Știri
Știri din categoria Politică
Premierul desemnat Eugen Tomac pune sub semnul întrebării actualul proiect al legii salarizării și cere o recalibrare care să evite înghețarea veniturilor pentru o parte a bugetarilor, pe fondul nemulțumirilor din sectorul public, potrivit Biziday. Tomac susține că proiectul „nu a fost făcută bine” și că nu a fost explicat suficient, ceea ce a amplificat tensiunile.
Într-un interviu la Antena 3 CNN, Tomac a insistat că miza proiectului nu ar fi o majorare generală a salariilor, ci „corectarea dezechilibrelor existente în grilele de salarizare”. În același timp, el a criticat formula care ar crește salariile doar pentru anumite categorii, în timp ce pentru alți angajați din instituțiile publice veniturile ar rămâne pe loc.
„Nu sunt de acord cu această formulă, de a crește salariile doar unor categorii, iar persoanelor angajate în instituțiile publice să le stagneze în continuare salariile.”
Tomac a legat situația de amânările repetate ale legii în anii anteriori, invocând motive precum pandemia sau calculele electorale, iar acum, spune el, presiunea adoptării a crescut fără ca proiectul să fi rezolvat efectiv diferențele dintre categorii.
Tot în contextul negocierilor politice, Tomac a spus că în formula sa de executiv ar urma să existe trei vicepremieri, responsabili de educație, economie și digitalizare. Conform declarațiilor citate de News.ro (preluate de Biziday), el a indicat și o serie de propuneri pentru portofolii:
În paralel, Tomac a început consultările cu partidele parlamentare, iar prima întâlnire a zilei a fost cu UDMR. La final, liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a transmis că, în lipsa unei majorități, șansele de a „duce lucrurile la bun sfârșit” sunt reduse și că UDMR nu are, în acest moment, motive să voteze un guvern din care nu face parte, dar nici motive „solide” să voteze împotrivă, cât timp programul de guvernare nu este finalizat, potrivit Biziday.
Kelemen Hunor a mai arătat că decizia va depinde de conținutul programului și de discuțiile interne, menționând explicit teme precum PNRR, programul SAFE și bugetul pentru anul viitor, unde este nevoie de o susținere politică stabilă.
Tomac are programate în aceeași zi consultări și cu alte grupuri parlamentare (minoritățile naționale, Uniți pentru România, PACE și POT). În acest context, poziționarea sa față de legea salarizării devine un test de negociere: pe de o parte, trebuie să răspundă nemulțumirilor din sectorul public, iar pe de altă parte să contureze o formulă acceptabilă politic într-un Parlament în care, deocamdată, majoritatea rămâne incertă.
Recomandate
UDMR transmite că nu poate garanta votul pentru învestirea viitorului guvern , ceea ce complică formarea unei majorități parlamentare în jurul premierului desemnat Eugen Tomac , potrivit Antena 3 . Mesajul lui Kelemen Hunor vine după întâlnirea cu Tomac și pune accent pe condițiile politice și pe conținutul programului de guvernare, nu pe o susținere „din oficiu”. Kelemen Hunor a spus că UDMR „nu votează împotriva unui guvern”, dar nici „nu poate promite” un vot pentru, înainte de a vedea programul de guvernare și dacă există o majoritate care să-l susțină. Liderul UDMR a adăugat că nu a avut impresia că Eugen Tomac ar fi „extrem de ambițios” în privința programului și că, fără o majoritate, este improbabil ca un executiv să poată duce lucrurile „la bun sfârșit”. De ce UDMR spune că votul e „aproape imposibil” acum UDMR își leagă poziția de faptul că a fost înlăturată de la guvernare prin moțiune de cenzură și consideră greu de justificat să voteze imediat un nou guvern din care nu face parte. „E aproape imposibil să votăm un guvern după ce am fost dați afară dintr-un guvern prin moțiune de cenzură. A doua zi să votăm un guvern din care nu facem parte. Nu se leagă în niciun fel. Nu suntem masochiști politici.” În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a indicat că, „deocamdată”, UDMR nu are „argumente suficiente” pentru a susține un guvern din care nu ar face parte, în contextul moțiunii votate de PSD și AUR, conform relatării. Critica față de varianta unui guvern tehnocrat Kelemen Hunor a criticat și ideea unui executiv tehnocrat, argumentând că un guvern condus de un om politic ar trebui să fie „un guvern politic”, cu responsabilitate asumată de partide. În viziunea sa, apelul la un guvern tehnocrat ar semnala lipsă de încredere în partide și ar folosi Parlamentul doar pentru a justifica învestirea unui guvern „care nu are legătură directă cu partidele politice”. UDMR spune că va reveni la discuții după finalizarea programului de guvernare, iar decizia va fi luată în funcție de conținutul acestuia și de existența unei majorități parlamentare. [...]
Ilie Bolojan condiționează sprijinul PNL de o majoritate explicită, invocând riscul blocării reformelor necesare pentru fondurile europene și pentru corecția deficitelor, potrivit Digi24 , după discuția cu premierul desemnat Eugen Tomac . Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a transmis că un Executiv fără o susținere parlamentară asigurată „nu e o soluție pentru România”, deoarece nu ar putea trece „reformele de care România are nevoie”. Mesajul vine în contextul consultărilor pentru formarea noului Guvern. De ce contează: reformele și banii europeni depind de voturi în Parlament Miza, din perspectiva PNL, este capacitatea viitorului cabinet de a adopta rapid măsuri și legi cu impact direct asupra finanțării și funcționării economiei. În aceeași logică, Bolojan a indicat că un guvern fără sprijin politic explicit ar avea dificultăți în a trece „lucruri dificile” care nu pot fi evitate. În declarațiile preluate și de Euronews, liderul liberal a enumerat drept urgențe absorbția fondurilor europene, accesarea granturilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și îndeplinirea reformelor asumate de România. Calendarul deciziei în PNL Bolojan a spus că discuția cu Tomac a fost una „directă, fără ocolișuri”, iar PNL urmează să își stabilească poziția după consultări interne cu parlamentarii și conducerea partidului. Potrivit informațiilor prezentate, o decizie privind susținerea parlamentară ar urma să fie luată „la mijlocul acestei săptămâni”, miercuri sau joi, când ar urma să fie convocat Biroul Politic Național. [...]
Călin Georgescu cere suspendarea președintelui, într-un nou episod de escaladare instituțională : potrivit Digi24 , fostul candidat la alegerile prezidențiale le-a solicitat parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a lui Nicușor Dan, invocând forma „abuzivă” și „sfidătoare” în care șeful statului l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze un nou Guvern. Georgescu a făcut apelul marți, la ieșirea de la Judecătoria Sectorului 1, în fața a sute de susținători. El a susținut că Nicușor Dan ar ocupa „ilegal” Palatul Cotroceni și a cerut declanșarea imediată a procedurii de suspendare, pe fondul nemulțumirii față de desemnarea lui Eugen Tomac pentru formarea Executivului, potrivit Agerpres. Ce reproșează Georgescu și ce consecințe invocă În declarațiile citate de Digi24, Georgescu a legat desemnarea premierului de o acuzație mai amplă privind funcționarea instituțiilor și a avertizat asupra unui posibil impact economic și social. „Se impune asumarea răspunderii de către inițiatorii acestui demers, pentru că va fi un dezastru economic și social masiv.” Totodată, el a afirmat că aceeași răspundere ar reveni și partidelor care ar vota noul Guvern și a cerut parlamentarilor să acționeze „imediat” pentru suspendarea președintelui. Context: termen în instanță și dosarul în care este judecat Georgescu a venit la Judecătoria Sectorului 1 pentru un termen în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară, însă a stat doar câteva minute, iar procesul a fost amânat pentru luna august, mai notează publicația. Conform articolului, el a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General pentru promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru promovarea în public a ideilor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Procurorii arată că faptele reținute ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, inclusiv prin interviuri, declarații și postări online. Ce mai cere: „turul doi înapoi” și desecretizări În aceeași intervenție, Georgescu a susținut că „întoarcerea la democrație” ar însemna „turul doi înapoi” și a cerut desecretizarea ședinței CSAT și a unei ședințe informale a CCR dinaintea anulării alegerilor din 6 decembrie 2024, conform relatării Digi24. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își fixează reperele de politică externă și internă într-o serie de caracterizări scurte ale liderilor politici și ai marilor puteri, cu mesaje tranșante despre Rusia și Vladimir Putin , potrivit news.ro . Tomac a făcut declarațiile luni seară, la Antena 3, unde a fost rugat să definească „printr-un cuvânt sau o propoziție” mai mulți lideri politici. În acest cadru, el l-a descris pe Nicușor Dan drept „un președinte care va scrie istorie pentru țară”. Mesajul central: Rusia, „inamic”, iar Putin „ne disprețuiește” În lista de caracterizări, Tomac a folosit formulări directe pentru actorii externi, indicând o poziționare fermă față de Rusia și o diferențiere între marile puteri: Rusia: „Inamic” Vladimir Putin: „Ne disprețuiește” Statele Unite: „Am încredere” Ucraina: „O țară pe care o respectăm” Donald Trump: „Un lider influent și important” Xi Jinping: „Un conducător care și-a consolidat poziția” Europa: „O port în suflet” Cum îi descrie pe liderii politici din România Pe scena internă, Tomac a oferit aprecieri diferite, de la elogii la critici, în funcție de persoană: Nicușor Dan: „Un președinte care va scrie istorie pentru țară” Ilie Bolojan: „Un om politic cu multă experiență” Sorin Grindeanu: „Un om politic destul de dispus să facă lucruri importante pentru ca țara să meargă înainte” Dominic Fritz: „Un lider politic pe care îl respect” Kelemen Hunor: „Un om politic cu foarte multă experiență și aș spune un bun român de etnie maghiară” George Simion: „Un politician care nu respectă regulile” Eugen Tomac (despre sine): „Un român care își iubește țara” În aceeași serie de răspunsuri, Tomac a mai spus despre „Moldova” că este „parte din țara mea”, iar despre „România” că este „țara mea”. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își conturează echipa de guvernare cu trei vicepremieri , o formulă care poate schimba modul de coordonare pe zone-cheie (economic, educație, digitalizare) în negocierile pentru majoritatea parlamentară, potrivit Digi24 . Tomac a spus, luni seară, că Executivul propus pentru învestire ar urma să aibă trei vicepremieri: unul la Economie, unul pe Educație și unul pe Digitalizare. În același timp, el a prezentat o primă listă de persoane care „au acceptat” să fie propuse miniștri, într-o intervenție la Antena 3 CNN. Cine a acceptat să fie propus în guvernul Tomac Conform declarațiilor premierului desemnat, au acceptat să fie propuși: Sorin Costreie – Ministerul Educației (și vicepremier, potrivit lui Tomac); Dan Nicolăescu – Ministerul Apărării Naționale; Luca Niculescu – Ministerul Afacerilor Externe; Nicolae Istudor – Ministerul Agriculturii; Teodor Dulceață – Ministerul Mediului; Vladimir Ionaș – Ministerul Dezvoltării. În argumentația sa, Tomac a pus accent pe portofoliile de securitate și politică externă, dar și pe reforma administrației, indicând că a avut „zeci de întâlniri” în ultimele zile și că există „mai multe propuneri”. „Vor fi trei vicepremieri. Voi mai avea doi vicepremieri care vor gestiona zona economică. Vom avea un vicepremier pentru digitalizare.” Lista vehiculată în negocieri: portofolii sensibile pentru economie și investiții Separat de lista celor care „au acceptat”, Digi24 notează că Tomac a discutat luni cu PNL, PSD și USR pentru susținere în Parlament, iar „potrivit surselor Digi24” ar fi în lucru și o listă mai amplă de propuneri, care poate fi modificată până miercuri. În această variantă apar, între altele: Finanțe: Bogdan Drăgoi / Bogdan Glăvan; Economie: Radu Burnete; Energie: Corina Popescu; Transporturi: Ionuț Mașala; Sănătate: Cătălin Cîrstoiu; Justiție: Cosmin Soare Filatov; Muncă: Lavinia Niculescu / Diana Morar; Cultură: Adrian Papahagi. Publicația precizează că unele persoane luate în calcul au refuzat, iar negocierile continuă, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unor schimbări de nume și portofolii înainte de prezentarea finală în Parlament. Ce urmează Miza imediată este obținerea susținerii parlamentare pentru învestire. În funcție de rezultatul negocierilor cu PNL, PSD și USR, componența finală a guvernului și arhitectura cu trei vicepremieri pot suferi ajustări înainte de vot. [...]
Atacul lui Ciprian Ciucu ridică miza negocierilor pentru învestirea guvernului, sugerând că lista de miniștri ar avantaja PSD fără asumare politică. Într-un mesaj publicat luni seară, primarul liberal al Capitalei i-a transmis premierului desemnat Eugen Tomac că are „semne de întrebare destul de mari” privind componența cabinetului propus, pe care o descrie drept „cusută cu ață alb-fosforescentă”, potrivit HotNews . Ciucu spune că i-a scris lui Tomac „ca dovadă de respect”, dar îl acuză că nu a fost direct în discuțiile purtate în aceeași zi cu PNL, USR și PSD pentru susținerea guvernului. Suspiciunea de negocieri prealabile cu PSD pe portofolii Primul punct invocat de Ciucu vizează ordinea întâlnirilor cu partidele. Deși Tomac ar fi spus că a discutat mai întâi cu PNL și apoi cu PSD, Ciucu afirmă că nu crede această variantă și sugerează existența unor discuții „prealabile, ascunse și neasumate” cu PSD. În mesaj, el indică drept argument faptul că unele nume propuse pentru ministere ar „reflecta propuneri fix ale PSD”, menționând explicit Agricultură (Istudor), Transporturi (Masala) și Dezvoltare (Ionaș). Ciucu susține că aceste alegeri ar arăta că Tomac „le protejați interesele și le-ați pus ministerele pe care le vor ei la adăpost”. Riscul de „etichetare” publică a guvernului ca proiect PNL–USR Al doilea „semn de întrebare” ține de prezența în listă a unor persoane asociate PNL, „fără sprijinul nostru”, despre care Ciucu afirmă că ar fi fost incluse „la inițiativa dvs.”. În opinia sa, acest lucru ar facilita un mesaj public potrivit căruia guvernul ar fi, de fapt, al PNL și USR, în timp ce PSD s-ar poziționa în afara responsabilității politice. În acest context, Ciucu afirmă că PSD ar urma să împingă acest „narativ” și face o paralelă cu „scenariul Cioloș”, în care PSD ar ataca, iar PNL nu ar răspunde pe măsură. Scenariul unui „premier tehnic” și presiunea pe Parlament Al treilea punct ridicat de Ciucu este legat de posibilitatea ca, dacă Tomac nu obține votul de învestitură, să fie nominalizat un alt premier „tehnic”, mizându-se pe faptul că unii parlamentari ar evita alegerile anticipate „de frică că nu vor mai prinde Parlamentul”. Ciucu spune că o astfel de strategie ar fi „concepută special pentru a exonera PSD de orice răspundere”. „Vă rog, aveți decența și nu ne luați de proști. (…) Arătați-ne un minim de respect și nu ne insultați inteligența”, a transmis Ciucu. În final, primarul susține că Tomac „ar fi trebuit să discutați pe cinstite cu noi” și reamintește poziția exprimată anterior: „nu vom accepta tehnicieni roșii”. Mesajul integral a fost publicat de Ciucu pe Facebook, în postarea adresată direct lui Eugen Tomac. [...]
