Știri
Știri din categoria Politică
Președintele USR, Dominic Fritz, spune că a discutat cu ambasadorul SUA despre statul de drept, într-o întâlnire pe care o plasează în contextul „situației politice actuale” din România, potrivit Agerpres. Miza politică a mesajului este una de poziționare: liderul USR își leagă explicit agenda de tema statului de drept și de valorile comune invocate în relația cu partenerul strategic american.
Întâlnirea a avut loc la sediul USR, iar interlocutorul a fost Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite în România. Fritz afirmă că discuția a fost „lungă” și „deschisă” și că a vizat, pe lângă situația politică, și „valorile care ne leagă”.
În postarea citată, Fritz îl descrie pe Nirenberg drept „direct” și notează că acesta nu este „diplomat de carieră”, menționând că a lucrat pentru Congresul american, apoi ca avocat și lobbyist.
Liderul USR afirmă că și-a exprimat „îngrijorările” și că ambasadorul ar fi arătat recunoștință pentru colaborarea României cu SUA, dar și în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
„L-am primit în vizită la sediul USR și am purtat o lungă discuție deschisă despre situația politică actuală, despre statul de drept în România și despre valorile care ne leagă.”
Fritz mai susține că a promis să transmită această recunoștință și miniștrilor USR Oana Țoiu și Radu Miruță, pe care îi menționează nominal.
Din informațiile publicate, întâlnirea este folosită de președintele USR pentru a ancora public partidul în două teme sensibile în dezbaterea internă: „statul de drept” și credibilitatea României ca aliat în arhitectura occidentală (SUA–NATO–UE). Materialul nu include detalii despre eventuale concluzii concrete sau pași instituționali care să rezulte din discuție.
Recomandate
Eugen Tomac avertizează că alegerile anticipate ar amplifica riscurile economice și ar putea întârzia reformele cerute pentru finanțările europene , în condițiile în care România se confruntă cu presiuni interne și un context regional tensionat, potrivit Mediafax . Europarlamentarul a spus la B1 TV că „intrarea în jocul anticipatelor” este „mult prea riscantă” acum, argumentând că opțiunea ar fi fost mai ușor de susținut într-un scenariu cu „economie stabilă”, fără „război lângă noi” și cu o expunere mai redusă. În actualul context, Tomac consideră „mai înțelept” să se ajungă la „o soluție de compromis” pentru formarea unei guvernări capabile să adopte măsuri importante. Miza: reformele PNRR și riscul pierderii de bani Tomac, prezentat de Mediafax drept fost premier desemnat de președintele Nicușor Dan, a avertizat că menținerea blocajului politic poate face ca „tot efortul” statului din ultimii patru ani să „risc[e] să se risipească”, dacă reformele din PNRR nu sunt adoptate până la 31 august. În același registru, el a ridicat problema capacității administrative și politice de a gestiona angajamentele externe ale României în lipsa unui guvern cu puteri depline, invocând inclusiv primele trageri de bani din programul SAFE. Ce spune președintele despre anticipate Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că nu exclude alegerile anticipate, dar le consideră „foarte puțin probabile” și a indicat că ar deveni o soluție doar dacă blocajul privind formarea unui nou Executiv se prelungește. Șeful statului a mai spus că un nou scrutin nu ar rezolva impasul politic actual. [...]
PSD încearcă să delimiteze public relația cu președintele Nicușor Dan și să blocheze ideea unui „parteneriat” , în contextul negocierilor politice și al discuțiilor despre formule de guvernare, potrivit G4Media . Lia Olguța Vasilescu , primarul Craiovei, susține că între PSD și șeful statului „nu există niciun fel de parteneriat” și afirmă că Nicușor Dan ar fi sprijinit intrarea USR la guvernare. Declarațiile au fost făcute la Realitatea Plus și sunt atribuite de publicație agenției Mediafax. Vasilescu spune că PSD „nu ar fi intrat niciodată la guvernare cu USR”, pe care îl acuză că are „o politică din a înjura PSD-ul”. „În ceea ce privește relațiile noastre cu domnul președinte Nicușor Dan, vreau să vă spun că cei pe care i-a susținut foarte mult domnul Nicușor Dan și așa au intrat la guvernare au fost cei de la USR.” Miza: poziționare în negocieri și raportul de forțe din Parlament În același mesaj, Vasilescu atacă USR pentru poziția din negocierile politice și invocă scorul obținut de partid la alegerile parlamentare din 2024, despre care afirmă că ar fi fost de 8%. În această cheie, ea contestă legitimitatea USR de a „pune condiții” în discuțiile privind guvernarea. „Un partid care până la urmă, cred că a luat 8% la alegerile parlamentare. Acum a ajuns să pună condiții primului partid care a câștigat alegerile, dacă să guverneze sau nu.” Ce transmite PSD prin acest mesaj Din declarațiile citate rezultă două linii de comunicare: respingerea explicită a ideii că PSD ar avea un „parteneriat” cu președintele Nicușor Dan; delegitimarea publică a pretențiilor USR în negocieri, prin raportare la rezultatul electoral din 2024 menționat de Vasilescu. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre stadiul negocierilor sau despre condițiile concrete invocate de USR. [...]
Ilie Bolojan spune că PNL mizează pe o coagulare a „dreptei” la următoarele alegeri parlamentare pentru a atinge o pondere de guvernare, nu doar una de opoziție , potrivit Agerpres . Liderul PNL și premier interimar a vorbit despre necesitatea unui „pol de modernizare” construit din forțe politice cu „aceeași viziune”, în contextul discuțiilor despre liste comune la parlamentare. Declarația a venit după ce a fost întrebat dacă ia în calcul, pentru viitoarele alegeri parlamentare (anticipate sau la termen), liste comune ale „polului de dreapta” cu USR și Forța Dreptei. Bolojan a argumentat că fragmentarea voturilor între mai mulți candidați poate avantaja „pe cel care este în funcție”, prin împărțirea electoratului. „În mod evident, e nevoie de o formulă de coagulare, în așa fel încât să avem un pol de modernizare, iar asta nu se poate face decât luând în calcul toate forțele politice care au aceeași viziune.” Miza: trecerea de la scoruri de 15% la majorități de 30–50% Bolojan a susținut că, fără o astfel de construcție, este dificil ca un partid cu circa 15% să „livreze rezultate” care ar necesita ponderi parlamentare de 30%, 40% sau 50%. Mesajul indică o țintă explicită de consolidare electorală pentru a obține o majoritate funcțională în Parlament, nu doar o prezență relevantă, dar insuficientă, în legislativ. Condiția pusă de PNL: identitate separată, nu „clone” În același timp, liderul PNL a insistat că o eventuală coagulare trebuie făcută „din aproape în aproape”, iar fiecare partid dintr-o astfel de construcție ar trebui să-și consolideze profilul. El a respins ideea uniformizării între partide, afirmând că liberalii nu vor să fie „clonele nimănui” și nici invers, și a descris identitatea PNL drept „liberal-conservatoare”, cu un electorat-țintă format inclusiv din antreprenori și „oameni serioși” care „lucrează pe cinstit” în România. [...]
Menținerea controlului judiciar pentru primarul general Ciprian Ciucu ridică miza politică și administrativă la PMB , în condițiile în care edilul spune că nu poate comenta dosarul cât timp are interdicție, dar respinge acuzațiile și invocă prezumția de nevinovăție, potrivit Mediafax . Ciucu a declarat miercuri, după ce s-a prezentat pentru a semna în cadrul măsurii controlului judiciar, că nu va face comentarii despre dosar până în momentul în care ar putea fi trimis în judecată. El a spus că procurorii „își fac treaba” și că, dacă va fi trimis în judecată, atunci va putea discuta despre acest caz. „Detalii despre acest dosar voi da atunci când voi putea, dacă voi fi trimis în judecată. Acum procurorii își fac treaba, trebuie să dovedească faptul că sunt vinovat. (...) Până atunci, am interdicție să discut pe acest dosar.” Edilul a afirmat că este nevinovat și a respins acuzațiile formulate de procurori, precizând că nu a luat „niciun fel de șpagă” sau mită. „Sunt nevinovat. În primul rând, am această prezumție de nevinovăție. Ceea ce pot să vă zic este că nu am luat niciun fel de șpagă, niciun fel de mită, ca să fiu foarte, foarte clar.” Ce a decis instanța și ce înseamnă procedural Tribunalul București a menținut măsura controlului judiciar dispusă de DNA, respingând contestația formulată de primarul general, conform informațiilor din articol. Ciucu a mai susținut că, în opinia sa, „nu este foarte în regulă” ceea ce i se întâmplă, dar a precizat că nu poate oferi detalii în acest moment. „Ceea ce pot să vă zic este că nu este foarte în regulă ce se întâmplă astăzi în România. Nu voi elabora mai mult în acest moment, dar în momentul în care voi putea face asta, o voi face.” Care sunt acuzațiile DNA, pe scurt Potrivit materialului, Ciucu este cercetat într-un dosar în care procurorii anticorupție îl acuză că ar fi primit foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unor acte administrative pentru un proiect imobiliar. Edilul respinge acuzațiile. În acest stadiu, din informațiile disponibile, nu sunt prezentate detalii suplimentare despre calendarul dosarului sau despre pașii următori ai anchetei, dincolo de menținerea controlului judiciar și poziția publică a primarului. [...]
PSD condiționează votul pe Legea salarizării, jalon PNRR, invocând un impact bugetar suplimentar de 8 miliarde de lei , ceea ce poate complica adoptarea rapidă a proiectului și, implicit, deblocarea banilor europeni, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir , a spus într-un interviu acordat RFI că social-democrații vor analiza proiectele de lege care reprezintă jaloane în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă „forma actuală” a Legii salarizării „nu poate fi votată”. Decizia finală, susține el, va fi luată după ce partidul va vedea varianta oficială a proiectelor. „Categoric că vom vota aceste proiecte de legi care reprezintă jaloane în PNRR, după ce vom vedea care sunt prevederile acestor proiecte de legi, pentru că astăzi când vorbim, noi nu știm cum vor arăta proiectele de legi, pentru că nu am primit forma finală.” Miza: costul bugetar și riscul de blocaj pe un jalon PNRR Zamfir argumentează că proiectul, în forma discutată public, ar fi fost negociat „prost” și ar genera „mai mari nedreptăți” decât ar corecta. În acest context, PSD își justifică refuzul de a susține legea prin impactul financiar. „Ori dacă tu ai negociat atât de prost o lege a salarizării care să creeze mai mari nedreptăți decât să repare acele nedreptăți, o lege a salarizării în acest fel, care să arunce în aer societatea românească, noi nu avem cum să votăm.” Tot el afirmă că legea propusă ar însemna „o cheltuială în plus pentru statul român de 8 miliarde de lei”, echivalentul a „1,6 miliarde de euro”, sumă pe care o pune în contradicție cu ideea de reformă. Disputa politică: cine a scris, de fapt, proiectul Întrebat despre acuzațiile PNL că proiectul Legii salarizării ar fi fost realizat de PSD în perioada în care partidul conducea Ministerul Muncii, Zamfir susține că forma inițială a fost modificată ulterior de Dragoș Pîslaru și prezentată „într-un alt fel”, pe fondul argumentului că nu ar exista suficienți bani pentru o lege „echitabilă”. Ce urmează Poziția PSD rămâne, cel puțin formal, condiționată de accesul la „forma finală” a proiectului. În același timp, în material se arată că legea salarizării este un jalon PNRR și că, dacă nu este adoptată de Parlament, România ar risca să piardă „peste 700 de milioane de euro” din PNRR. [...]
Partidul lui Emmanuel Macron a deschis un proces împotriva lui Marine Le Pen , acuzând-o că folosește în campania prezidențială un slogan care ar exploata numele și identitatea politică a formațiunii Renaissance , potrivit Mediafax , care citează Politico. Miza este una de „brand” politic: cine are dreptul să capitalizeze electoral pe termenul „Renaștere/Renaissance” înaintea alegerilor din 2027. Ce reclamă partidul lui Macron Formațiunea Renaissance susține că sloganul folosit de Le Pen — „Pentru Franța, Renașterea” — ar echivala cu o „însușire neautorizată a identității sale politice și a mărcilor comerciale”. Într-un comunicat, partidul argumentează că identitatea „renascentistă”, folosită în Franța și Europa din 2019, nu poate fi preluată „cu unicul scop de a crea confuzie în rândul alegătorilor”. Contextul politic: start timpuriu pentru 2027 Le Pen și-a lansat oficial candidatura prezidențială săptămâna trecută, după ce o instanță a achitat-o să candideze, deși a fost găsită vinovată de delapidarea de fonduri din Parlamentul European — acuzație pe care o neagă și pe care a contestat-o la cea mai înaltă instanță a Franței. În paralel, Renaissance intră într-o etapă de repoziționare: actualul lider al partidului este fostul prim-ministru Gabriel Attal, care și-a anunțat și el candidatura la prezidențialele de anul viitor. Poziția lui Le Pen Întrebată despre asemănarea dintre nume, Le Pen a negat orice legătură și a spus că sloganul a fost ales pentru că sensul campaniei sale este „de a lucra pentru renașterea” instituțiilor franceze. Calendar electoral și limitarea lui Macron Primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța este programat pe 18 aprilie 2027, iar al doilea tur pe 2 mai 2027. Al doilea mandat al lui Emmanuel Macron se încheie oficial pe 13 mai 2027, iar acesta nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv. [...]
