Știri
Știri din categoria Politică
Colaborarea PSD–AUR pentru moțiunea împotriva guvernului Bolojan riscă să declanșeze sancțiuni politice în familia socialiștilor europeni, pentru că pune sub semnul întrebării „linia roșie” a necooperării cu extrema dreaptă și obligă Partidul Socialiștilor Europeni (PES) și grupul S&D din Parlamentul European să explice dacă standardele de la Bruxelles se aplică și la nivel național, potrivit G4Media, care preia o analiză Politico via Rador Radio România.
Miza este una de credibilitate și disciplină internă: socialiștii europeni au criticat ani la rând dreapta centristă pentru înțelegeri cu partide de extremă dreaptă, iar acum sunt acuzați că tolerează un comportament similar din partea PSD, partid membru al familiei S&D. În România, PSD a intrat „luni” în echipă cu AUR pentru a încerca răsturnarea premierului Ilie Bolojan și a guvernului de coaliție centrist pe care PSD îl susținuse anterior.
Dacă PSD ar merge mai departe și ar forma o coaliție cu AUR, „ar trece o linie roșie”, a avertizat Vula Tsetsi, președinta Partidului Verzilor Europeni, citată în material. În același timp, analiza notează că această situație evidențiază diferența dintre regulile politice asumate la Bruxelles și realitățile din statele membre, unde ascensiunea dreptei populiste complică formarea majorităților.
Potrivit materialului, socialiștii de la Bruxelles nu ar fi fost la curent cu planurile din România, două surse oficiale vorbind sub protecția anonimatului. Iratxe García, președinta grupului S&D, a spus pentru Politico că se așteaptă ca partenerii români să colaboreze pe viitor cu forțele pro-europene.
Pe fondul unui Parlament European „cel mai de dreapta” după alegerile europene din 2024, alte grupuri politice cer acum socialiștilor să precizeze dacă „cordonul sanitar” (izolarea politică a extremei drepte) rămâne o regulă aplicabilă și când un partid membru S&D cooperează cu un partid precum AUR.
În acest context, președintele PPE, Manfred Weber, a făcut apel ca „toată lumea să se comporte responsabil” la București pentru a asigura stabilitatea guvernului.
Siegfried Mureșan, europarlamentar român din PPE, a declarat pentru Politico că este îngrijorat de intențiile pe termen lung ale social-democraților și a prezis o viitoare colaborare între PSD și AUR. El a susținut că o astfel de dinamică ar polariza politica românească între o tabără pro-reformă condusă de premierul Bolojan și o tabără anti-europeană în jurul AUR, cu socialiștii într-un rol marginal.
Valérie Hayer, președinta grupului liberal Renew Europe, și-a exprimat sprijinul pentru coaliția pro-europeană a lui Bolojan și a criticat ideea unei alianțe cu forțe care „subminează democrația”, într-o declarație făcută la televiziunea română, potrivit textului.
Deocamdată, socialiștii europeni au evitat să critice public PSD. García a spus că își menține încrederea în PSD și că principiul colaborării cu forțele pro-europene este „nenegociabil”. Ea a mai afirmat că Sorin Grindeanu, liderul PSD, ar fi promis că nu va încheia un acord politic formal cu AUR, iar susținerea moțiunii împotriva guvernului Bolojan ar fi „coerentă” cu decizia PSD de a părăsi guvernarea.
Patru parlamentari social-democrați citați de Politico au minimalizat situația, argumentând că „cordonul sanitar” ar viza în principal nivelul european, nu politica națională, și că apartenența AUR la grupul ECR l-ar face, în viziunea lor, mai „acceptabil” decât partidele din grupul Patrioților, considerat mai extremist.
În lipsa unei poziții publice ferme a PES, următorul test va fi dacă PSD se limitează la cooperarea punctuală pentru moțiune sau dacă se conturează o formulă de guvernare cu AUR — scenariu care, potrivit criticilor citați, ar forța socialiștii europeni să decidă ce consecințe politice aplică propriului partid membru.
Recomandate
După peste patru luni fără un Guvern cu puteri depline, președintele Nicușor Dan este așteptat să facă o nouă desemnare de premier după consultările de la Cotroceni , în condițiile în care partidele au venit cu poziții divergente privind formula de guvernare și sprijinul parlamentar, potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va susține declarații de presă la ora 17:00 , după încheierea discuțiilor, care au durat peste șase ore. Consultările au avut loc pe fondul unei crize politice care durează de 135 de zile, după demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului condus de Ilie Bolojan, iar Executivul a rămas între timp cu atribuții limitate. Președintele a spus anterior că „nu putem să mai așteptăm” și că va urma o desemnare, urmând să aleagă varianta cu cele mai mari șanse de a strânge o majoritate în Parlament. Ce au cerut partidele și grupurile parlamentare: majoritate, tehnocrat sau condiții de vot În consultări, PSD a transmis că este pregătit să preia guvernarea și a susținut că este îndreptățit să conducă Executivul, invocând statutul de cel mai mare grup parlamentar și rezultatul alegerilor din 2024. Sorin Grindeanu a afirmat că România are nevoie de „un Guvern stabil” și „un act de guvernare coerent”, criticând modul în care Ilie Bolojan a condus Guvernul în ultimul an. AUR a exclus susținerea unui executiv din care nu face parte, condiționând explicit votul din Parlament. „O să rezulte faptul că AUR nu votează niciun guvern din care nu face parte”, a afirmat George Simion. PNL a cerut un premier „credibil”, miniștri „competenți” și un program care să țină cont de „realitățile economiei”, iar Ilie Bolojan a indicat drept provocări majore controlul finanțelor publice și limitarea datoriei, a deficitelor. USR a reiterat o formulă în doi pași, cu două guverne minoritare succesive: mai întâi unul format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern minoritar PSD, potrivit declarațiilor lui Dominic Fritz. UDMR a susținut că prioritatea este instalarea unui guvern stabil „cu drepturi depline”, deși a arătat că alegerile anticipate rămân o soluție constituțională. Kelemen Hunor a descris profilul premierului ca fiind unul cu autoritate în Guvern și capabil să dialogheze cu partidele din Parlament, avertizând că altfel proiectele nu pot trece. Grupul POT a anunțat că ar susține un guvern tehnocrat desemnat de președinte, iar grupul parlamentar Uniți pentru România și-a menținut propunerea ca Victor Ponta să fie desemnat candidat la funcția de prim-ministru. Ponta a spus că, dacă ar fi nominalizat, crede că poate face majoritate, adăugând că, dacă premierul desemnat nu trece, președintele va face o altă nominalizare. Contextul blocajului și ce urmează Criza politică a început pe 5 mai, când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR și adoptată cu 281 de voturi „pentru”, iar de atunci Executivul a funcționat cu atribuții limitate. Președintele Nicușor Dan a făcut anterior două desemnări pentru funcția de premier: Eugen Tomac (care și-a depus ulterior mandatul) și Adrian Veștea (al cărui cabinet nu a obținut voturile necesare în Parlament). În acest context, declarațiile anunțate pentru ora 17:00 sunt așteptate să indice direcția următoarei desemnări și, implicit, dacă există o formulă cu șanse reale de majoritate sau dacă negocierile riscă să prelungească perioada fără un guvern cu puteri depline. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de schimbarea politicilor economice și bugetare , după desemnarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , susține că o formulă „stabilă” de guvernare trebuie construită „în jurul PSD” și avertizează că partidul nu va accepta „aceleași politici” promovate în perioada în care Ilie Bolojan a condus guvernarea. Manda a criticat modul în care s-a ajuns la nominalizarea lui Mureșan, afirmând că acesta i-ar fi transmis președintelui Nicușor Dan că are nevoie de „timp de gândire”, deși fusese prezentat public de liderul PNL, Ilie Bolojan, drept soluție pentru funcția de premier. În acest context, liderul PSD pune sub semnul întrebării dacă a fost o propunere reală sau „o minciună politică”. Linia roșie a PSD: „aceleași politici” economice și bugetare Pe fondul unei crize politice pe care o plasează la „patru luni”, Manda afirmă că România are nevoie de stabilitate, redresare economică și de un guvern „cu puteri depline”. În mesajul său, el leagă explicit sprijinul PSD de direcția economică a viitorului executiv și respinge continuitatea politicilor actuale sub un alt premier. „PSD nu va accepta aceleași politici, împachetate diferit și prezentate românilor drept un nou început. Nu vom accepta ca românii să plătească din nou pentru decizii greșite.” Miza politică: majoritatea din Parlament și negocierile pentru guvern Manda mai susține că, deși președintele „poate alege pe cine desemnează”, nu poate schimba „realitatea politică din Parlament”, argumentând că PSD este „cel mai mare partid” și că orice formulă stabilă trebuie să țină cont de acest fapt. Totodată, el îl atacă pe Ilie Bolojan, acuzându-l că a cerut „sacrificii” și că a numit drept reforme politici care au pus presiune suplimentară pe oameni și pe economie. În final, Manda îi cere lui Siegfried Mureșan să precizeze dacă intenționează să schimbe direcția guvernării sau să continue politicile promovate de Ilie Bolojan și face o comparație între președintele Nicușor Dan și fostul șef al statului Klaus Iohannis, susținând că actualul președinte ar fi nominalizat într-un an la fel de mulți premieri liberali cât Iohannis în 10 ani. [...]
USR condiționează sprijinul pentru Cabinetul Mureșan de o agendă de reforme și admite scenariul anticipatelor , pe fondul dificultății de a strânge o majoritate parlamentară, potrivit Agerpres . Președintele USR, Dominic Fritz , a transmis într-o postare pe Facebook că formațiunea îl susține pe premierul desemnat, europarlamentarul Siegfried Mureșan , în încercarea de a construi o majoritate pentru un viitor guvern. Fritz îl descrie pe Mureșan drept „premierul de care România are nevoie”. Miza: o majoritate pentru un program de reducere a cheltuielilor și reforme În mesajul său, liderul USR leagă sprijinul politic de un set de priorități care includ reducerea cheltuielilor și reforme în administrație, cu accent pe mediul privat și servicii publice. „Viitorul guvern trebuie să aibă curajul de a face reforme reale, chiar și împotriva intereselor speciale. Să taie din cheltuieli, să respecte munca oamenilor și mediul privat, să investească în calitatea serviciilor publice, să se lupte cu corupția.” Compromisuri „inclusiv cu PSD”, dar cu avertisment privind „stabilitatea prefăcută” Fritz afirmă că nu va fi ușor de găsit o majoritate parlamentară pentru această agendă și spune că USR este pregătit să caute „puncte de compromis”, inclusiv cu PSD, ale cărui voturi ar urma să fie decisive pentru trecerea unui guvern minoritar. „Nu va fi ușor să găsim o majoritate pentru această agendă a curajului în parlament. Nu vom vinde principiile noastre pentru o stabilitate prefăcută. Dar suntem pregătiți să găsim puncte de compromis, chiar și cu PSD, ale cărui voturi vor decide dacă acest guvern minoritar va trece sau nu.” Dacă nu trece guvernul: Fritz invocă alegeri anticipate În cazul în care noul guvern nu va fi învestit, președintele USR consideră necesară organizarea de alegeri anticipate, argumentând că soluția ar trebui să revină la votul cetățenilor. Desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier a fost făcută joi de președintele Nicușor Dan, mai notează Agerpres. [...]
AUR anunță că nu va vota Cabinetul Mureșan, crescând riscul de blocaj la învestire și apropiind scenariul alegerilor anticipate , potrivit Agerpres . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, susține că nominalizarea europarlamentarului Siegfried Mureșan de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru nu schimbă poziția partidului: AUR nu va susține la vot un guvern condus de Mureșan. Dungaciu afirmă că, în aceste condiții, România este „mai aproape” de alegeri anticipate, pe care le vede drept pasul următor dacă nominalizarea eșuează. În evaluarea sa, este posibil „să nici nu se ajungă la vot în Parlament”, iar dacă procedura va ajunge totuși la vot, candidatul „nu va întruni numărul necesar” pentru învestire. Mesajul AUR: fără implicare în formarea guvernului, miză pe anticipate Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a reiterat că partidul nu va vota „nicio nominalizare” care nu include sau nu implică AUR și a spus că ideea alegerilor anticipate este „tot mai vie”. Avrămescu a adăugat că AUR nu se va implica în formarea sau votarea unui guvern cu această candidatură și a calificat anticipatele drept „cele mai importante” pentru România. Context: desemnarea lui Siegfried Mureșan Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, conform Agerpres. În acest cadru, AUR își leagă explicit poziția de refuz de perspectiva anticipatelor, pe fondul unei tensiuni politice pe care o descrie ca fiind la „maximum” și al unei „tensiuni din societate” pe care o numește „fără precedent”. Avrămescu a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 90%” dintre respondenți ar spune că România merge într-o direcție greșită, concluzionând că actuala criză ar trebui încheiată „în cel mai scurt timp”. [...]
UDMR condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea AUR din ecuația majorității , după desemnarea lui Siegfried Mureșan ca premier, potrivit Agerpres . Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis că formațiunea va fi „partener” în demersul de construire a unei majorități parlamentare, dar a fixat o linie roșie: nu acceptă o majoritate „bazată pe voturile AUR și ale partidelor extremiste”. Mesajul a fost publicat de liderul UDMR într-o postare pe Facebook. „Într-un singur lucru nu facem compromisuri: nu acceptăm o majoritate bazată pe voturile AUR și ale partidelor extremiste.” Ce înseamnă politic: o limită explicită pentru negocierile de majoritate Poziționarea UDMR introduce o condiție directă în negocierile care urmează după nominalizarea premierului: orice formulă de guvernare care ar depinde de voturile AUR este respinsă din start de Uniune. În practică, această poziție poate restrânge opțiunile de aritmetică parlamentară pentru validarea Cabinetului, dacă sprijinul UDMR devine necesar pentru majoritate. Contextul desemnării lui Siegfried Mureșan Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, după consultări la Palatul Cotroceni cu partidele și formațiunile politice parlamentare. Șeful statului a explicat că l-a ales pe Mureșan, „prima opțiune” a sa, deoarece acesta a avut cele mai multe voturi din partea partidelor venite la consultări. La rândul său, Siegfried Mureșan a anunțat, tot într-o postare pe Facebook, că acceptă propunerea președintelui României. [...]
PSD deschide un nou front de incertitudine politică după ce Sorin Grindeanu a anunțat, potrivit Agerpres , că a primit „cu surprindere și dezamăgire” propunerea președintelui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, într-un moment în care liderul PSD invocă tensiuni bugetare și creșterea nesiguranței pentru firme. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar acesta a acceptat propunerea, conform informațiilor transmise de agenția de presă. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Grindeanu contestă argumentele desemnării și îl acuză pe Mureșan că „cu doar câteva zile înainte” ar fi făcut „campanie feroce la Bruxelles împotriva propriei țări pentru tăierea fondurilor europene”. „Este greu de înțeles ce argumente a avut șeful statului pentru a alege pe cineva ca Siegfried Vasile Mureșan (...) Trădarea nu poate face niciodată casă bună cu apărarea intereselor naționale.” Miza: reacția PSD și calendarul deciziei Grindeanu spune că a convocat o ședință a Biroului Permanent Național al PSD pentru luni, în care partidul va analiza propunerea de premier. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate scenarii sau condiții concrete pe care PSD le-ar putea pune mai departe. Contextul invocat: presiune pe buget și climat pentru companii Liderul PSD afirmă că România se află într-o situație „extrem de dificilă” și pune o parte din responsabilitate pe „încăpățânarea” lui Ilie Bolojan, despre care susține că ar fi „blocat orice soluție rațională”, ceea ce ar fi amplificat nesiguranța „în rândul oamenilor și al firmelor românești”. Grindeanu susține că „sunt peste 30 de miliarde lipsă în buget”, echivalentul „aproximativ 1,5% din PIB”, și critică rezultatele politicilor de reducere a deficitului din ultimul an. În același mesaj, acesta contrastează poziția PSD cu cea a „PNL-USR”, afirmând că „lupta politică trebuie să se oprească acolo unde încep interesele legitime ale țării”. [...]
