Știri
Știri din categoria Politică
Punerea sub acuzare a deputatului AUR Dan Tănasă pentru incitare la discriminare deschide un nou front între discursul politic și limitele legale ale libertății de exprimare, într-un dosar pornit de la postări despre muncitorii străini, potrivit HotNews.
Dan Tănasă a fost pus sub acuzare de Parchetul General pentru „incitare la violență, ură sau discriminare” față de o persoană sau un grup, în urma unor postări pe Facebook despre muncitorii străini din România. Într-o postare din august 2025, deputatul îndemna la boicotarea livrărilor făcute de străini: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român”.
Întrebat dacă își menține poziția, Tănasă a afirmat că a exprimat o opinie și că mandatul său este „să fac bine României”. El a respins acuzațiile de rasism și xenofobie, dar a spus că România ar trebui să selecteze țările din care primește străini și a invocat diferențe culturale, făcând referire la infracțiuni sexuale în anumite state.
În apărarea sa, deputatul a argumentat că mesajele sale nu ar putea fi încadrate ca incitare la violență sau ură, ci ca reacție la ceea ce spune că percepe drept o situație „problematică”, inclusiv pe piața muncii. În același context, a susținut că statul ar trebui să se concentreze pe readucerea românilor din străinătate și pe creșterea salariilor.
Tănasă a declarat că a primit o „citație intempestivă” și că i s-a comunicat schimbarea încadrării juridice din suspect în inculpat, fără să fi fost audiat în anul scurs de la faptele reclamate. El a legat momentul citației de anunțul că AUR a început strângerea de semnături pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan.
În argumentația sa publică, deputatul a invocat libertatea de exprimare și protecția oferită de Constituție și de CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului), susținând că aceasta acoperă și idei care „scandalizează” societatea.
Dosarul a pornit de la o plângere penală depusă de polițistul Marian Godină, care a susținut că mesajul deputatului „incită în mod clar la discriminarea muncitorilor din Asia și Africa”. În material este menționat și un incident ulterior postării, când un livrator străin a fost agresat pe stradă în București, detaliat într-un articol separat al publicației: HotNews.
Președintele AUR, George Simion, a reacționat printr-o postare pe Facebook, iar partidul a respins acuzațiile, susținând că deputatul ar fi cerut doar „prioritizarea” livrărilor făcute de români și a calificat ancheta drept un abuz. Comunicatul AUR este publicat pe site-ul partidului: AUR.
Cazul pune în prim-plan o linie sensibilă pentru mediul public și politic: când un mesaj politic despre piața muncii și imigrație rămâne în zona opiniei și când poate fi considerat, penal, îndemn la discriminare. Următorul reper va fi evoluția dosarului la Parchet și modul în care procurorii vor argumenta legătura dintre conținutul postărilor și încadrarea de „incitare la violență, ură sau discriminare”.
Recomandate
Traian Băsescu cere marginalizarea UDMR în negocierile de la București , pe fondul discuțiilor despre formarea guvernului și al scenariului alegerilor anticipate, avertizând că fără buget România riscă „haos”, potrivit Mediafax . Fostul președinte a criticat duminică, la România TV, implicarea UDMR în negocierile politice și a susținut că formațiunea ar trebui ținută „mai deoparte”. Băsescu a afirmat că UDMR „ar trebui să cam fie scos afară din jocurile din România”, acuzând partidul de o apropiere prea mare de Budapesta și de tentativa de a juca acum un rol important în politica de la București. „După ce a jucat cu Budapesta până i s-au rupt opincile, acum vin să facă jocurile la București.” În același timp, Băsescu a spus că alegerile anticipate sunt o soluție prevăzută de Constituție și că nu le respinge, însă a insistat că prioritatea imediată este adoptarea bugetului. „Avem o urgență. Avem această urgență a bugetului.” Fostul președinte a avertizat că declanșarea procedurii pentru anticipate înainte de formarea unui guvern și fără buget ar putea genera „haos”, cu efecte asupra funcționării instituțiilor și a serviciilor publice. În argumentația sa, a invocat în special presiunea din sistemul medical, menționând un caz despre care spune că l-a aflat, privind lipsa unor substanțe necesare pentru intervenții în cazul accidentelor vasculare cerebrale. „Păi ce facem? Ăia sunt oameni care mor sau care paralizează.” În acest context, Băsescu a calificat situația din sănătate drept „criminală” și a susținut că finanțarea sistemului medical ar trebui tratată ca prioritate, inclusiv prin realocări bugetare. „Aș lua de oriunde și aș lua la sănătate.” [...]
Proiectul AUR privind Ziua Drapelului ar introduce amenzi de până la 30.000 de lei și riscuri penale, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu îl contestă ca măsură de constrângere , potrivit news.ro . Ea susține că „un gest făcut din obligație” – sub amenințarea amenzii sau a cercetării penale – „nu e nicio garanție de patriotism”. Vicepremierul interimar (PNL) comentează un proiect legislativ AUR legat de Drapelul Național, ajuns recent pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, după ce a fost adoptat tacit de Senat în 2023. Proiectul a fost introdus pe agenda plenului fără raport întocmit de comisiile de specialitate, conform aceleiași surse. Ce schimbări ar aduce proiectul și ce sancțiuni prevede În forma descrisă, inițiativa ar impune obligații și sancțiuni în jurul ceremoniei de Ziua Drapelului, inclusiv pentru oficiali, instituții media și autorități locale: Amenzi între 5.000 și 10.000 de lei pentru oficialii care refuză să sărute drapelul la ceremonie, „în ordinea protocolului”. Dacă oficialii „se sustrag de la ceremonie”, proiectul ar prevedea cercetare penală pentru abuz în serviciu , potrivit relatării vicepremierului. Amenzi de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua dedicată drapelului. Amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în 45 de zile de la promulgarea legii. Componenta religioasă, introdusă în ceremonialul oficial Proiectul include și un „ritual religios explicit” în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a Drapelului Național, cu un text de „binecuvântare” pe care ar urma să îl rostească preotul militar sau ierarhul bisericesc și cu descrierea gesturilor din timpul ceremoniei, inclusiv sărutarea pânzei drapelului de către preot/ierarh, conform textului citat de news.ro. Poziția vicepremierului: constrângerea nu produce patriotism Oana Gheorghiu afirmă că „nu există stat democratic care să aibă o astfel de lege” și că exprimarea iubirii față de țară „de frica represiunii statului” nu este patriotism, ci o „reminiscență” a unor vremuri care ar trebui să rămână în trecut. „Patriotismul nu se măsoară nici în participarea la ceremonii, nici în sărutul drapelului. Patriotism înseamnă să îți iubești țara indiferent ce faci și indiferent unde te afli.” În argumentația sa, vicepremierul dă exemple de „patriotism” legat de muncă și responsabilitate – de la medici și profesori la funcționari și muncitori – și susține că politicienii ar trebui să demonstreze atașamentul față de țară „muncind în slujba” cetățenilor „în fiecare zi a mandatului”, nu prin gesturi simbolice impuse o dată pe an. Ce urmează Din informațiile disponibile, proiectul este pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, însă nu avea raport de la comisiile de specialitate la momentul relatării. Nu sunt oferite detalii despre calendarul dezbaterii sau votului în Cameră. [...]
Un proiect AUR ar introduce amenzi de până la 30.000 de lei și obligații pentru oficiali, presă și primării în jurul Zilei Drapelului, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu (PNL) îl critică drept o încercare de a impune „iubirea de țară” prin constrângere, potrivit HotNews . Gheorghiu a reacționat după ce proiectul a fost pus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, deși nu are raport întocmit de comisiile de specialitate. Inițiativa a trecut de Senat în 2023. Miza: sancțiuni și obligații legale în jurul unui ritual oficial În mesajul publicat pe Facebook, Oana Gheorghiu susține că un gest făcut „din obligație”, sub amenințarea amenzii sau a cercetării penale, „nu e nicio garanție de patriotism” și afirmă că nu există stat democratic cu o astfel de lege. „Ideea că iubirea de ţară poate fi obţinută prin constrângere e pe cât de aberantă, pe atât de stupidă.” Ea mai spune că patriotismul ar trebui demonstrat prin îndeplinirea responsabilităților publice, nu prin participarea la ceremonii sau prin „sărutul drapelului o dată pe an”. Ce prevede proiectul AUR: amenzi pentru oficiali, presă și autorități locale Potrivit detaliilor prezentate în articol, proiectul privind Ziua Drapelului ar introduce mai multe obligații, însoțite de sancțiuni: amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru un oficial care refuză să sărute Drapelul Național la ceremonia dedicată, în ordinea protocolului; dacă un oficial „se sustrage de la ceremonie”, proiectul ar prevedea cercetare penală pentru abuz în serviciu ; amendă de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua sărbătoririi drapelului; amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii. Ritual religios introdus în ceremonie, cu text explicit în proiect Propunerea legislativă include și un ritual religios în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a drapelului, cu o „Binecuvântare” redată în textul proiectului. Oana Gheorghiu afirmă că rugăciunea respectivă „nu există nicăieri în tradiția liturgică” și critică ideea că parlamentarii „s-au apucat și de scris rugăciuni”. În acest stadiu, proiectul se află pe agenda Camerei Deputaților, iar evoluția lui depinde de parcursul parlamentar, inclusiv de întocmirea documentelor necesare în comisiile de specialitate. [...]
Negocierile pentru un Guvern cu puteri depline rămân blocate , iar discuțiile despre „cine intră” în viitorul executiv se poartă inclusiv informal, în condițiile în care partidele nu reușesc să contureze o majoritate parlamentară, potrivit Mediafax . Publicația relatează că președintele României, Nicușor Dan , ar fi vorbit sâmbătă seară, la nunta ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , despre formarea viitorului Guvern. Întrebat la finalul petrecerii dacă a discutat despre formarea Guvernului și despre o viitoare nominalizare, Nicușor Dan a răspuns: „Am făcut și puțină politică”. Evenimentul – descris ca având loc în nordul Capitalei – a reunit mai mulți lideri politici, inclusiv colegi din actualul executiv interimar ai lui Alexandru Nazare, ceea ce a creat un cadru de discuții într-un moment în care miza este trecerea de la interimat la un executiv „cu puteri depline”. Liniile de conflict care complică majoritatea În contextul negocierilor, Mediafax notează două poziționări care tensionează formarea unei majorități: liberalii au decis să nu susțină un guvern tehnocrat condus de Luca Niculescu dacă PSD va avea miniștri în componență; PSD a declarat anterior că, dacă nu va intra la guvernare, nu va susține învestirea guvernului. Aceste condiționări indică un blocaj politic care poate prelungi perioada de interimat și incertitudinea privind formula de guvernare. Context: cine este Alexandru Nazare și ce rol apare în discuții Alexandru Nazare, ministru interimar al Finanțelor, s-a căsătorit sâmbătă, 12 septembrie, cu interpreta de muzică populară Maria Mihali, într-un local din nordul Bucureștiului. Ceremonia religioasă a avut loc la biserica Cașin și a fost oficiată de opt preoți. În același material se menționează că Nazare ar fi fost, în trecut, printre opțiunile de premier aflate „pe masa președintelui”, fără a fi prezentate detalii suplimentare despre stadiul sau rezultatul acelor discuții. [...]
Traian Băsescu avertizează că blocajul desemnării premierului poate împinge România spre o guvernare PSD–AUR , pe fondul unui electorat „din același trunchi” și al erorilor făcute de ceilalți actori politici, potrivit HotNews . Fostul președinte a făcut declarațiile la Digi24 , comentând criza politică și datele dintr-un sondaj recent. În intervenția sa, Băsescu a legat perspectiva unei viitoare guvernări comune PSD–AUR de două elemente: apropierea bazinelor electorale și modul în care PNL și președintele Nicușor Dan gestionează actuala situație. În acest context, el a spus că „tandemul PSD-AUR se va instala la un moment dat la putere”, adăugând că liberalii „prin Bolojan” ar favoriza acest deznodământ, iar șeful statului ar contribui prin faptul că nu desemnează un premier. Sondajul care alimentează scenariul: AUR, la 39,7% în intenția de vot Băsescu a comentat cel mai recent sondaj INSCOP privind intenția de vot la parlamentare, publicat de HotNews, în care AUR este cotat la 39,7%, urmat de PSD cu 18,7% și PNL cu 17,8% (detalii în materialul despre sondajul INSCOP ). Fostul președinte a apreciat că, în aceste condiții, AUR are „șanse mari” să ajungă la guvernare și a calificat drept îngrijorătoare scăderea partidelor considerate „mari”. Critici la adresa PNL și a ideii de „tehnocrați adevărați” Fostul șef al statului a criticat și declarațiile recente ale lui Ilie Bolojan despre o eventuală susținere a PNL pentru un guvern de tehnocrați „adevărați”, temă relatată de HotNews în articolul despre declarațiile lui Ilie Bolojan . În intervenția la Digi24, Băsescu a ironizat ideea unei selecții de „specialiști” și a afirmat despre Bolojan că „nu înțelege nimic din economie”. „Singurul responsabil”: presiune pe președinte să desemneze rapid un premier Unghiul central al declarațiilor lui Băsescu a fost însă cel instituțional: el l-a numit pe președintele Nicușor Dan „singurul responsabil” pentru prelungirea crizei politice, acuzându-l că refuză desemnarea unui candidat la funcția de premier până când ar avea garanții că viitorul guvern trece de votul Parlamentului. Băsescu a susținut că această abordare ar încălca principii și reguli precum secretul votului și dreptul parlamentarului de a vota conform conștiinței și a cerut desemnarea „urgentă” a unui premier, invocând obligația constituțională a președintelui. Anticipate și suspendare: „copilărie” și risc de ridicol instituțional Deși nu a exclus varianta alegerilor anticipate, pe care le-a descris ca exercițiu democratic ce ar putea corecta „erorile” de la alegerile din 2024, Băsescu a respins ferm scenariile de suspendare a președintelui vehiculate în spațiul public, inclusiv în legătură cu desemnarea unui premier, scenariu invocat de Victor Ponta. „Mi se pare o copilărie să te joci de-a președintele.” În logica fostului președinte, escaladarea către suspendare ar împinge instituțiile într-o zonă de instabilitate și ar adânci criza, în loc să o rezolve. [...]
Președintele Nicușor Dan leagă securitatea la Marea Neagră de evoluțiile din Arctica , argumentând că riscurile și deciziile de apărare din nordul Europei au efecte directe asupra întregului continent, inclusiv asupra flancului estic. Mesajul a fost transmis în contextul participării sale la Summitul Arctic de la Rovaniemi , potrivit HotNews . Nicușor Dan a participat duminică, în Finlanda, la o cină de lucru oferită de premierul finlandez Petteri Orpo, în cadrul summitului european dedicat regiunii arctice. Șeful statului a spus că „securitatea Europei este o preocupare comună” și că „ceea ce se întâmplă într-o parte a continentului are consecințe directe asupra tuturor”. „Ceea ce se întâmplă într-o parte a continentului are consecințe directe asupra tuturor, iar legătura dintre regiunea arctică, Marea Baltică și Marea Neagră este tot mai evidentă.” Cine participă și ce miză are reuniunea Summitul este organizat la inițiativa premierului Finlandei și reunește lideri europeni, între care cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, și prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen. Sunt prezenți și reprezentanți ai instituțiilor UE: președintele Consiliului European, Antonio Costa, și înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas. În această formulă, mesajul transmis de președintele României plasează explicit Marea Neagră în aceeași ecuație de securitate cu Arctica și Marea Baltică, într-un moment în care statele europene discută tot mai mult despre apărare și reziliență pe întregul arc nord–est al continentului. Ce urmează în agenda de luni Potrivit programului menționat de HotNews, ziua de luni include: vizitarea bazei militare Lapland Air Wing ; vizitarea expoziției „Arctic Opposites”; sesiunea de lucru „Current Developments, Security and Future Outlook on the Arctic”; dejunul de lucru „The EU’s Role and Actions in the Arctic”; o conferință comună de presă cu liderii participanți. Informațiile despre participarea și declarațiile lui Nicușor Dan au fost relatate și de Agerpres . [...]
