Știri
Știri din categoria Politică
Colaborarea PSD–AUR pentru moțiunea împotriva guvernului Bolojan riscă să declanșeze sancțiuni politice în familia socialiștilor europeni, pentru că pune sub semnul întrebării „linia roșie” a necooperării cu extrema dreaptă și obligă Partidul Socialiștilor Europeni (PES) și grupul S&D din Parlamentul European să explice dacă standardele de la Bruxelles se aplică și la nivel național, potrivit G4Media, care preia o analiză Politico via Rador Radio România.
Miza este una de credibilitate și disciplină internă: socialiștii europeni au criticat ani la rând dreapta centristă pentru înțelegeri cu partide de extremă dreaptă, iar acum sunt acuzați că tolerează un comportament similar din partea PSD, partid membru al familiei S&D. În România, PSD a intrat „luni” în echipă cu AUR pentru a încerca răsturnarea premierului Ilie Bolojan și a guvernului de coaliție centrist pe care PSD îl susținuse anterior.
Dacă PSD ar merge mai departe și ar forma o coaliție cu AUR, „ar trece o linie roșie”, a avertizat Vula Tsetsi, președinta Partidului Verzilor Europeni, citată în material. În același timp, analiza notează că această situație evidențiază diferența dintre regulile politice asumate la Bruxelles și realitățile din statele membre, unde ascensiunea dreptei populiste complică formarea majorităților.
Potrivit materialului, socialiștii de la Bruxelles nu ar fi fost la curent cu planurile din România, două surse oficiale vorbind sub protecția anonimatului. Iratxe García, președinta grupului S&D, a spus pentru Politico că se așteaptă ca partenerii români să colaboreze pe viitor cu forțele pro-europene.
Pe fondul unui Parlament European „cel mai de dreapta” după alegerile europene din 2024, alte grupuri politice cer acum socialiștilor să precizeze dacă „cordonul sanitar” (izolarea politică a extremei drepte) rămâne o regulă aplicabilă și când un partid membru S&D cooperează cu un partid precum AUR.
În acest context, președintele PPE, Manfred Weber, a făcut apel ca „toată lumea să se comporte responsabil” la București pentru a asigura stabilitatea guvernului.
Siegfried Mureșan, europarlamentar român din PPE, a declarat pentru Politico că este îngrijorat de intențiile pe termen lung ale social-democraților și a prezis o viitoare colaborare între PSD și AUR. El a susținut că o astfel de dinamică ar polariza politica românească între o tabără pro-reformă condusă de premierul Bolojan și o tabără anti-europeană în jurul AUR, cu socialiștii într-un rol marginal.
Valérie Hayer, președinta grupului liberal Renew Europe, și-a exprimat sprijinul pentru coaliția pro-europeană a lui Bolojan și a criticat ideea unei alianțe cu forțe care „subminează democrația”, într-o declarație făcută la televiziunea română, potrivit textului.
Deocamdată, socialiștii europeni au evitat să critice public PSD. García a spus că își menține încrederea în PSD și că principiul colaborării cu forțele pro-europene este „nenegociabil”. Ea a mai afirmat că Sorin Grindeanu, liderul PSD, ar fi promis că nu va încheia un acord politic formal cu AUR, iar susținerea moțiunii împotriva guvernului Bolojan ar fi „coerentă” cu decizia PSD de a părăsi guvernarea.
Patru parlamentari social-democrați citați de Politico au minimalizat situația, argumentând că „cordonul sanitar” ar viza în principal nivelul european, nu politica națională, și că apartenența AUR la grupul ECR l-ar face, în viziunea lor, mai „acceptabil” decât partidele din grupul Patrioților, considerat mai extremist.
În lipsa unei poziții publice ferme a PES, următorul test va fi dacă PSD se limitează la cooperarea punctuală pentru moțiune sau dacă se conturează o formulă de guvernare cu AUR — scenariu care, potrivit criticilor citați, ar forța socialiștii europeni să decidă ce consecințe politice aplică propriului partid membru.
Recomandate
PSD amână votul pentru Guvernul Veștea pe fondul tensiunilor cu UDMR , iar Sorin Grindeanu le-a transmis parlamentarilor că are „o mare problemă” să mai construiască majorități cu Uniunea, potrivit stenogramelor prezentate de Digi24 . În ședința de joi dimineață cu aleșii PSD, Grindeanu a intrat „nervos” și i-a atacat pe liderii PNL, USR și UDMR, acuzându-i că „sunt preocupați doar să înjure PSD-ul” și că și-au schimbat pozițiile privind susținerea unui guvern tehnocrat versus un guvern politic. Înainte de ședință, întrebat pe holurile Parlamentului dacă PSD a găsit „un premier marionetă”, Grindeanu a răspuns: „Pe Ilie Bolojan ”. În spatele ușilor închise, liderul PSD le-a spus parlamentarilor că votul privind învestirea Guvernului Veștea se amână, deși planul inițial era ca procedura să fie accelerată „zilele acestea”. Conform calendarului prezentat în discuție, duminică ar urma o ședință a conducerii extinse a PSD, iar luni-marți „ar trebui să înceapă procedurile” pentru învestire. Miza: majoritatea parlamentară și formula de guvernare Mesajul central al lui Grindeanu a vizat explicit relația cu USR și UDMR, în contextul în care Kelemen Hunor a anunțat că UDMR nu votează Cabinetul Veștea, lucru care i-a nemulțumit pe social-democrați. „Dacă vom mai face guvern, îl vom face fără USR! Și am o mare problemă să mai facem majorități cu UDMR, după modul în care s-au comportat în ultimele zile.” În aceeași intervenție, Grindeanu a criticat și poziționarea lui Ilie Bolojan, afirmând că „nu îl interesează economia României” și invocând, între altele, faptul că Guvernul „nu are lege de abilitare” și că Parlamentul este în vacanță până săptămâna viitoare. Ce urmează, potrivit discuțiilor din PSD Grindeanu le-a mai spus parlamentarilor PSD că, „de fapt”, ar avea voturile necesare pentru învestirea Guvernului Veștea, însă vrea să „cântărească situația”. În acest context, amânarea mută decizia politică în ședința de duminică și prelungește incertitudinea privind aritmetica parlamentară și partenerii cu care PSD ar accepta să construiască o majoritate. [...]
AUR ar putea înclina balanța la învestirea Guvernului Veștea , după ce deputatul Mohammad Murad a spus la Antena 3 că formațiunea are „53% șanse” să voteze noul Executiv, în condițiile în care UDMR a anunțat că nu va susține guvernul. Murad a afirmat miercuri seară, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că George Simion „nu este în țară” și că, pe tema voturilor pentru noul guvern, „nu negociază”, ci se află în faza în care „comunică” cu cei care „fac guvernul”. Deputatul a susținut că nu are „informații complete” și nici „informații sigure”, dar a transmis că „simte că ceva pozitiv se întâmplă” și că „mâine vom avea șansa să vedem răsăritul”. Condiția invocată: „măsuri concrete” și un program „pentru români” Întrebat dacă ar vota Guvernul Veștea „mâine”, Murad a răspuns că, „acum, nu”, motivând că nu a auzit „nimic concret” din partea premierului desemnat. El a relatat că a discutat cu Rareș Bogdan și a cerut ca viitoarea guvernare să vină cu „măsuri concrete” și să explice „exact cum vede viitoarea guvernare”. În același context, Murad a criticat direcția economică pe care o asociază cu Ilie Bolojan, invocând creșteri de taxe și un climat pe care îl descrie drept „colaps economic și psihic”. Ca exemplu, a spus că „nu e nimeni pe litoral”, pe care îl leagă de o criză de încredere. „Vom vota în bloc” și estimarea de „53%” Deputatul AUR a insistat că, dacă partidul decide să acorde voturile, acestea vor fi date „în bloc”, respingând ideea unor facțiuni interne. Întrebat explicit „în procente” ce șanse are Guvernul Veștea să fie votat de AUR, Murad a indicat „53%”, precizând că nu este un procent rezultat din discuții recente cu George Simion, cu care ar fi comunicat „foarte puțin” în ultimele aproximativ 12 ore. Ce urmează Din declarațiile lui Murad reiese că decizia AUR ar depinde de semnale rapide privind programul și măsurile viitorului guvern, în condițiile în care tabăra Veștea ar urmări un vot în Parlament „mâine sau până vineri”. Informațiile rămân însă la nivel de estimare și percepție personală, deputatul subliniind că nu are „detalii” și nici „informații complete” despre o eventuală înțelegere. [...]
AUR își întărește disciplina de vot în plin blocaj pe calendarul de învestire a Guvernului Veștea , într-un moment în care partidele negociază dacă audierile și votul din Parlament se fac rapid sau se amână, potrivit Adevărul . George Simion a transmis miercuri, pe Facebook, un mesaj care vizează direct coeziunea internă și disponibilitatea partidului de a susține demersuri parlamentare împotriva puterii. Liderul AUR a scris: „AUR are 90 de parlamentari. Adică 90 de reprezentanți ai românilor. Ei semnează și votează orice moțiune și suspendare. Oricând, fără trădători. AUR = LOIALITATE”. Mesajul apare pe fondul divergențelor din Parlament privind organizarea audierilor miniștrilor și a votului de învestitură pentru Executivul condus de Adrian Veștea. Miza imediată: calendarul audierilor și al votului de învestitură Potrivit unor surse politice citate de publicație, PNL, USR, UDMR și AUR ar urma să susțină în Birourile Permanente reunite amânarea audierilor și a votului pentru începutul săptămânii viitoare, dacă lista miniștrilor și programul de guvernare sunt depuse miercuri seara. Contextul este detaliat într-un material separat al Adevărul . De cealaltă parte, PSD ar insista pentru un calendar accelerat: audieri joi și vot vineri. Conform acelorași surse, varianta nu ar avea susținerea PNL, USR și UDMR. Presiune internă și „fisuri” în AUR În timp ce conducerea AUR susține oficial că parlamentarii partidului nu vor vota Guvernul Veștea, au apărut și poziții care nu exclud o susținere condiționată. Deputatul AUR Mohammad Murad a declarat public că ar putea acorda sprijinul dacă programul de guvernare va include măsuri concrete pentru rezolvarea problemelor cetățenilor, potrivit Adevărul . În acest context, intervenția lui Simion poate fi citită ca o încercare de a limita eventuale abateri de la linia oficială, în timp ce negocierile privind calendarul de învestire rămân tensionate. [...]
Ruptura dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a fost alimentată de decizii fiscale și de lipsa unei majorități stabile , iar miza imediată este capacitatea României de a livra rapid măsuri credibile pentru reducerea deficitului, într-un context de presiune europeană și de piață, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Primul punct major de fricțiune a apărut înainte de desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier, pe fondul discuțiilor despre menținerea cotei standard de TVA. În campanie, Nicușor Dan semnase un angajament că nu va susține majorarea TVA, iar, potrivit informațiilor apărute atunci în spațiul public, ar fi încercat să condiționeze numirea premierului de păstrarea TVA la nivelul existent. În realitate, Guvernul Bolojan a majorat în iulie 2025 cota standard de TVA la 21%, iar premierul a justificat decizia prin presiunea deficitului excesiv și riscul de retrogradare, susținând că era „singura soluție pentru a realiza venituri rapide”. Analistul politic Ion Bogdan Lefter explică faptul că măsurile structurale (precum reforma aparatului bugetar) nu puteau produce efecte cuantificabile „în câteva zile”, în timp ce ajustările fiscale puteau fi prezentate imediat ca măsuri cu impact bugetar concret în negocierile europene și în discuțiile cu agențiile de rating. TVA, deficitul și semnalul către partenerii externi În lectura analistului, controversa TVA a fost amplificată politic, însă decizia a avut o logică de urgență bugetară: guvernul trebuia să demonstreze rapid că poate controla deficitul. În același timp, pachetul de măsuri (majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli) a fost contestat de sindicate, de opoziția naționalistă și chiar de grupuri din interiorul coaliției, pe fondul costurilor sociale și politice ale consolidării fiscale. „Guvernul avea la dispoziție foarte puțin timp pentru a demonstra că poate controla deficitul. (...) Din acest motiv au fost adoptate măsuri precum majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli”, a explicat Ion Bogdan Lefter. Disputa pentru București, un conflict mai degrabă politic decât instituțional Un al doilea episod de tensiune a fost legat de alegerile pentru Primăria Capitalei. Potrivit relatării, Nicușor Dan și-ar fi dorit un candidat agreat de el, Cătălin Drulă, și i-ar fi propus lui Ilie Bolojan ca PNL să sprijine candidatul susținut de USR. PNL a mers însă cu propriul candidat, Ciprian Ciucu, pe fondul poziției PSD, care a cerut ca partidele din coaliție să nu facă front comun împotriva lui Daniel Băluță. În final, Ciucu a câștigat, după ce candidatura lui Drulă a fost slăbită de intrarea în cursă a unor foști aliați ai președintelui (Ana Ciceală, Vlad Gheorghe și Dan Trifu). În același context, Ludovic Orban, consilier al președintelui la acel moment, a susținut public candidatura lui Ciucu, iar Nicușor Dan l-a demis și s-a considerat trădat inclusiv de Bolojan. Totuși, Lefter minimizează impactul acestui episod și îl descrie ca parte a unei dinamici politice „firești”, nu ca dovadă a unei rupturi instituționale decisive. Miza de fond: blocajul parlamentar și lipsa unei formule de guvernare Dincolo de episoadele punctuale, analistul plasează nemulțumirea președintelui în dificultatea de a se sprijini pe PNL și USR pentru o formulă stabilă de guvernare. După moțiunea de cenzură inițiată de PSD și adoptată inclusiv cu voturile AUR, o revenire a PNL și USR într-o coaliție cu PSD ar fi „foarte dificilă”, însă, în actuala configurație parlamentară, fără reunirea fostei coaliții nu există o majoritate stabilă, cu excepția unor formule care ar presupune colaborări între PSD, AUR și alte formațiuni din aceeași zonă. În această cheie, tensiunile dintre președinte și premier se suprapun peste o problemă mai mare: un blocaj politic generalizat, în care „președintele nu are o soluție evidentă”, iar partidele nu par să aibă o ieșire clară. În plus, potrivit analizei, PSD – deși a declanșat criza prin moțiune – nu dorește să își asume guvernarea, deși „teoretic” ar putea obține sprijin parlamentar, ceea ce face situația și mai dificil de deblocat. [...]
PSD își strânge parlamentarii joi, pe fondul întârzierii depunerii listei Guvernului și a programului de guvernare , într-un calendar de învestitură care riscă să alunece spre săptămâna viitoare, potrivit news.ro . Ședința grupurilor parlamentare reunite ale PSD este programată joi, de la ora 11.00, la Parlament, în contextul în care premierul desemnat Adrian Veștea este așteptat să depună lista miniștrilor și programul de guvernare, conform unor surse din partid. Depunerea documentelor, încă incertă Aceleași surse indică faptul că șansele ca Adrian Veștea să depună lista Cabinetului miercuri sunt „mici”, deoarece discuțiile pe măsurile din programul de guvernare sunt încă în desfășurare. Calendarul învestiturii, disputat între partide Inițial, obiectivul era ca votul de învestitură să fie dat până la finalul săptămânii. Însă PNL, USR și UDMR ar dori un calendar care să înceapă de săptămâna viitoare, luni sau marți, ceea ce ar împinge procedura de învestire dincolo de termenul avut în vedere la început. [...]
AUR spune că nu votează învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică aritmetica parlamentară și prelungește blocajul politic , potrivit Antena 3 . Petrișor Peiu , președintele Consiliului Național al AUR, a afirmat miercuri seară că prima opțiune a partidului rămâne organizarea de alegeri anticipate. Peiu a respins ideea unui vot de învestitură pentru un guvern din care AUR nu face parte, invocând costuri electorale majore pentru partid. „Foarte simplu spus, dacă am vota acest guvern ne-am sinucide politic, am pierde 80% din votanți.” Ce transmite AUR despre votul din Parlament Liderul AUR a spus că nu vede un scenariu în care decizia să se schimbe „în orele următoare”. În cazul în care se ajunge totuși la vot fără un acord cu AUR, Peiu a indicat două variante de comportament parlamentar: fie partidul nu intră în sală, fie rămâne în bănci și răspunde „prezent, nu votez” la apelul nominal. În privința lui Mohammad Murad, menționat ca singurul parlamentar AUR care și-a exprimat public rezerve față de linia partidului, Peiu a susținut că acesta nu va vota învestirea dacă decizia oficială rămâne de respingere. Condițiile pentru eventuale negocieri, dacă pică Guvernul Veștea Peiu a spus că AUR ar putea intra în negocieri doar dacă Guvernul Veștea ar fi respins și ar fi desemnat un nou premier, însă „cu condiții clare”. În declarațiile citate, acestea sunt: tratament „ca orice alt partid” în discuțiile pentru guvernare; schimbări de politică economică, prin respingerea unui program „similar cu cel al Guvernului Bolojan”, inclusiv: revenirea la cotele de TVA anterioare; revenirea la impozitul pe dividende de 8%; readucerea pragului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro; indexarea pensiilor; portofolii ministeriale, descrise ca „importante”. Întrebat ce preferă între participarea la guvernare și anticipate, Peiu a răspuns: „Alegeri anticipate. Nu există dubiu”. [...]
