Știri
Știri din categoria Politică
Refuzul USR de a vota învestirea unui guvern tehnic complică ecuația majorității parlamentare, iar premierul desemnat Eugen Tomac susține că decizia „anulează” discursul de reformă al partidului, potrivit Mediafax.
Tomac a declarat la B1 TV că a luat act de poziția USR de a nu acorda votul de învestitură și a argumentat că formațiunea a cerut ani la rând reforme și ministere conduse de profesioniști, în timp ce el ar fi venit „cu o echipă formată din oameni foarte bine pregătiți”, care și-ar fi lăsat activitatea pentru a intra în guvern.
„Consider că USR își anulează propriul discurs, pentru că ani de zile au solicitat reforme, ministere conduse de profesioniști, iar eu am venit în fața acestor partide cu o echipă formată din oameni foarte bine pregătiți, oameni care au acceptat să-și lase activitatea lor deoparte și să se pună în slujba binelui comun.”
Premierul desemnat spune că rămâne optimist că guvernul său va primi votul Parlamentului și afirmă că este susținut de „peste 200 de parlamentari”, cărora le-a mulțumit pentru încredere. Tomac a mai spus că va continua să încerce să convingă parlamentari să fie alături de el și de echipa propusă, motivând că „țara noastră are nevoie de un guvern”.
Întrebat pe ce voturi se bazează în condițiile în care PNL și USR nu ar vota guvernul, Tomac a afirmat că discută zilnic cu mai mulți parlamentari care împărtășesc „aceleași valori” și a indicat că va continua acest dialog până la momentul prezentării în Parlament.
Recomandate
Șansele de învestire ale Guvernului Tomac s-au prăbușit după retragerea sprijinului USR , iar scenariul care se conturează este o reconfigurare rapidă a majorității parlamentare, cu efect direct asupra stabilității politice și a capacității de a trece decizii în Parlament, potrivit Mediafax . Fostul premier Victor Ponta susține că, după anunțul USR că nu va vota învestirea Guvernului condus de Eugen Tomac, „matematic s-a închis” posibilitatea ca acesta să treacă de votul Parlamentului. În același timp, Ponta afirmă că ar exista pregătiri pentru o formulă de guvernare pe care o descrie drept „o monstruoasă coaliție”: USR+PSD+UDMR, fără PNL. Calculul de vot invocat: „nu are cum să treacă” Ponta afirmă că patru partide ar fi anunțat oficial că nu votează Guvernul Tomac: PNL, USR, UDMR și AUR. În această configurație, el indică un total de 254 de voturi împotrivă, concluzionând că învestirea nu mai este posibilă. Totodată, fostul premier spune că Tomac a reușit să strângă o echipă de oameni „foarte, foarte buni”, însă consideră că, nefiind „asumați de niciun partid”, ar urma să fie „sabotați de toate partidele”. Scenariul post-eșec: guvern cu PSD și UDMR, fără PNL În intervenția sa la România TV, Ponta susține că refuzul USR de a susține Guvernul Tomac ar avea la bază un calcul politic: după căderea acestuia, USR ar încerca să formeze un alt guvern împreună cu PSD și UDMR, păstrând „cele patru posturi de miniștri” pe care le are în prezent, în timp ce PNL, condus de Ilie Bolojan, ar rămâne în opoziție. Ponta mai afirmă că se va opune în Parlament ca USR să rămână la guvernare, chiar și într-o formulă cu PSD și UDMR, pe care o caracterizează drept „o oroare și o catastrofă”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul moment-cheie este votul din Parlament asupra învestirii Guvernului Tomac, pe care Ponta îl consideră deja pierdut „săptămâna viitoare”. Materialul nu include reacții ale USR, PSD, UDMR sau PNL la afirmațiile lui Ponta și nici un calendar oficial al negocierilor pentru o nouă majoritate. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac susține că are deja „peste 200” de parlamentari care sprijină proiectul său de guvernare, în pofida anunțului USR că nu va vota învestirea, potrivit news.ro . Miza imediată este dacă această susținere se transformă într-o majoritate funcțională la votul din Parlament, în condițiile în care și PNL a anunțat că nu sprijină Cabinetul. Tomac a declarat vineri seară, la Antena 3, că a luat act de poziția USR și că este „pregătit și hotărât” să continue demersul, urmând să depună la Parlament lista de miniștri și Programul de guvernare. „Am luat notă de poziţia lor şi evident că sunt pregătit şi hotărât să merg mai departe, pentru că ţara are nevoie de un guvern stabil, de un guvern nou şi nicidecum de jocuri politice cu iz electoral, pentru că alegerile sunt în 2028.” Ce spune Tomac despre sprijinul din Parlament Premierul desemnat afirmă că, în acest moment, are susținere din partea a „peste 200” de deputați și senatori și că va continua discuțiile și sâmbătă, „cu deputați și senatori din toate partidele politice”. „Sunt în prezent peste 200 de membri ai Parlamentului României care susţin proiectul pe care l-am propus (…) eu vin în faţa Parlamentului cu un guvern din afara arcului politic.” Totodată, Tomac a precizat că nu va discuta cu parlamentari pe care i-a numit „nefrecventabili”, adăugând că își păstrează „linia” asumată. Criteriile invocate pentru negocieri și argumentul economic Întrebat cu cine negociază pentru susținerea Guvernului, Tomac a indicat un set de criterii politice și de politici publice, între care orientarea pro-europeană și parteneriatul cu SUA, dar și teme cu impact bugetar și de investiții: oprirea risipei banului public și evitarea pierderii „resurselor uriașe” puse la dispoziție de Uniunea Europeană. În același context, el a legat nevoia de stabilitate de riscul „adâncirii crizei economice” și a spus că populația a suportat deja costuri pentru a corecta „o parte din erorile clasei politice”. Context: USR și PNL au anunțat că nu votează USR a anunțat vineri că nu va susține învestirea Guvernului Tomac, după ce PNL făcuse un anunț similar joi. În acest cadru, Tomac mizează pe o susținere transpartinică pentru a trece votul de învestitură, urmând să înainteze Parlamentului lista de miniștri și Programul de guvernare. [...]
Șansele Guvernului Tomac de a trece de Parlament scad și mai mult , după ce UDMR a ajuns intern la concluzia că Executivul propus nu are „nicio șansă” la vot, potrivit unor surse politice citate de Adevărul . Miza imediată este blocajul politic care prelungește incertitudinea asupra unei majorități capabile să susțină măsuri economice dificile, într-un context de deficite și angajamente asumate de România. UDMR ar fi așteptat decizia din interiorul USR: dacă USR ar fi votat învestirea, și UDMR s-ar fi aliat cu premierul desemnat Eugen Tomac . Însă USR a respins susținerea guvernului printr-un vot intern de peste 90%, iar în aceste condiții, potrivit sursei, singurul partid rămas „lângă” Tomac este PSD. UDMR: decizie oficială luni, dar semnal neoficial de retragere Oficial, UDMR urmează să anunțe luni dacă votează sau nu guvernul, după ce Eugen Tomac va trimite în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare. Neoficial, susțin sursele citate, liderul UDMR Kelemen Hunor ar aștepta ca Tomac să se retragă din cursă, pe fondul șanselor „foarte mici” de a strânge o majoritate. USR și PNL au spus „nu”. Argumentul: guvern fără sprijin politic Comitetul Politic al USR a decis vineri, 12 iunie, într-o ședință online, să nu susțină învestirea Guvernului condus de Eugen Tomac, potrivit aceleiași surse. Președintele USR, Dominic Fritz, a motivat decizia prin riscul ca un guvern tehnocrat să fie nefuncțional: „Concluzia noastră este că un guvern tehnocrat ar fi nefuncțional dintr-un motiv simplu: faptul că nimeni nu răspunde cu adevărat pentru decizii nu va pune capăt crizei, ci va adânci doar haosul.” Cu o zi înainte, conducerea PNL a decis în unanimitate că nu va susține învestirea Executivului propus de Tomac. Ilie Bolojan a argumentat că un guvern fără susținere politică și parlamentară nu poate rezista și va rămâne izolat când va trebui să aplice măsuri nepopulare, impuse de deficite și de angajamentele României: „Un guvern fără susținere politică nu poate spera decât la supraviețuire. (...) În condițiile în care un astfel de guvern va veni cu o măsură (...) dificil de asumat, acest guvern va rămâne singur pentru că nimeni nu îl va susține.” Ce urmează: majoritate tot mai greu de construit În ansamblu, guvernul propus de Eugen Tomac pare să aibă șanse tot mai mici să obțină sprijinul necesar, pe fondul pozițiilor publice ale principalilor lideri politici. În paralel, potrivit sursei, dificultățile se acumulează și prin refuzuri ale unor persoane vehiculate pentru funcții ministeriale de a accepta nominalizarea. [...]
Votul pentru Guvernul Tomac riscă să eșueze, iar PNL pregătește varianta unui guvern minoritar , în condițiile în care USR intră vineri în ședința decisivă cu o poziție aproape unanimă împotriva susținerii noului Executiv, potrivit HotNews . Comitetul Politic al USR se reunește de la ora 17:00, for care include conducerea restrânsă, parlamentari, europarlamentari, președinți de filiale și primari cu rezultate bune la alegeri, conform statutului partidului. Consultările din filiale au indicat o opoziție aproape unanimă față de un vot „pentru” Guvernul Tomac, chiar dacă în ultima săptămână au existat discuții între Dominic Fritz și premierul desemnat, potrivit unor surse din partid citate de publicație. Cu câteva ore înainte de ședință, Eugen Tomac a transmis către USR lista de miniștri, însă pe listă nu se regăsesc actualii miniștri USR, așa cum ceruse Dominic Fritz imediat după desemnarea lui Tomac. În USR, ședința de vineri este descrisă drept mai degrabă o formalitate, după o întâlnire informală anterioară în care liderii au menținut linia că un guvern tehnocrat nu este potrivit în acest moment. PNL: refuz pentru „paravan” și plan de guvern minoritar PNL a decis în unanimitate că nu susține Guvernul Tomac, pe care îl consideră „o formulă de paravan pentru a scuti PSD de răspundere”, după cum a explicat Ilie Bolojan. Liberalii acuză că pe lista de miniștri se află persoane apropiate de PSD. În paralel, potrivit unor surse din conducerea PNL, dacă Guvernul Tomac pică și președintele declanșează o nouă rundă de consultări, liberalii ar fi pregătiți să îi propună lui Nicușor Dan un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR. Dominic Fritz declarase anterior, înainte de moțiune, că varianta unui guvern minoritar este „sănătoasă” și „realistă”. UDMR și PSD își temporizează deciziile UDMR urmează să decidă în weekend dacă susține Guvernul Tomac, însă Kelemen Hunor a indicat o reticență puternică, invocând dificultatea de a vota un guvern din care formațiunea nu face parte, după ce a fost îndepărtată prin moțiune de cenzură. Totodată, UDMR nu își dorește un guvern care să depindă permanent de voturile parlamentarilor plecați din POT și S.O.S România, ajunși în grupurile Uniți pentru România și PACE. PSD a amânat pentru începutul săptămânii viitoare ședința în care să decidă dacă susține sau nu Guvernul Tomac, pe motiv că vrea să vadă depuse la Parlament programul de guvernare și lista de miniștri. Social-democrații iau în calcul fie să nu voteze „pentru”, pentru a nu fi singurul mare partid care susține guvernul, fie să lase votul la latitudinea fiecărui parlamentar. Ce ar însemna lipsa sprijinului marilor partide În lipsa voturilor PSD, PNL, USR, UDMR și AUR (care a anunțat că nu îl susține), Eugen Tomac ar rămâne, potrivit calculelor prezentate de HotNews, cu voturile Minorităților Naționale, ale grupurilor PACE și UPR și ale neafiliaților – 65 în total – însă nici acestea nu sunt garantate (PACE, de exemplu, așteaptă să vadă programul de guvernare). La Palatul Cotroceni este luată în calcul desemnarea unui nou tehnocrat dacă Guvernul Tomac nu trece de votul din Parlament, potrivit surselor HotNews. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își leagă mandatul de o traiectorie fermă de reducere a deficitului, fără taxe noi pe muncă sau capital productiv , într-un moment în care votul din Parlament și presiunea termenelor din PNRR pot influența direct percepția piețelor și a agențiilor de rating, potrivit Antena 3 . Tomac, nominalizarea președintelui Nicușor Dan pentru formarea unui guvern tehnocrat după prăbușirea Guvernului Bolojan, a declarat într-un interviu pentru Politico că „traiectoria” fiscală este „nenegociabilă”: deficit de 6,2% în 2026, după 7,6% în 2025, și 5,1% în 2027. În același timp, el susține că nu vor exista noi impozite pe muncă sau pe „capitalul productiv”, iar ajustarea va veni din restructurarea cheltuielilor. Votul din Parlament și riscul de prelungire a incertitudinii Conform Constituției, Tomac are termen până pe 14 iunie să prezinte cabinetul și programul de guvernare în Parlament. PNL a anunțat deja că nu îl va susține, iar PSD și USR nu au comunicat încă o decizie, potrivit informațiilor prezentate. Miza depășește aritmetica politică: analiști citați în material avertizează că o perioadă prelungită de turbulențe poate pune în pericol stabilitatea economică, pe fondul temerilor privind o posibilă retrogradare din partea agențiilor de rating. Presiunea PNRR: termen-limită în august și 11 miliarde de euro În interviu, Tomac indică drept factor de presiune suplimentar termenul-limită de la finalul verii pentru reforme, necesare pentru deblocarea a aproximativ 11 miliarde de euro (aprox. 55 miliarde lei) din PNRR. El afirmă că pentru respectarea termenului de 31 august sunt necesare trei direcții: presiune pentru finalizarea proiectelor până la 31 august; adoptarea a nouă etape importante ale reformei ca legislație primară, cu posibilitatea folosirii ordonanțelor de urgență „acolo unde cadrul legal permite”, dacă Parlamentul nu acționează; conducerea personală a negocierilor ulterioare cu Comisia Europeană . Mesaj către mediul de afaceri: „statul încetează să mai lupte împotriva antreprenorilor” Tomac promite un dialog „instituționalizat și permanent” cu comunitatea de afaceri și susține că politicile fiscale „neregulate” de după 2022 au costat România credibilitate. În plan operațional, el vorbește despre: publicarea unui inventar public al autorizațiilor necesare pentru activități comerciale și eliminarea celor „fără scop”; accelerarea digitalizării și reducerea barierelor birocratice; încadrarea antreprenoriatului ca instrument de dezvoltare rurală; accelerarea proiectelor energetice, cu argumentul că „mai multă energie” înseamnă energie mai ieftină; îmbunătățirea piețelor de capital. Austeritate, dar cu protecție socială și risc politic Tomac afirmă că nu există spațiu pentru o nouă „expansiune fiscală”, însă spune că resursele limitate vor fi orientate către cetățenii vulnerabili și pensionari, invocând efectele încetinirii economiei, ale disciplinei fiscale și ale prețurilor mai mari la energie. În același timp, el admite riscul ca o constrângere fiscală percepută ca nedreaptă să alimenteze extrema dreaptă și spune că statul trebuie să-și „plătească partea” înainte ca povara să ajungă la cetățeni. Ce urmează În următoarele zile, testul decisiv este votul din Parlament și capacitatea premierului desemnat de a strânge o majoritate în jurul unui program care combină consolidarea fiscală cu termene strânse pentru reformele din PNRR. Dacă sprijinul parlamentar nu se conturează, materialul indică perspectiva unei perioade mai lungi de incertitudine, cu potențiale efecte asupra stabilității economice și a credibilității României în fața finanțatorilor și a instituțiilor europene. [...]
Refuzul USR de a vota Cabinetul Tomac complică formarea unei majorități și prelungește criza politică , după ce Dominic Fritz a anunțat, vineri, că partidul nu susține învestirea guvernului propus de premierul desemnat Eugen Tomac , potrivit news.ro . Decizia a fost luată prin vot în Comitetul Politic al USR, cu „peste 90%” dintre membrii forului, care „cuprinde peste 150 de membri USR”, a spus Fritz. Liderul USR a argumentat că un guvern tehnocrat ar fi „nefuncțional” deoarece „nimeni nu răspunde cu adevărat pentru decizii”, iar o astfel de formulă „nu va pune capăt crizei, ci va adânci doar haosul”. „Concluzia noastră este că un guvern tehnocrat ar fi nefuncţional, dintr-un motiv simplu: faptul că nimeni nu răspunde cu adevărat pentru decizii nu va pune capăt crizei, ci va adânci doar haosul.” De ce contează: aritmetica parlamentară devine și mai dificilă Anunțul USR vine după ce, cu o zi înainte, și PNL a transmis că nu va vota învestirea Guvernului propus de Eugen Tomac. În acest context, șansele de a strânge voturile necesare în Parlament scad, iar negocierile pentru o soluție politică se complică. În material este prezentată și aritmetica parlamentară indicată de news.ro, cu numărul de parlamentari pe formațiuni, între care: PSD (128), AUR (90), PNL (76), USR (59), UDMR (31) și Minoritățile (17), alături de alte grupuri și neafiliați. Ce soluție propune USR și ce urmează Fritz a susținut că „criza este politică și soluția trebuie să fie tot politică”, iar USR vede ca opțiune continuarea formulei PNL–USR–UDMR–Minoritați într-un „guvern politic cu puteri depline”, chiar și minoritar, care să își asume răspunderea pentru decizii. În lipsa unei susțineri pentru o astfel de formulă, liderul USR a invocat varianta alegerilor anticipate, ca ieșire din blocaj. „Dacă nu găsim susţinere, trebuie să ne întoarcem la cetăţeni şi să-i lăsăm pe ei să decidă, prin alegeri anticipate.” Tot vineri, premierul desemnat a trimis partidelor lista cu persoanele care ar urma să facă parte din Guvern, potrivit aceleiași surse. Pentru context, news.ro a publicat separat și lista de propuneri, precum și prezentări ale unor nominalizări: lista cu propunerile de miniștri , Dan Neculăescu – propunerea la Apărare , Luca Niculescu – propunerea la Externe , Sorin Costreie – propunerea la Educație și Vladimir Ionaș – propunerea la Dezvoltare . [...]
