Știri
Știri din categoria Politică
PNL a fixat un termen-limită pentru demisii și amenință cu excluderi, într-o mișcare care poate reconfigura rapid echilibrul intern al partidului, potrivit HotNews. În timpul Congresului PNL de duminică, deputatul liberal Robert Sighiartău a anunțat o hotărâre prezentată ca „o clarificare morală și o separare a apelor” în partid.
Decizia Congresului îi vizează pe Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Conform anunțului, Congresul „constată” că cei cinci „au încălcat în mod repetat obligațiile de a apăra interesele politice ale PNL”, prin participarea la „acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”.
Congresul le solicită celor cinci să demisioneze din calitatea de membri PNL până luni, 22 iunie, ora 12.00. Dacă nu își depun demisiile până la acel termen, Congresul mandatează Biroul Permanent să declanșeze procedurile de excludere, potrivit aceleiași surse.
În cazul lui Lucian Bode, Sighiartău a adăugat o acuzație separată, afirmând că acesta ar fi responsabil politic pentru „situația financiară gravă” în care s-a aflat PNL la finalul mandatului său de secretar general.
Hotărârea anunțată introduce un calendar foarte scurt pentru o decizie cu efecte directe asupra conducerii și a arhitecturii interne a partidului, următorul pas fiind, în lipsa demisiilor, activarea mecanismului de excludere prin Biroul Permanent.
Recomandate
Rareș Bogdan avertizează că PNL riscă să-și piardă identitatea și să intre într-o zonă de instabilitate politică cu costuri economice , într-un mesaj transmis în ziua Congresului, potrivit Mediafax . Europarlamentarul leagă schimbările din conducerea partidului de o orientare „progresistă” și susține că blocajul politic poate amplifica riscurile pentru economie, inclusiv prin presiunea dobânzilor și a deficitului. Critica internă: „woke”, „cancel culture” și direcția partidului Rareș Bogdan a criticat includerea în conducerea PNL a unor persoane pe care le asociază cu „exagerări ideologice” și cu activismul de tip „woke” (termen folosit pentru curente progresiste axate pe teme identitare). În mesaj, el a folosit o metaforă despre înlocuirea simbolului partidului: „Ar fi culmea ca azi, la Congres, colegii mei să înlocuiască și săgeata noastră liberală cu o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului!” El a susținut că o astfel de orientare ar îndepărta PNL de „valorile tradiționale” ale liberalismului românesc și de doctrina Partidului Popular European, invocând explicit teme precum familia creștină, Biserica și „dreapta rațională”. Ținta politică: acuzații la adresa lui Ilie Bolojan Europarlamentarul a afirmat că președintele PNL, Ilie Bolojan, ar promova în partid oameni care nu împărtășesc „valorile istorice” ale liberalismului. În același registru, Rareș Bogdan a criticat și termenul „Rădăcini”, folosit în platforma politică a lui Bolojan, despre care spune că ar masca o marginalizare a liberalilor conservatori. Miza economică: dobânzi, deficit și presiune pe companii Dincolo de disputa ideologică, Rareș Bogdan a legat situația politică de riscuri economice, avertizând asupra unui posibil „scenariu grecesc” și indicând costul dobânzilor: „Nu e o glumă, România riscă scenariul grecesc. Matematica dură ne lovește în față: 1 miliard de euro plătiți lunar pe dobânzi” El a invocat creșterea deficitului, presiunea datoriei publice și riscul de retrogradare a ratingului de țară, susținând că este nevoie „urgent” de un guvern funcțional și stabil. În același mesaj, a criticat majorările de taxe, pe care le consideră o „eroare structurală”, și a afirmat că „peste 100.000 de firme românești au fost închise într-un an”, pe fondul creșterii presiunii fiscale asupra companiilor. Mesajul către Congres: distanță față de USR În final, Rareș Bogdan le-a cerut delegaților să evalueze direcția partidului și să nu permită o apropiere excesivă de USR. El a invocat tensiunile din campaniile electorale și a susținut că o cooptare a unor astfel de actori în decizia internă ar putea afecta partidul „din interior”. [...]
Congresul PNL a fixat o linie dură anti-PSD și a deschis proceduri de excludere pentru „dizidenți” , decizii care pot schimba rapid aritmetica negocierilor pentru formarea guvernului și disciplina internă a partidului, potrivit Mediafax . Congresul extraordinar al PNL a adoptat două hotărâri cu efect direct asupra poziționării partidului în criza politică: interdicția de a intra la guvernare alături de PSD și solicitarea demisiei din partid pentru cinci lideri, cu termen-limită luni, 22 iunie, ora 12:00. Ruptură formalizată cu PSD: sancțiune pentru orice tentativă de coaliție Prima hotărâre reconfirmă decizia Biroului Politic Național extins „de a nu mai face coaliție cu PSD”. Documentul stabilește explicit că, dacă PSD va fi la putere, PNL va fi în opoziție. Congresul introduce și o sancțiune internă: orice membru PNL care ar vota, susține sau participa la construirea unui guvern cu PSD „va fi plasat în afara liniei politice” și riscă excluderea. Cinci nume somate să demisioneze până luni la prânz A doua hotărâre vizează cinci membri PNL despre care congresul afirmă că au „participat la acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”: Lucian Bode Rareș Bogdan Adrian Veștea Hubert Thuma Alina Gorghiu Congresul le solicită demisia din calitatea de membri ai PNL. Dacă nu își depun demisia până pe 22 iunie, ora 12:00, Biroul Permanent este mandatat să declanșeze procedurile de excludere. (Detalii în materialul separat al publicației, „ Congresul le solicită demisia din calitatea de membri ai PNL ”, disponibil aici .) Miza: disciplină internă și poziție de negociere în criza guvernamentală În același context, premierul interimar Ilie Bolojan a atacat PSD de la tribuna congresului, susținând că un parteneriat nu este posibil „cu minciuna” și „cu fuga de răspundere”, și a legat blocajul politic de reforme și de situația bugetară. Separat, Bolojan a prezentat două variante pentru ieșirea din criza guvernamentală: fie PSD să preia un guvern minoritar cu un pact de neagresiune pe șase luni, fie PNL și aliații săi să preia guvernarea. În discurs, el a invocat și teme economice precum nivelul îndatorării și riscul de a pierde „miliardele de euro” din PNRR dacă proiectele rămân neaprobate. Următorul reper imediat este termenul de luni, 22 iunie, ora 12:00, când se va vedea dacă cei cinci vizați demisionează sau dacă PNL trece la excluderi, într-un moment în care partidul își fixează oficial strategia de guvernare fără PSD. [...]
PNL își înăsprește disciplina internă, cu un ultimatum de excludere până luni, ora 12.00 , după ce Congresul extraordinar a votat în unanimitate să ceară demisia din partid a cinci lideri – o mișcare care poate redesena rapid echilibrul de putere și controlul decizional în formațiune, potrivit Digi24 . Cei vizați sunt Rareș Bogdan, Lucian Bode, Hubert Thuma, Alina Gorghiu și Adrian Veștea. Dacă nu demisionează din calitatea de membri PNL până luni la ora 12.00, Congresul a mandatat Biroul Politic Național să declanșeze procedurile de excludere, „în conformitate cu prevederile statutare ale PNL”. Motivele invocate: „acțiuni contrare intereselor partidului” și responsabilitate financiară Robert Sighiartău a motivat solicitarea de demisie prin încălcarea repetată a deciziilor partidului și a obligației de a apăra interesele politice ale PNL, prin participarea la „acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”. „Congresul PNL constată că domnii Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu au încălcat în mod repetat obligațiile de a apăra interesele politice ale PNL, participând la acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului.” În cazul lui Lucian Bode, Sighiartău a adăugat explicit și un argument legat de situația financiară a partidului la finalul mandatului acestuia de secretar general. „Congresul reține responsabilitatea lui Lucian Bode privind situația financiară gravă în care s-a aflat PNL la finalul mandatului său de secretar general.” Ce urmează: procedură de excludere, dacă nu apar demisii Decizia Congresului creează un termen-limită scurt și un mecanism de aplicare: dacă demisiile nu sunt depuse până la ora indicată, Biroul Politic Național este mandatat să înceapă excluderea celor cinci, pe bază statutară. În lipsa altor detalii în informațiile publicate, nu este precizat calendarul exact al pașilor procedurali după declanșare. [...]
Ludovic Orban își semnalează reintrarea în PNL, o mișcare cu potențial de reconfigurare în zona de dreapta , după ce liderul Forța Dreptei a spus că revenirea sa în partid este „aproape, aproape”, potrivit HotNews , care relatează despre prezența lui la Congresul PNL de duminică. Orban a fost invitat la Congres și, în discurs, și-a exprimat dorința de a reveni în partid. El le-a „cerut iertare” liberalilor pentru criticile aduse PNL în ultimii ani și a spus că vrea să-și aducă „modesta contribuţie la ceea ce poate face bun PNL pentru România cu Ilie Bolojan şi cu echipa lui”. Întrebat cum vede primirea din partea liberalilor, Orban a explicat că aceasta vine din relațiile personale construite în timp, menționând că îi cunoaște pe unii „de zeci de ani”, din campanii electorale și evenimente de partid. În același context, la întrebarea cât de aproape este revenirea sa în PNL, Orban a răspuns: „aproape, aproape”. Context: ruptura din 2021 și rolurile anterioare în PNL Orban a condus PNL în perioada 2017–2021 și a fost premier între noiembrie 2019 și decembrie 2020. Ulterior, după ruptura de la finalul lui 2021, a înființat și conduce partidul Forța Dreptei. Pentru contextul declarațiilor și al prezenței sale la Congres, HotNews amintește și episodul în care Orban le-a „cerut iertare” liberalilor, relatat într-un material anterior: HotNews . [...]
PNL își schimbă regulile de conducere în plin conflict intern , prin adoptarea la Congres a unui statut care leagă alegerea echipei de cea a președintelui, miză ce îi poate întări controlul lui Ilie Bolojan asupra partidului, potrivit HotNews . La Romexpo, Congresul a trecut pragul statutar de prezență: au fost 1.793 de delegați din aproximativ 2.500 convocați (77,8%), ceea ce a făcut posibil votul pe modificările statutare. Schimbările au fost adoptate „cu o singură abținere și niciun vot împotrivă”, a anunțat de la tribună Theodor Stolojan, după un vot deschis. Ce se schimbă în PNL și de ce contează Miza principală a modificărilor este revenirea la sistemul de moțiune: candidatul ales președinte vine cu o echipă, iar conducerea nu mai este aleasă uninominal, ci „în bloc”, pe liste. În logica prezentată în material, această arhitectură reduce spațiul de negociere internă după congres și poate limita fragmentarea, dar și influența taberelor rivale în conducerea centrală. Congresul are loc pe fondul unei dispute între tabăra Bolojan și gruparea care susține reluarea guvernării alături de PSD, conflict care, potrivit aceleiași surse, se vede inclusiv în redesenarea funcțiilor de vârf: sunt eliminate trei dintre cele patru posturi de prim-vicepreședinte, poziții ocupate până acum de contestatari ai lui Bolojan. Contestarea în instanță și riscul de prelungire a crizei interne Deciziile de convocare a Congresului sunt deja atacate în instanță: un grup de 16 liberali a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare a hotărârii prin care a fost convocat Consiliul Național care, la rândul său, a convocat Congresul. Termenul indicat în articol este 3 iulie, ceea ce înseamnă că disputa juridică se poate suprapune peste validarea noii conduceri și peste deciziile politice imediate ale partidului. În paralel, Adrian Veștea – prezentat drept premier desemnat și lider al taberei care îl contestă pe Bolojan – a renunțat să mai candideze, dar și-a rezervat dreptul de a contesta deciziile Congresului, pe care le consideră „nestatutare și nelegale”, conform mesajului citat. Absențe și repoziționări în jurul lui Bolojan Un element cu impact direct asupra echipei este ieșirea din cursă a lui Ciprian Ciucu, descris ca unul dintre cei mai influenți susținători ai lui Bolojan. Decizia vine după ce, pe 18 iunie, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru luare de mită; în aceste condiții, Ciucu a anunțat că nu mai candidează, deși statutul PNL nu impune restricții decât în cazul condamnării în primă instanță. În același timp, articolul notează intrarea în partid a unor miniștri independenți: vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul interimar Dragoș Pîslaru s-au înscris în PNL „potrivit unor surse politice”, urmând să fie în filiala PNL București, conform unei informații atribuite Cotidianul. Echipa propusă de Bolojan Candidatura lui Ilie Bolojan a fost depusă împreună cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar lista de conducere propusă include: Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu Secretar general: Robert Sighiartău Vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga (șefa Comisiei de Buget din Senat) În sală, atmosfera a fost tensionată, iar unul dintre discursurile cele mai aplaudate a fost cel al lui Ciprian Ciucu, care a vorbit despre presiuni asupra PNL și despre „sistem”, potrivit relatării live. [...]
Ludovic Orban a deschis public discuția despre o revenire în PNL , după ce a participat la Congresul extraordinar al liberalilor „în calitate de invitat”, potrivit HotNews . Miza politică este o posibilă reunificare pe dreapta, care ar putea schimba echilibrul intern din partid și ar repoziționa Forța Dreptei în raport cu noua conducere PNL. În discursul de la Congres, Orban le-a cerut delegaților să permită liberalilor din Forța Dreptei să se „întoarcă acasă pe ușa din față”. El și-a început intervenția cu mesajul că revine „după cinci ani” la un congres PNL și a spus că, deși este invitat, este convins că va fi dorit „alături” de partid, invocând „Ilie Bolojan și echipa lui”. Orban a afirmat că își „cere iertare” pentru criticile aduse PNL în ultimii ani, susținând că nu au fost făcute cu rea-credință, ci pentru a semnala greșeli ale partidului. Ce a spus despre revenirea efectivă în partid Întrebat dacă va reveni în PNL, fostul premier a răspuns că „vom purta negocieri în acest sens”. El a precizat că a discutat „de principiu” cu Ilie Bolojan și că există „o deschidere” din partea Forța Dreptei. Totodată, Orban a spus că „noua linie a PNL” și „noua gândire și strategie politică” îl reprezintă și că el și colegii săi ar putea contribui la „o construcție serioasă a unui partid liberal”. Context Ludovic Orban a condus PNL din 2017 și a fost premier între noiembrie 2019 și decembrie 2020. El conduce Forța Dreptei, partid înființat după ruptura de PNL de la finalul anului 2021. Pentru context despre Congresul extraordinar al PNL , HotNews a publicat și materialul despre eveniment aici . [...]
