Știri
Știri din categoria Politică

Premierul desemnat Eugen Tomac spune că va cere votul de încredere al Parlamentului, după o nouă rundă de consultări cu grupul minorităților naționale, potrivit Digi24. Miza imediată este ieșirea din blocajul politic prin validarea rapidă a unui Executiv, într-un moment în care Tomac încearcă să strângă o susținere „solidă” din zona partidelor pro-europene.
Tomac a declarat la Parlament că, după ce încheie discuțiile din aceste zile, îi va prezenta președintelui Nicușor Dan concluziile consultărilor și perspectiva sa asupra „calendarului” pentru perioada următoare.
În același timp, premierul desemnat afirmă că are propuneri pentru toate ministerele și că urmează să finalizeze lista „astăzi”, în paralel cu negocierile cu formațiunile pro-europene din Parlament, pentru a găsi o soluție de guvernare și a „ieși din acest blocaj”.
„Nu văd niciun motiv pentru care să nu cer un vot de încredere Parlamentului.”
Tomac a mai spus că își asumă responsabilitatea de a încerca să convingă partidele că „este momentul să facem un pas înainte pentru România” și că își dorește o susținere cât mai largă din partea formațiunilor care împărtășesc aceeași viziune.
Recomandate

Președintele Nicușor Dan avertizează că blocajul politic poate alimenta riscuri economice și cere reluarea dialogului între partide, după discuțiile purtate de premierul desemnat Eugen Tomac cu formațiunile parlamentare, potrivit Digi24 . În declarația de presă de miercuri, șeful statului a spus că mandatul său are două priorități: menținerea direcției pro-occidentale a României și prevenirea „unei eventuale căderi economice”. În același timp, Nicușor Dan a criticat lipsa de coordonare între partide și a susținut că „niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă”, motiv pentru care a ales o persoană pe care o consideră potrivită să discute cu toate părțile. „Fac apel la responsabilitatea partidelor politice: trebuie să aibă întâietate interesul țării. Mandatul meu este, în primul rând, să păstrez direcția pro-occidentală a României și, în al doilea rând, să previn o eventuală cădere economică.” Nicușor Dan a mai afirmat că politicienii sunt preocupați de calcule electorale legate de alegerile parlamentare din 2028 și a transmis un mesaj de calm către populație, respectiv de continuitate către partenerii externi ai României. Ce urmează în calendarul formării Guvernului Eugen Tomac a declarat că este pregătit să găsească „un compromis necesar” pentru stabilitate și că, acolo unde există nemulțumiri privind propunerile de miniștri, este dispus să discute cu partidele pentru a identifica persoane acceptate „de toată lumea”. Potrivit informațiilor din articol, Tomac lucrează la definitivarea listei de miniștri și la conturarea programului de guvernare, documente care ar urma să fie prezentate Parlamentului până la finalul săptămânii, astfel încât săptămâna viitoare să fie supuse votului de încredere . Miza parlamentară: semnale de susținere și poziția PSD Negocierile au loc în contextul în care se caută o majoritate parlamentară pentru învestire. În paralel, PSD nu vrea să lase impresia că este singurul partid care îl susține pe Tomac și, potrivit unor surse din conducerea partidului citate de Digi24.ro, social-democrații nu ar urma să voteze „la unison” viitorul Guvern dacă PNL și USR nu dau semnale că îl vor susține și ei în Parlament. Conform acelorași surse, PSD ar analiza două variante dacă PNL și USR nu susțin Cabinetul Tomac: să nu voteze nici PSD viitorul Guvern; vot „la liber”, în care fiecare parlamentar PSD decide individual. [...]

Radu Burnete cere partidelor să voteze guvernul Tomac, pe fondul riscurilor economice și de securitate , respingând în același timp scenariile potrivit cărora ar fi o variantă de rezervă pentru funcția de premier, relatează Adevărul . Consilierul prezidențial spune, într-un mesaj publicat pe Facebook, că președintele României, Nicușor Dan , l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze guvernul și să construiască o majoritate parlamentară și că nu există „o schemă” sau „o mutare de deschidere” în spatele acestei decizii. „Eugen Tomac este prim-ministrul desemnat de președintele României să formeze un Guvern și să obțină o majoritate parlamentară și am toată convingerea că va reuși să o facă. Nu e o schemă. Nu este o mutare de deschidere în nu știu ce joc.” Dezmințire privind o eventuală nominalizare a lui Burnete Burnete afirmă că scenariile vehiculate în spațiul public despre o posibilă nominalizare a sa pentru funcții guvernamentale sunt „speculații de presă”, menționând că, în ultimele săptămâni, numele lui a fost asociat cu „tot felul de poziții guvernamentale”. Totodată, consilierul prezidențial precizează că va rămâne în echipa președintelui Nicușor Dan atât timp cât se bucură de încrederea acestuia și consideră că poate contribui la obiectivele administrației prezidențiale. Miza votului din Parlament: stabilitate într-un context dificil În mesajul său, Burnete face apel la partidele parlamentare – în special la cele ale fostei coaliții guvernamentale – să susțină executivul propus de Eugen Tomac la votul anunțat pentru săptămâna viitoare, argumentând că România are nevoie de stabilitate într-o perioadă cu „provocări economice și de securitate”. „Mi-aș dori ca partidele fostei coaliții guvernamentale să reflecteze foarte bine la votul pe care-l au de dat săptămâna viitoare în Parlament. Eugen Tomac și-a asumat cu temeritate o misiune foarte complicată și sper că partidele vor acționa responsabil și vor da țării un guvern stabil.” La final, Burnete își exprimă explicit susținerea pentru premierul desemnat: „Eugen, ai tot sprijinul meu!”. Pentru moment, articolul nu oferă detalii despre aritmetica parlamentară sau despre șansele concrete ale lui Tomac de a obține majoritatea. [...]

Nominalizarea lui Eugen Tomac la funcția de premier expune blocajul politic din consultări , în condițiile în care partidele nu au venit cu nicio propunere de prim-ministru, iar președintele Nicușor Dan a fost nevoit să caute o soluție fără o majoritate parlamentară conturată, potrivit news.ro . Președintele UDMR, Kelemen Hunor , spune că șeful statului „a avut dreptate” când l-a nominalizat pe Tomac, tocmai pentru că la consultări „nici PSD, nici PNL, nici USR, nici noi” nu au propus un nume de premier care să încerce formarea unei majorități. „Avea dreptate preşedintele Dan când a venit cu această nominalizare, fiindcă partidele nu au oferit nimic la consultări. (...) Şi atunci, preşedintele, ce era să facă? A căutat o soluţie despre care, în acest moment, putem spune că încă nu are o majoritate parlamentară.” De ce contează: un premier desemnat fără majoritate, cu risc de eșec în Parlament Miza imediată este capacitatea premierului desemnat de a strânge voturile necesare pentru învestirea Cabinetului. Kelemen Hunor indică explicit că, „în acest moment”, soluția nu are o majoritate parlamentară, ceea ce lasă deschis scenariul unui vot dificil sau al reluării negocierilor. Eugen Tomac a fost desemnat săptămâna trecută de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul și să obțină o majoritate care să voteze Cabinetul în Parlament. Poziția UDMR față de discuțiile cu AUR: „nu este o asigurare de viață” Întrebat de ce Tomac nu a inițiat consultări cu AUR, liderul UDMR a spus că nu poate explica decizia, dar a caracterizat zona respectivă drept „un grup eterogen”, format din parlamentari proveniți din mai multe formațiuni și migrații politice. Kelemen Hunor a legat această dinamică de „transferul permanent” între partide și de apariția unor grupuri parlamentare ale unor partide care „nu au participat la vot”, pe care o numește „o problemă de constituționalitate”. În acest context, a avertizat că o colaborare cu astfel de grupuri implică riscuri. „Nu este o asigurare de viaţă să mergi cu ei. (...) dacă vrei să mergi cu ei în întuneric, în pădure şi sunt în spatele tău, îţi asumi un risc uriaş.” Întrebat dacă acești parlamentari sunt pro-occidentali, Kelemen Hunor a spus că, din manifestările lor din Parlament, „nu i se par”, precizând că nu a discutat niciodată cu ei. [...]

Premierul desemnat Eugen Tomac încearcă să deblocheze negocierile pentru guvern propunând o schimbare-cheie la Dezvoltare , invitându-l pe primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu , să intre în cabinet, potrivit Digi24 . Tomac a spus că îl vede pe Ciucu la Ministerul Dezvoltării și a făcut invitația public, într-o intervenție la B1 TV, în contextul în care susține că este nevoie de „compromis” pentru a ieși din „starea de blocaj” politic. În același mesaj, premierul desemnat a vorbit despre presiunea publică pentru stabilitate și despre nevoia ca politicienii să arate „responsabilitate”. „M-aș bucura foarte mult ca domnul primar general Ciucu să vină în guvern, să vină la Ministerul Dezvoltării. Putem lucra împreună.” De ce contează: Ministerul Dezvoltării, în centrul disputei pe componența cabinetului Invitația vine după ce Ciprian Ciucu i-a transmis, luni, un mesaj critic lui Tomac, susținând că lista de miniștri ar fi „cusută cu ață alb-fosforescentă” și ar proteja interesele PSD. În postarea citată de Digi24, Ciucu a invocat explicit propunerea pentru Dezvoltare, Vladimir Ionaș (PSD), și a pus sub semnul întrebării procesul decizional care a dus la acest nume. „Nu aveți cum să-mi explicați prin ce proces decizional ați ajuns la dl. Ionaș (...) altul decât că vi l-a dat PSD.” Ce urmează Din informațiile prezentate, invitația lui Tomac este o încercare de a reconfigura o nominalizare contestată și de a obține sprijin politic pentru formarea guvernului. Nu rezultă din articol dacă Ciprian Ciucu a acceptat sau a respins propunerea și nici dacă Vladimir Ionaș rămâne, formal, pe lista pentru Ministerul Dezvoltării. [...]

Nicușor Dan avertizează că miza negocierilor este evitarea unei „căderi economice bruște” , în timp ce partidele se pregătesc de votul de învestire a Guvernului Tomac , potrivit Adevărul . Președintele a cerut responsabilitate și dialog între formațiunile parlamentare, insistând că interesul țării trebuie să primeze în fața calculelor politice. În declarațiile de miercuri, 10 iunie, de la Palatul Cotroceni, șeful statului a respins interpretările potrivit cărora desemnarea premierului ar fi avantajat anumite partide. Nicușor Dan a spus că rolul său nu este să arbitreze competiții între formațiuni, ci să mențină „direcția pro-occidentală” a României și să prevină o deteriorare economică abruptă, cu efect asupra fiecărei familii. Presiune pe partide: dialog și stabilitate, nu calcule pentru 2028 Președintele a indicat lipsa dialogului între partide drept una dintre problemele centrale ale momentului și a justificat alegerea unei persoane „potrivite” pentru a discuta cu toate formațiunile și a le aduce împreună la guvernare, în condițiile în care „niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă”. În același mesaj, Nicușor Dan a criticat orientarea clasei politice către calcule electorale, inclusiv în perspectiva alegerilor din 2028, susținând că publicul așteaptă guvernare și stabilitate, nu dispute politice prelungite. Mesaj către populație și partenerii externi La final, președintele i-a îndemnat pe români „să-și păstreze calmul și speranța” și a transmis partenerilor occidentali că România își păstrează direcția. În paralel, premierul desemnat Eugen Tomac a continuat discuțiile cu partidele, grupurile parlamentare și parlamentarii neafiliați pentru a strânge voturile necesare învestirii și s-a declarat optimist, afirmând că unii colegi i-au spus „deschis” că i-a convins. [...]

Eugen Tomac a închis lista de miniștri, iar componența propusă indică un Cabinet cu profil tehnocrat, cu mai mulți consilieri prezidențiali și funcționari din administrație pe portofolii-cheie , ceea ce mută presiunea pe votul de încredere din Parlament și pe capacitatea echipei de a livra rapid pe finanțe, investiții și infrastructură, potrivit Digi24 . Premierul desemnat anunțase anterior că vrea „2-3 propuneri” pentru fiecare minister și că decizia finală privind numele trimise la Parlament îi aparține. Marți seara, Digi24 publică „varianta finală” a listei, pe surse, după mai multe întâlniri avute de Tomac în ultimele zile. Ce semnale dă lista: accent pe administrație și expertiză sectorială Din numele vehiculate reiese o combinație de oameni din aparatul de stat, diplomație și management public, inclusiv consilieri ai președintelui Nicușor Dan . Pentru mediul economic, miza imediată este cine ar urma să gestioneze portofoliile cu impact direct asupra bugetului, investițiilor și companiilor de stat (Finanțe, Economie, Energie, Transporturi, MIPE). Lista finală a miniștrilor, potrivit informațiilor Digi24 Ministerul Afacerilor Interne : Trifan Tiberiu (fost secretar de stat în MAI în Guvernul Cioloș; în prezent consulul României la Madrid) Ministerul Finanțelor : Bogdan Glăvan Ministerul Justiției : Cosmin Soare Filatov (consilier al președintelui Nicușor Dan pe probleme constituționale) Ministerul Sănătății : Șerban Dragoslovescu (manager Spitalul Foișor) Ministerul Afacerilor Externe : Luca Niculescu (secretar de stat în MAE și coordonatorul aderării României la OCDE; fost ambasador la Paris) Ministerul Educației : Sorin Costreie (consilier prezidențial pe Educație și Cercetare) Ministerul Culturii : Adrian Papahagi (a candidat fără succes pentru un mandat de deputat din partea PDL; a ajutat la înființarea PMP; retras din politică din 2014) Ministerul Muncii : Diana Morar (fost parlamentar PNL; fost secretar de stat la Ministerul Justiției) Ministerul Dezvoltării : Vladimir Ionaș (sociolog) Ministerul Economiei : Florin Duma Ministerul Apărării : Dan Neculăescu (ambasadorul României la NATO) Ministerul Energiei : Corina Popescu (fostă directoare Electrica și Transelectrica) Ministerul Transporturilor : Ionuț Mașala (director economic CNAIR) Ministerul Mediului : Teodor Dulceață (secretar general adjunct al ministerului, în prezent) Ministerul Agriculturii : Nicolae Istudor (rectorul ASE) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene : Carmen Moraru (secretar de stat în MIPE) Ce urmează Tomac spunea că formula de Cabinet urma să fie finalizată cel târziu miercuri, iar lista publicată acum este prezentată de Digi24 ca variantă finală „pe surse”. Pasul următor, implicit, este trimiterea echipei în Parlament pentru votul de încredere, unde susținerea politică va cântări la fel de mult ca profilul tehnic al nominalizărilor. [...]