestului AUR, după ce primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, nu a autorizat organizarea mitingului. În reacție, Simion a anunțat că își asumă el responsabilitatea pentru manifestație și i-a chemat pe susținători „în stradă”, conform relatării. De ce contează: autorizare respinsă și risc de incidente Primăria Capitalei a respins solicitarea de autorizare a mitingului AUR programat pentru 14 noiembrie, în fața Palatului Parlamentului, în București. Motivația invocată în material este că Jandarmeria și Poliția Capitalei au avertizat că manifestația ar putea genera incidente violente și probleme de ordine publică. În acest context, disputa politică se suprapune peste o problemă practică: desfășurarea unui protest anunțat public, în condițiile în care autorizarea a fost refuzată și există avertizări privind riscuri de securitate. Ce urmează Protestul este anunțat pentru 14 noiembrie, iar Simion spune că își asumă responsabilitatea personală „dacă vreo instituție a statului român o va cere”. Potrivit Antena 3, la protest și-ar fi anunțat participarea și reprezentanți ai partidului german Alternativa pentru Germania (AfD), informație atribuită unor „surse” ale postului. [...]
